Citeste si...

CARMINA BALCANICA, OGLINDA CULTURII POPOARELOR DIN BALCANI

carmina balcanicaDe secole, zona Balcanilor suscită un viu interes pentru toţi cei care caută să afle istorii, tradiţii, decizii geopolitice şi interferenţe culturale, cum rar găseşti pe alte meleaguri. Balcanii par să fie locul contradicţiilor, al enigmelor istoriei şi al cutumelor pierdute în negurile vremurilor. Este leagănul unor popoare ce aparent nu au nimic în comun, dar care la o privire mai atentă dezvăluie aceeaşi rădăcină tracă. În acest context, era normal ca trăirile culturale să fie complexe şi efervescente, iar cultura Balcanilor să fie unică şi irepetabilă. Pentru ca această comoară să nu rămână neştiută, în România, de şapte ani apre revista Carmina Balcanica. Cu o apariţie bianuală, Carmina Balcanica are formatul unei cărţi în care regăseşti cultura vechiului Levant, dar nu numai. Revista apare în România, dar se adresează şi cititorilor din ţările balcanice. În paginile ei descoperim autori din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Grecia, Muntenegru, Serbia şi Turcia. Revista este editată atât în limba română, cât şi în limba engleză pentru a da posibilitatea cititorilor din alte spaţii, decât cel românesc, să descopere lumea Balcanilor, nu doar prin prisma conflictelor politice, care au ţinut capul de afiş al dezbaterilor internaţionale.

Revista “Carmina Balcanica” este editată de Universitatea din Craiova, iar în echipa editorială regăsim nume importante ale vieţii academice româneşti precum dr. Mihaela Albu, Marius Chelaru, dr. Dan Anghelescu, dr. Mircea Muthu, dr. Nicu Panea, dr. Codruţa Stănişoară, dr. Camelia Zăbavă, dar şi scriitoarea Passionaria Stoicescu.  Desigur, echipa editorială este mult mai mare şi cuprinde personalităţi ale vieţii culturale româneşti, dar şi din străinătate. Ultimul număr al revistei depăşeşte graniţele Balcanilor şi face referire la cehii şi slovacii din România. Articole care analizează istoria, tradiţiile şi cultura acestora scot in evidenţă dialogul intercultural. Sunt prezentate interferenţele lexicale între limba slovacă şi limba română în contextul colonizării valahe. Aflăm astfel despre cercetările, efectuate de-a lungul timpului în Slovacia, care au vizat influenţa culturii valahe asupra literaturii şi cântecelor populare slovace, inclusiv ca sursă de inspiraţie pentru cântecele religioase specifice Crăciunului  şi colindelor.  Alături de articolele dedicate culturii, istoriei şi civilizaţiei cehe şi slovace, revista mai cuprinde în paginile sale poezii de Ana Blandiana şi recenzii ale unor lucrări publicate în străinătate.

 

Beatrice Urucu

Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Adaugă comentariu

Prezenta Politică stabileşte regulile şi principiile pe care trebuie să le respecte orice utilizator al site-ului. Sarcina moderatorilor este aceea de a NU permite apariţia de comentarii care nu respectă prezenta Politică.
- Comentariile trebuie făcute la subiect şi în termeni decenţi. Cele vulgare, injurioase, xenofobe, rasiste sau instigatoare la ură sau violenţă nu sunt permise.
- Comentariile care conţin ameninţări sau atacuri la adresa unei persoane sau a unui grup de persoane nu sunt permise.
- Comentariile calomnioase sau cele prin care sunt făcute publice nu vor fi validate.
- Comentariile care conţin propuneri sau oferte de afaceri, comentariile cu conţinut publicitar sau trimiteri către site-uri comerciale nu vor fi validate.


TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1