Citeste si...

Manifestările dedicate Zilei Culturii Naţionale şi  zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu se vor încheia mâine, 21 ianuarie, cu Concursul de declamare a versurilor eminesciene, care se va desfăşura, tradiţional, la Gimnaziul românesc „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, începând cu ora 12.00.

Fiind un an deosebit pentru  românii din întreaga lume, credem că manifestările ce vor avea loc în regiunea Cernăuţi cu prilejul  Zilei Culturii Naţionale şi zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu  vor demonstra că  suntem urmaşi demni de gloria strămoşilor noştri care au realizat Marea Unire  a poporului român cu un secol în urmă şi prezenţa noastră cu o floare la bustul şi la statuia Poetului nepereche, la celelalte acţiuni cultural-literare din săptămâna ce vine, va constitui şi un gest de recunoştinţă adus  personalităţilor marcante ale neamului românesc născute în Bucovina sau  legate indisolubil de acest plai mioritic de la poalele Carpaţilor  milenari.

Să începem, dragi prieteni, acest an jubiliar cu cele mai curate şi frumoase fapte şi gânduri nobile îndreptate spre lumina veşnică a chipului poetului şi versului său nemuritor!

Comitetul organizatoric

 

sursa: BucPress

Citeşte mai departe ...

La Iordănești, regiunea Cernăuți, s-a desfășurat cea de-a II-a ediție a Festivalului de colinde. Evenimentul a avut loc la căminul cultural „Ciprian Porumbescu” – informează Agenția BucPress.

Potrivit jurnalistului Nicolae Șapcă, la Festivalul de colinde au participat mai multe colective și coruri bisericești din parohiile de pe Valea Siretului. Sala – plină de spectatori, iar scena și culisele – aglomerate de colindători. Toți au fost salutați de protopopul raionului Hliboca prot. mitr. Ioan Gorda, conducătorii raionului Hliboca Gheorghe Pridii și Petro Panciuc, primarul satului Gheorghe Lutic.

Festivalul de colinde de la Iordănești este unul de perspectivă de acest fel și pretinde să devină de anvergură, lărgind geografia de participare cu noi localități de pe Valea Siretului.

sursa: BucPress

Foto: Constantin Bostan

Citeşte mai departe ...

Orice scriitor şi iubitor de literatură din nordul şi, mai cu seamă, din sudul Bucovinei ar trebui să caute şi să citească „Septentrion literar”. Fiecare scriitor sucevean care se respectă ar trebui să o ceară, să ţină la lectura acestei reviste cu interesul cu care oamenii scrisului din Cernăuţi vor să vadă, să parcurgă „Bucovina literară”, informează publicaţia suceveană crai nou.

Revistă a scriitorilor români din Cernăuţi, „Septentrion literar”, rodul unui proiect realizat sub egida Guvernului României, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, îşi datorează apariţia în hotărâtoare măsură zbaterii îndârjite a lui Ilie Tudor Zegrea, aşa cum, de altminteri, „Ţara Fagilor” a existat graţie lui Dumitru Covalciuc, “Glasul Bucovinei” se aude prin dăruirea acad. Alexandrina Cernov, „Mesager bucovinean” prin devotamentul lui Ştefan Hostiuc, iar „Zorile Bucovinei” prin perseverenţa lui Nicolae Toma. Nu ai cum să nu le preţuieşti efortul şi să nu observi că prin neodihna lor evenimentul cultural şi literar, precum şi creaţia literară din nordul Bucovinei devin cunoscute în Regiunea Cernăuţi şi cât de cât în România.

Deşi, din cauze bine ştiute, numărul vorbitorilor de limba română şi implicit al cititorilor este în scădere, aceste publicaţii reuşesc încă să aibă pentru cine să existe. Şi să fie interesante nu numai prin articolele care le susţin profilul, ci şi prin acelea dedicate evenimentelor, unde nu prea se repetă, dovadă că mai au de unde alege.

Dar să răsfoim alert (după ce noi le-am parcurs cu atenţie), cele şase numere din 2017 (anul XVIII, din viaţa revistei), însă nu înainte de a menţiona colegiul de redacţie: Ilie Tudor Zegrea (redactor-şef), Doina Bojescu, Ştefan Broască, Grigore Crigan, Marin Gherman, Simion Gociu, Mircea Lutic, Dragoş Olaru, Arcadie Suceveanu, Vasile Tărâţeanu, numărul 1-2 (58-59), marcând dispariţia din alcătuirea sa, prin dureroasa plecare dintre noi, a lui Ilie Luceac.

Previzibil, şi întotdeauna necesar, numeroase pagini sunt consacrate cunoaşterii, cultivării limbii române, învăţământului în limba română cu relatări ale lucrărilor mesei rotunde „Limba Română este Patria mea” (ediţiile a II-a şi a III-a), în numerele 1-2 şi 5-6 (62-63), cu scrisoarea deschisă adresată de scriitori directorilor şcolilor cu limba de predare română (nr. 1-2) şi cu protestul mai multor intelectuali, reprezentanţi de instituţii şi asociaţii româneşti faţă de articolul 7 din legea învăţământului votată la 5 septembrie 2017 de Parlamentul Ucrainei care anulează dreptul învăţământului în limba maternă (nr. 5-6). O altă dezbatere, cu tema „Cultură şi identitate”, se bucură de asemenea de o prezentare cuprinzătoare (nr. 3-4).

Ca nişte pagini de roman se citesc astăzi procesele-verbale ale reuniunilor scriitoriceşti publicate de Dragoş Olaru, în care au fost discutate manuscrisele unor volume, activitatea literară curentă, precum şi a unor membri ai acestora (nr. 1-2). Şi cu respect şi nostalgie, rememorările dedicate lui Vasile Leviţchi la 95 de ani de la naştere, „Poetul emblematic al Bucovinei postbelice” (Arcadie Suceveanu) (nr. 1-2). I. G. Sbiera, Traian Chelariu, „Mihai Cimpoi – 75”, „Ion Vatamanu – 80”, „Arcadie Suceveanu – 65” completează tabloul din 2017 al aniversărilor din Septentrionul literar şi din paginile revistei. Revistă care oferă cititorilor şi atractive interviuri cu Radu Cârneci, Leo Butnaru, Adrian Popescu, Săluc Horvat. Cu acest ultim nume, alături de cele ale lui Gheorghe Mihai Bârlea şi Gheorghe Pârja (în convorbire cu Ilie Tudor Zegrea), intrăm odată cu cititorii „Septentrionului” în spaţiul unui frumos mănunchi de pagini destinate întâlnirii cu Maramureşul literar (nr. 5-6).

Sunt publicate grupaje de versuri de Elena Mariţa, Gheorghe Ungureanu, Doina Bojescu, Ilie Tudor Zegrea, Nichita Danilov, Vasile Tărâţeanu, Marin Gherman, Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu ş.a., semnează proză Ştefan Broască, Constantin Arcu, Simion Gociu, Nicolae Spătaru, Grigore Crigan ş.a. şi bucură consemnările unor evenimente în care scriitorii cernăuţeni au fost alături de confraţi din R. Moldova, România şi din multe alte ţări: „Primăvara europeană a poeţilor” de la Chişinău, Festivalul Internaţional „Poezia la Iaşi”, Festivalul Internaţional de Poezie „Meridian Czernowitz”.

Cu Radu Pentiuc, Gheorghe Gabriel Cărăbuş, Alis Niculică şi Alexandru Ovidiu Vintilă, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava reprezintă cea mai frecventă prezenţă culturală din sudul Bucovinei în nordul ei literar, aşa cum rămâne în paginile celor şase numere ale revistei din 2017.

Emoţionant, pilduitor Eminescu este scriitorul cel mai citit, cel mai evocat şi cel mai citat în „Septentrion”. În pragul aniversării sale, la rându-ne să menţionăm câteva titluri: „Lumina cunoaşterii de sine” (Pr. Dr. Radu Ilaş), „La Cernăuţi, în leagănul versului eminescian” şi „Eminescu e cel care ne face mai buni şi mai frumoşi la suflet” (Vasile Paladean), „Eminesciana plastică: noi valorificări impresionante” (Dumitru Apetri).

Orice scriitor şi iubitor de literatură din nordul şi, mai cu seamă, din sudul Bucovinei ar trebui să caute şi să citească „Septentrion literar”. Fiecare scriitor sucevean care se respectă ar trebui să o ceară, să ţină la lectura acestei reviste cu interesul cu care oamenii scrisului din Cernăuţi vor să vadă, să parcurgă „Bucovina literară”. Şi ar trebui cunoscută şi preţuită la Bucureşti, aşa cum este la Chişinău. Fiindcă România literară cu Cernăuţi şi „Septentrion literar” începe.

 

sursa: BucPress

Citeşte mai departe ...

Ieri, în fața Parlamentului Ucrainei, au avut loc ciocniri violente între poliție și un grup de protestatari, în timp ce deputaţii discutau noua legislație despre „reintegrarea” regiunilor separatiste din estul țării. Violențele au izbucnit când protestatarii au dat foc la cauciucuri și la steagul Rusiei, transmite Radio Cernăuţi cu referire la informaţia difuzată de Radio Europa Liberă. 

 

Potrivit poliției, un polițist a fost rănit și un protestatar arestat, iar în zonă fuseseră desfășurați 3.800 de polițiști. Protestatarii erau doar câteva zeci.

Protestatarii doresc ca legea să fie trecută de urgență prin Radă și să păstreze prevederile care consideră Rusia „agresor”, atât în regiunile Donețk și Lugansk, ca și în peninsula Crimeea, anexata de Rusia în 2014.

În lecturile anterioare ale legii, ea a provocat violențe și între parlamentarii Radei, între sprijinitorii legii – partidul președintelui Poroșenko, partidul fostului premier Arseni Iațeniuk, Frontul Poporului, și opoziția care reprezintă fostul partid al Regiunilor al fostului preşedinte pro-rus Victor Ianukovici.

Parlamentarii ucraineni ar putea discuta și crearea unei Curţi Supreme Anticorupție, o recomandare și a Fondului Monetar Internațional.

 

Sursa: BucPress

Citeşte mai departe ...

emin.JPG    În ziua când se împlinesc 168 de ani de la nașterea Poetului Național Mihai Eminescu (15 ianuarie 2018), acesta a fost omagiat și la Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, Ungaria.

Un grup de elevi, pregătiți de Doamnele Profesoare Livia Stăvaru și Maria Sucigan, au prezentat cu talent și dăruire o scenetă bazată pe „Scrisoarea a III-a”, a Poetului Mihai Eminescu, în fața unui numeros public, format din elevi de diferite clase și cadre didactice, care au umplut sala festivă a Liceului. La manifestare a luat parte și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, precum și reprezentanți ai presei românești din Giula: Doamna Anca Becan, Redactor la Săptămânalul „Foaia Românească” și Doamna Corina Sebestyen, Redactor la Săptămânalul „Cronica”, al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria.

Îmbrăcați în frumoase costume și însoțiți de imagini de epocă, preluate din filme românești realizate de Regizorul Sergiu Nicolaescu, dar și de alte fotografii, prezentate pe un retroproiector, copiii au adus la viață scena întâlnirii dintre Domnitorul Mircea cel Bătrân și Sultanul Baiazid și calitățile pe care le vădește această poezie pe seama Poporului Român: dragostea de neam și de țară, vitejia, curajul și bărbăția, modestia, ospitalitatea și dragostea de pace și bună înțelegere a acestora, dar și dârzenia ostașilor români, în frunte cu voievodul lor înțelept.

Sceneta a fost precedată de un cuvânt de bun venit și de o prezentare a momentului artistic și a personalității Marelui Poet Național Mihai Eminescu, făcută de Doamna Maria Gurzău Czeglédi și a fost încheiată de o slujbă de pomenire săvârșită de Preasfințitul Părinte Siluan, pentru odihna sufletului poetului și a tot neamul său cel adormit. Ierarhul i-a felicitat pe copii și profesoarele îndrumătoare, pentru minunatul program pregătit și prezentat cu însuflețire în această zi importantă pentru Poetul Mihai Eminescu, care coincide, în același timp și cu Ziua Culturii Române, potrivit unei hotărâri a Parlamentului României din anul 2010.

În acest fel, generația tânără a românilor de dincolo de hotare, din Ungaria, și-a oferit prinosul său de cinstire Poetului Mihai Eminescu și valorilor noastre naționale, în modul cel mai firesc și propriu cu putință, prin educația ce constituie elementul de bază într-o instituție de învățământ și își pune pecetea pe formarea viitoare a elevilor.

La Liceul și Școala Generală Românească din Giula, clasele I-XII, învață în prezent un număr de 425 de elevi.

 

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Citeşte mai departe ...

Duminică, 28 ianuarie, începând cu ora 15,00, în incinta Filarmonicii regionale de stat din Cernăuţi va avea loc spectacolul extraordinar „Hora mare-n gara mică”, organizat de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni din Bucureşti şi Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi. Evenimentul se va desfăşura şi cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi.

Solişti renumiţi, Gabriel Dorobanţu, Elena Merişoreanu, Ilie Caraş, Adriana Trandafir, Nicolae Datcu, Alexandra Dan, Alexandru Tărâţeanu şi alţii vor veni la Cernăuţi pentru a încheia suita manifestărilor dedicate Zilei Culturii Române în nordul Bucovinei. Alături de mari personalităţi ale cântecului românesc pe scena Filarmonicii regionale de stat din Cernăuţi vor evolua şi membrii ansamblului de dansuri „Alunelul” din comuna Horbova, regiunea Cernăuţi.

Parteneri media ai acestui spectacol românesc sunt Radio Cernăuţi, Agenţia BucPress, TV Bucovina, „Zorile Bucovinei”, „Monitorul de Hliboca”, „Gazeta de Herţa” şi „Meleag Natal”. Intrarea este liberă.

 

sursa: BucPress

Citeşte mai departe ...

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1