Citeste si...

mihaiA murit Regele Mihai! S-a stins din viaţă, astăzi, la ora 13,00, la vârsta de 96 de ani, la locuinţa sa din Aubonne, Elveţia. În urmă cu un an, fostul suveran a fost diagnosticat cu o boală incurabilă, leucemie cronică, şi tot atunci a anunţat că se retrage din viaţa publică. Anunţul morţii a căzut ca o bombă pentru toţi regaliştii, care au simţit că odată cu Regele pleacă o parte a istoriei noastre.

Regele Mihai a murit, marți, a anunțat casa regală. Decesul majestății sale a fost pronunțat la ora 13.00. Regele a murit la reședința sa privată din Elveția. ”La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteța sa Regală, Principesa Maria. Trupul neînsuflețit al regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru două zile în sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. lujba de înmormântare va avea loc la Catedrala patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală”, a anunțat un comunicat al Casei regale.

Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena, şi a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil. A fost unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de principe al României şi principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunţat mai târziu). Grav bolnav, Regele Mihai a decis să se retragă din viaţa publică pe 2 martie 2016, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României. Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestăţii Sale, care a fost supus unei operaţii chirurgicale. Diagnosticele puse de echipa medicală au fost: “carcinomepidermoid metastazant”şi “leucemie cronică”. Majestatea Sa a urmat un tratament complex şi solicitant, care l-au împiedicat să apară în public, având nevoie de o perioadă de refacere. Regele Mihai I a decis să transmită următorul mesaj:

"În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care Familia şi Ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continue menirea şi să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei."

Plecarea Regelui din această lume simbolizează încheierea unei epoci, care a însemnat prosperitate pentru România. În cursul zilei de miercuri, 6 decembrie, Familia Regală va face public programul funeraliilor.

Citeşte mai departe ...

Mihai I a fost ultimul monarh al României. Regele Mihai a schimbat istoria celui de-Al Doilea Război Mondial, scurtându-l cu câteva luni şi salvând sute de mii de vieţi. Această decizie l-a trimis într-un exil de jumătate de veac, forţat de comuniştii pe care chiar el i-a ajutat să ajungă la putere - stirileprotv.ro
Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția, a anunțat Casa Regală. Decesul a intervenit marți, la ora 13:00. Regele avea 96 de ani, împliniți la 25 octombrie, și de mai bine de un an și jumătate era grav bolnav.
Mihai I s-a născut la 21 octombrie 1921, la Palatul Peleş. La 6 ani a devenit rege al României. Fiu şi nepot de regi, pe linie paternă şi cu origini greceşti din partea mamei, a avut o copilărie grea, din cauza scandalurilor din familie, dar şi de contextul în care se afla România.
A urcat pe tronul ţării, pentru prima oară în 1927. Moartea bunicului său, regele Ferdinand şi renunţarea la tron a tatălui său Carol al II-lea l-a împins la conducerea statului. Cea de-a doua domnie, care a schimbat decisiv istoria ţării şi a Europei, a început însă în 1940.
Într-un context internaţional marcat de începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, Mihai urca pe tron la 18 ani şi 11 luni, înlocuindu-şi tatăl alungat de legionari. România era sub ocupaţie nazistă, puterile regelui fuseseră anulate de Mareşalul Antonescu, aşa că se afla într-o situaţie fără ieşire.
Regele Mihai a schimbat destinul tragic al României şi a smuls-o din mâinile lui Hitler. Data de 23 august 1944 va fi marcată în istoria omenirii pentru totdeauna de monarhul roman. Atunci a decis să întoarcă armele împotriva Germaniei naziste, decizie care a dus la scurtarea razobiului cu câteva luni şi salvarea de sute de mii de vieţi omeneşti.
Paradoxal, acţiunea sa a provocat cea mai neagră perioadă a secolului trecut pentru romani şi o tragedie personală pentru Regele Mihai. După război, comuniştii s-au instalat la conducerea ţării pentru aproape jumătate de secol. Iar Mihai I a fost alungat într-un lung şi chinuitor exil, având interdicţia de a reveni în ţara pe care a condus-o în două rânduri.
Majestatea sa, Regele Mihai: “Sunt roman şi asta o simt foarte tare. Şi pe unde pot fac tot ce-i posibil pentru ţara românească”.
Mihai I avea să cunoască cea mai dureroasă experinta. Ajuns muritor de rând, dar înrudit cu mai toate familii regale europene, a trebuit să ia viaţa de la zero. S-a căsătorit, în primii ani de exil cu Ana de Bourbon, alături de care are cinci fete. S-a angajat ca pilot de încercare pentru a-şi întreţine familia, a înfiinţat o firmă, ba chiar a încercat şi meseria de broker.
În anii ’90, a făcut cale-ntoarsă de pe Aeorportul Otopeni, unde aterizase pentru a pune piciorul pe pământ românesc după 42 de ani. Când, în sfârşit, i s-a permis să vină acasă, în ’92, a scos în stradă un milion de romani entuziasmaţi de un personal care pentru ei însemna libertate. Abia în 1997, când Emil Constantinescu era preşedinte, regele şi-a recăpătat dreptul de a fi român.
Regele Mihai în Parlament, 2011, la împlinirea celor 90 de ani: “Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”

sursa: BucPress

Citeşte mai departe ...

DrapelLa mulţi ani, România! La mulţi ani, români! 1 Decembrie este Ziua Naţională a României, este ziua Marii Unirii, este ziua românismului!

România îşi sărbătoreşte Ziua Naţională la 1 Decembrie, din anul 1990.

Alegerea zilei de 1 Decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşul, în 1018, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 Decembrie 1918. Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei anticomuniste, fiind întrerupt de Ion Iliescu, preşedintele de atunci al României.

În 1918, Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Au venit 1228 de delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate românești, apoi episcopii, delegații consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizațiilor militare și ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.

Dar pe lângă delegații oficiali, ceea ce dădea Adunării înfățișarea unui mare plebiscit popular, era afluența poporului. Din toate unghiurile țărilor române de peste Carpați, sosea poporul cu trenul, cu căruțele, călări, pe jos, îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ținuturilor, în cântări și plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de față la actul cel mai măreț al istoriei românilor. Spectacol simbolic și instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încrucișau cu coloanele armatei Mackensen care, umilite și descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania.

Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porțile cetățuii, despuiate de pajurile nemțești, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc.

În acest timp, în sala Cazinei militare, delegații țin adunarea. Au participat și delegații Bucovinei și Basarabiei, care au ținut să aducă salutul țărilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român.

În mijlocul aprobărilor unanime și a unui entuziasm fără margini, Ștefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiș expune trecutul românilor de pretutindeni și argumentează necesitatea Unirii, iar Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuiește aceasta.

Rezoluția Unirii e citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.

Restul rezoluției cuprinde programul de aplicație: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate națională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieții publice, reforma agrară radicală, legislație de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea națională dorește ca Congresul de pace să asigure dreptatea și libertatea atât pentru națiunile mari cât și pentru cele mici și să elimine războiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internaționale. Ea salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul monarhiei austro-ungare, pe națiunile eliberate cehoslovacă, austro-germană, sârbă, polonă și ruteană, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care și-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea și unitatea națiunii române, și în sfârșit exprimă mulțumirea și admirația sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva dușmanului au scăpat civilizația din ghearele barbariei.

La ceasurile 12,00, din ziua de 1 Decembrie, prin votarea unanimă a rezoluției, Unirea Transilvaniei cu România era săvârșită.

Citeşte mai departe ...

DSC 0393Peste 80 de jandarmi, din Mehedinți, participă la manifestările dedicate Zilei Naționale a României, alături de instituțiile din Garnizoana Drobeta Turnu Severin. 

Vineri, 1 Decembrie, la ora 10.00, jandarmii  participă la ceremonialul militar-religios asigurând garda port drapel, două plutoane de defilare,  precum și tehnica pentru paradă. Vor fi expuse autospecialele  de intervenție, care sunt folosite  de jandarmi în misiunile  specifice.

De la ora 18.00, efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Mehedinți și Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Drobeta” vor participa la ceremonialul retragerii  cu torțe,  pornind de la Palatul Cultural ,,Theodor Costescu până la zona de promenadă de pe strada Crișan.

Pentru prevenirea evenimentelor nedorite, pe toată perioada de desfășurare a manifestarilor organizate,  jandarmii vor asigura măsurile specifice de ordine si siguranță publică.

Citeşte mai departe ...
IMG 1229Marți, 28 noiembrie 2017, la Alba Iulia au inceput lucrările Congresului Spiritualității Românești, organizat în fiecare an, aici, de către Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni, condusă de academicianul Victor Crăciun. Evenimentul se va desfășura până sâmbătă, 2 decembrie, cuprinzând Slujba oficială cu Binecuvantarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, de către IPS Andrei Andrecuț, Mitropolitul Clujului și IPS Irineu Pop, Arhiepiscopul Albei Iulia, împreună cu preotul paroh Constantin Târziu, din Franța.  La Congres participă  oameni de cultură, reprezentați ai românilor din diferite țări, autorități locale, academicieni, preoți, scriitori, traducători, cercetători, etc.
 Tematica  ce va fi dezbatută, în această ediție a congresului,  vizează împlinirea a ”99 de ani de la Marea Unire si Centenarul Unirii Basarabiei”. În zilele urmatoare vor fi organizate expoziții de artă, lansare de carte, noapte de poezie, depunere de coroane, vizitarea Cetății și a altor locuri istorice din Alba Iulia și împrejurimi. În ultima zi a Congresului se aprobă documentele Congresului, se citește Rezoluția și se face Chemarea privind Centenarul Unirii Basarabiei-27 martie 1918-2018.
  Congresul se încheie cu  un spectacol extraordinar, susținut de actori și interpreți reprezentativi ai românilor din țară și de pretutindeni, prezenți la lucrările Congresului.
  Evenimentul  este organizat cu sprijinul Ministerului Pentru Românii de Pretutindeni, Instituției Prefectului Alba, Consiliului Județean Alba, Primăriei Municipiului Alba Iulia și Primăriei orașului Zlatna.
  
 
        Serbana Kiss-Meirosu
Citeşte mai departe ...

24129795 792325094287536 8155595699560370460 nCaravana Jandarmeriei Române inscripționată cu mesajul campaniei ,,Vino în echipa noastră"  a ajuns marți, 28 noiembrie, în municipiul Drobeta Turnu Severin.
      Cu această ocazie, specialiști din cadrul  Serviciului Resurse Umane au fost  prezenți în zona pietonală de pe strada Crișan,   unde au  împărțit pliante informative și au  prezentat  celor interesați condițile de participare la concursurile de admitere în școlile de subofițeri, sesiunea 2018.

Caravana poposește în mai multe orașe din țară și face parte din campania inițiată de Jandarmeria Română în scopul promovării ofertei educaţionale şi recrutării candidaţilor pentru cele două şcoli postliceale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
      Până în prezent, 50 de tineri mehedințeni și-au exprimat dorința de a deveni jandarmi.Termenul limită de înscriere  este 5 decembrie 2017.

   Jandarmeria Română pune la dispoziţia candidaţilor 700 de locuri, 350 de locuri în cadrul Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani, judeţul Vâlcea şi 350 de locuri în cadrul Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni, judeţul Suceava.

Citeşte mai departe ...

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1