Domnule Eugen Tomac, pentru că suntem la sfârşit de an, cum aţi caracteriza anul 2015?

A fost un an dificil. Pentru România, dar şi pentru întreaga Europă. Tragedia de la Colectiv, atentatele de la Paris, conflictul din Ucraina sunt evenimente care au marcat acest an şi ne-au marcat şi pe noi, bineînţeles. În ceea ce mă priveşte, la final de 2015, mă bucur că am realizat mare parte din ce mi-am propus şi am adus la îndeplinire angajamentele pe care mi le-am asumat în faţa celor pe care îi reprezint în Parlamentul României. Dincolo de bilanţuri, este important să învăţăm lecţiile pe care 2015 ni le-a adus în faţă, astfel încât greşelile să nu fie repetate pe viitor.                               

Sunteţi un promotor al drepturilor românilor din comunităţile istorice şi adesea abordaţi subiecte spinoase, despre care puţini au curajul să vorbească.  Din punctul dumneavoastră de vedere, ce schimbări în bine a adus 2015 pentru etnicii români? Sau au existat astfel de schimbări în bine?

Prefer întotdeauna să spun lucrurilor pe nume, chiar dacă prin asta devin incomod. Din păcate, problemele cu care se confruntă etnicii români din jurul graniţelor sunt la fel de grave. Românii din Serbia, Ucraina sau Ungaria se confruntă în continuare cu probleme ce ţin afirmarea liberă a identității românești. Este obligația statului român să se implice pentru apărarea drepturilor acestora.

Care este ţara unde etnicii români beneficiază de respect din partea autorităţilor?

Există, într-adevăr, și state în care românii sunt respectați și integrați în interiorul Uniunii Europene. Un exemplu în acest sens poate fi Spania, dar acolo vorbim de comunități recent create. În ceea ce îi privește pe românii care sunt parte din comunitățile istorice, situația este mai complicată. Aceștia întâmpină mari dificultăți în a-și afirma identitatea. Chiar dacă toate statele au, la nivel declarativ, atât cadru legislativ, cât și instituțional pentru protejarea minorităților naționale, constatăm cu regret că acesta nu este pus în aplicare. Nici principiile enunțate cu prilejul tuturor întâlnirilor bilaterale nu sunt întotdeauna respectate. 

De curând aţi fost în Serbia. Care este situaţia comunităţii românilor din Valea Timocului?

Da, într-adevăr. Am fost într-o vizită oficială în Serbia la sfârșitul lunii noiembrie. Situația comunității românești de acolo nu este deloc îmbucurătoare. Dimpotrivă. Autoritățile de la Belgrad continuă să calce în picioare drepturile românilor din Valea Timocului, drepturi pe care și-a asumat angajamentul să le respecte prin Protocolul bilateral privind protecția minorităților naționale, semnat la Bruxelles în 2012. România a cerut lucruri firești: învățământ în limba română pentru toți copiii care vorbesc această limbă, indiferent că se numesc români sau vlahi; recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei, nu doar în Voivodina; emisiuni în limba română la posturile de radio și televiziune din regiune pentru românii din Valea Timocului. La fel ca sârbii din România, și românii din Serbia trebuie să se bucure de același tratament. 

Cât de unită este comunitatea din Timoc?

Este foarte unită și foarte hotărâtă în a-și apăra drepturile. Fiind dintotdeauna asupriți, românii de aici învață zi de zi să își facă singuri dreptate. Chiar dacă este o bătălie dificilă, cred că dialogul trebuie să continue. 

Ce demersuri se pot face pentru ca drepturile românilor din Timoc să fie respectate?

În primul rând, România trebuie să informeze de urgență statele Uniunii Europene despre nerespectarea de către Serbia a prevederilor protocolului bilateral privind protecția minorităților naționale de care aminteam mai sus. Dacă vă amintiți, în 2012, România a condiționat votul său pentru parcursul european al Serbiei tocmai de acest protocol, care reglementează cadrul juridic privind minoritățile naționale din Serbia și România. Este obligația statului român de a reclama această situație tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, pentru a soma Belgradul să respecte prevederile protocolului. Eu am solicitat deja în acest sens o întâlnire cu domnul Johannes Hahn, Comisarul European pentru Politica de Vecinătate, pentru a-l informa cu privire la situația românilor din Serbia. 

La ora actuală, în şcolile din Valea Timocului se studiază facultativ limba română şi sunt doar 3 profesori care predau limba română. În cât timp credeţi că se poate schimba această situaţie, astfel încât copiii să studieze în limba română în şcolile din Timoc? 

Imediat ce autoritățile de la Belgrad vor respecta prevederile Protocolului bilateral privind protecția minorităților naționale.

Realizăm un arc peste România şi aş vrea să ne îndreptăm atenţia asupra Republicii Moldova. Cum vedeţi dumneavoastră toată situaţia de acolo?

Frământarea Republicii Moldova vine din cele două sisteme de valori la care se raportează clasa politică. Este o luptă de ordin ideologic. Unii își doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și, respectiv, dezvoltarea ei, în timp ce alții, închinați Moscovei, o trag înapoi. Este esențial ca această balanță să nu încline mult prea mult în direcția greșită. De aceea, România are obligația de a susține, la fel de activ cum a făcut-o președintele Traian Băsescu, parcursul european al Republicii Moldova.

Ce şanse au simpatizanţii proruşi şi partidele proruse să obţină din nou puterea la Chişinău?

Câte le vor fi oferite.  

Care este viitorul pe care îl vedeţi pentru Basarabia?

Alături de România, în interiorul familiei europene.

Pentru că suntem în preajma Sărbătorilor de Iarnă, vă rugăm să adresați un mesaj tuturor românilor!

Acasă sau peste hotare, urez tuturor românilor multă sănătate, putere de muncă şi împliniri. Sărbătoarea Crăciunului este prilej de a ne reuni cu cei dragi, de a-i ajuta pe cei aflați în suferință, de a-i bucura pe copii. Sper ca în Noul An să ne găsească mai puternici și mai dornici de a realiza lucruri frumoase. 

Vă mulțumim!