Zi de sărbătoare pentru toţi românii, oriunde s-ar afla! Este 1 Martie, este Mărţişorul! Astăzi, românii obişnuiesc să-şi ofere mărţişoare, mici cadouri care simbolice care au origini străvechi. In vechime, la 1 Martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor - fete şi baieţi deopotriva. Şnurul de mărţisor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi rosu sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să  aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele şi dă-mi albetele".

Unele legende populare spun ca mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Cu timpul, la acest şnur s-a adaugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărţişorul ajunge sa fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui.

Trebuie amintit că la geto-daci, anul nou începea la 1 Martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.