Citeste si...

Beatrice Urucu

fund imbr1Vineri, 18 ianuare, Şcoala Generală "Coriolan Doban" din Coştei a celebrat o mare Sărbătoare a tuturor românilor, Ziua lui Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale. Ziua de naştere a geniului poeziei româneşti şi adoptarea prin lege de către Parlamentul României a acestei zile ca Ziua Culturii Naţionale, constituie o dată fundamentală ca importanţă în calendarul culturii, civilizaţiei şi existenţei româneşti, precum şi în calendarul Şcolii din Coştei. În incinta Şcolii din Coştei s-a desfăşurat un emoţionant eveniment consacrat Zilei Culturii Naţionale şi marcărea a 169 de ani de la naşterea poetului național Mihai Eminescu, la care au luat parte elevii ciclului V-VIII. Manifestarea a fost organizată de profesoara de limba română, Natalia Stan, cu sprijinul şi susţinerea directorului instituţiei, Mircea Boldovină. Evenimentul de suflet a fost binecuvântat de preotul Aurel Străin, iar cuvinte de salut au fost adresate de Mircea Boldovină, directorul Şcolii din Coştei, Dinu Gheorghe, consulul general al României la Vârşeţ, Natalia Stan, coordonatoarea evenimentului, care au reiterat importanţa şi semnificaţia omagierii Zilei Culturii Naţionale pentru filonul românesc şi eforturile depuse pe altarul păstrării identităţii şi spiritualităţii româneşti. Programul literar-artistic a cuprins colaj de poezie eminesciană în interpretarea elevelor Alexandra Maleta şi Melisa Voin (Dorinţa), Victoria Panciovan (Revedere), Gabriela Duda (Şi dacă...), Adriana Stevici (Atât de fragetă), Alexandra Maiogan (Luceafărul), Elena Purenda (Criticilor mei), Isidora Colojoară (La steaua), eseuri-evocarea vieţii şi operei poetului, (Alexandra Maiogan, Ionela Dobrescu, Anamaria Borca şi Letiţia Roksa), romanţe şi cântece pe versuri de Eminescu,"Pe lângă plopii fără soţ" în interpretarea Alexandrei Maleta şi "Seara pe deal", în interpretarea grupului vocal de fete, clasa a V-a, iar Adrian Roksa a interpretat două piese muzicale instrumentale.Totodată ,a fost organizată şi o expoziţie de lucrări plastice realizate de către copii. Evenimentul a fost onorat de prezenţa unor invitaţi de seamă, Dinu Gheorghe,consulul general al României la Vârşeţ, Mircea Boldovină, directorul Şcolii din Coştei, Viorel Bălăgean, primarul localităţii Coştei, Mariana Stratulat, ziaristă la C.P.E."Libertatea" din Panciova, Aurel Străin, preotul local şi alţii. Şcoala "Coriolan Doban"din Coştei a omagiat personalitatea marelui poet Mihai Eminescu, iar opera eminesciană a fost armonios pusă în valoare prin muzică, poezie şi pictură.

 

BIROUL RIS

SLUJIRE INTER-ORTODOXĂ LA SEGHEDIN, ÎN UNGARIA

Publicat în UNGARIA Marți, 15 Ianuarie 2019 10:21 0
IMG 6096Data de 14 ianuarie 2019, reprezintă nu doar Odovania Praznicului Botezului Domnului, după calendarul nou, pentru creștinii dreptmăritori de pretutindeni, ci și Anul Nou, Praznicul Tăierii Împrejur a Domnului și Sărbătoarea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, după calendarul iulian, neîndreptat.
Răspunzând invitației adresate de Preasfințitul Părinte Lukijan (Luchian) Pantelici, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Ungaria și Administratorul Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Timișoara, în biserica ortodoxă sârbă din Seghedin (Szeged), Ungaria, a avut loc o slujire inter-ortodoxă, la care, alături de Ierarhul sârb a co-liturghisit și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, dar și alți clerici din cele două Eparhii, din Ungaria și din România. O slujire asemănătoare, inter-ortodoxă, a avut loc recent și în Catedrala Episcopală Românească din Giula, Ungaria, cu prilejul hramului acestei Catedrale, la Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie 2018), dar de data aceasta ea s-a petrecut în biserica ortodoxă sârbă din Seghedin. Cele două slujiri relevă dorința de întărire a relațiilor frățești, inter-ortodoxe, a celor două Eparhii, română și sârbă, care funcționează pe teritoriul Ungariei, alături de alte trei jurisdicții ortodoxe (bulgară, greacă și maghiară, aflată sub autoritatea Patriarhiei Moscovei), dar și pe aceea de a consolida acest gen de relații pentru Eparhiile care funcționează în Serbia: Episcopia românească a Daciei Felix, de la Vârșeț și Eparhiile Ortodoxe Sârbe din Voievodina și din Sudul Dunării.
Din soborul slujitor, alături de cei doi Ierarhi: PS Lukijan și PS Siluan, au mai făcut parte Părintele Iustin Stoianovici, Exarhul mănăstirilor din Eparhia Sârbă de Timișoara, Părintele Dalibor Milencovici, Parohul bisericii sârbe din Seghedin, Părintele Aurel Becan, Protopop Ortodox Român de Seghedin și Paroh la Cenadul Unguresc (Magyarcsanád), Părintele Tibor Imrenyi, Parohul bisericii ortodoxe maghiare din Seghedin, Părintele Svetomir Milicici, Parohul bisericii sârbe din Desk (Ungaria), Părintele Dina Ciocov, Paroh la biserica sârbă din Sânnicolaul Mare (Județul Timiș), Diaconii Ștefan Milișavici și Miodrag Iovanovici, ai Preasfințitului Părinte Episcop Lukijan și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală Românească din Giula, iar răspunsurile la strană au fost date de grupul coral de credincioase al Parohiei sârbe din Sânnicolau.
Cuvântul de învățătură al zilei l-a ținut Preasfințitul Părinte Lukijan, care a vorbit despre darul cel mare pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu și Om adevărat, îl face tuturor celor care cred în El și care Îl urmează în fiecare zi a vieții lor, punându-și toată nădejdea lor în El.
Credincioșii care s-au pregătit, au fost împărtășiți cu Sfintele Taine, care lucrează în modul cel mai desăvârșit, prin puterea Mântuitorului Hristos, marele dar al unității creștine, dar și pe toate cele de trebuință și de folos fiecărui suflet de creștin ortodox.
Îndată după Sfânta Liturghie a fost săvârșită și slujba de „Te Deum”, pentru Noul An.
Atmosfera de comuniune și bucurie, la început de An Nou calendaristic, după stil vechi și la sfârșit de Praznic al Bobotezei, după calendarul nou, a continuat și la agapa frățească care a urmat după aceea.
Preasfințitul Părinte Siluan, adresându-se credincioșilor, a subliniat faptul că Praznicele sărbătorite acum aduc mare bucurie și binecuvântare în sufletele credincioșilor ortodocși de pretutindeni și a vorbit despre importanța unor astfel de slujiri comune, care se fac spre bucuria credincioșilor sârbi și români, aflați sub purtarea de grijă a Sfintelor Biserici Ortodoxe Autocefale Surori din care fac parte. Aceștia pot, astfel, să experimenteze în mod concret puterea jertfelnică a dragostei și chemării Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a rugat și a lucrat dumnezeiește ca toți să fie Una, dar care pot să își păstreze și să își afirme, în același timp, darurile, caracteristicile și specificul neamului din care fac parte, în bună conviețuire cu ceilalți, spre dobândirea vieții veșnice și a Împărăției Cerurilor.
Biserica ortodoxă sârbă din Seghedin a fost construită de sârbi, între anii 1773-1778 și ea deține multe cărți și obiecte liturgice vechi, de mare valoare, ca de pildă o icoană cu Năframa Sfintei Veronica, de secol XVII, adusă din Rusia și fiind pictată în stilul școlii lui Andrei Rubleov, sau două icoane vechi, cu Maica Domnului, aduse din Serbia în timpul migrației din 1690. Între anii 1996 și 2017, tot aici, în biserica ortodoxă sârbă, cu binecuvântarea Episcopului Ortodox Sârb din Ungaria, au fost săvârșite și slujbe în limba română, o dată pe lună, pentru Parohia Ortodoxă Românească din Seghedin, care a luat ființă la inițiativa și sub purtarea de grijă a Părintelui român Aurel Becan, iar din 9 iulie 2017 ele au continuat la Paraclisul românesc amenajat în incinta Hotelului Forrás (Foraș), din Seghedin și sfințit pentru românii ortodocși din acest oraș universitar, de către Preasfințitul Părinte Episcop Siluan.
 
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria
IMG 5865Așezământul Monahal Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” din Budapesta, care împlinește în zilele acestea 10 ani de existență, și-a sărbătorit Hramul în Duminica după Botezul Domnului (13 ianuarie 2019).
Cu aceste prilej, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, s-a aflat în mijlocul obștii monahale formată din 3 maici și aflată sub purtarea de grijă a Părintelui Protosinghel David, Pop, Superiorul Așezământului Monahal Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” și al Centrului Misionar-Pastoral și Cultural „Sfântul Vasile cel Mare”, săvârșind Sfânta Liturghie Arhierească în Capela Românească din Budapesta, care funcționează atât ca locaș de rugăciune al comunității românești parohiale din acest oraș, de la începutul anilor 1900, cât și al Așezământului Monahal Românesc ce a fost înființat aici în 15 ianuarie 2009, cu binecuvântarea Preasfinției Sale.
Din soborul slujitor, alături de clericii români din Budapesta: Părintele Protosinghel David Pop, Superiorul Așezământului Monahal și Părintele Marius Maghiaru, Protopopul Ortodox Român de Budapesta, au mai făcut parte Părintele Arhimandrit Nicolae Moldovan, Starețul Sfintei Mânăstiri Nicula, din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Părintele Protosinghel Calinic Stupinean și Ierodiaconul Gavriil Boga, de la aceeași Mânăstire, precum și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula.
Răspunsurile la strană au fost cu profesionalism de maicile Așezământului Monahal, iar la slujbă au participat numeroși credincioși ortodocși români din Budapesta și împrejurimi, precum și oficialități, ca de pildă Excelența Sa, Domnul Marius Lazurca, Ambasadorul României la Budapesta și familia sa, Doamna Gabriela Elekeș, Președintele Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta (AFORB) și Domnul Locotenent Comandor Nistor, Comandantul contingentului românesc de la Pápa (Papo), Ungaria.
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Siluan a vorbit despre importanța credinței în viața poporului român și a creștinilor dreptmăritori de pretutindeni, care dincolo de realizările din punct de vedere material, sau profesional, reprezintă un lucru deosebit de important și un mare câștig în viața acestora, un reazăm și un punct de sprijin puternic pentru toate încercările pe care fiecare le are de trecut aici, pe pământ și o pregătire necesară și foarte binevenită pentru înțelegerea, asumarea și dobândirea vieții celei veșnice, adusă în lume prin cuvântul de învățătură al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, prin Jertfa Sa de pe Crucea Golgotei și prin predica Sfinților Apostoli și începută prin Taina Sfântului Botez.
Copiii și cei care s-au pregătit au fost împărtășiți apoi cu Sfintele Taine, iar la final Ierarhul a adus mulțumire Bunului Dumnezeu pentru această realizare importantă din viața comunității românești budapestane, care începând de acum 10 ani are și ea un locaș de rugăciune mănăstiresc, în care, în fiecare zi se înalță rugăciuni de mulțumire și de cerere către Bunul Dumnezeu, de către obștea Așezământului Monahal Românesc, pentru binele și folosul duhovnicesc al acestor credincioși. Mulțumire a fost adusă și Starețului și Părinților de la Mânăstirea Nicula, care au venit la această sărbătoare de hram cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Andrei, al Clujului, Maramureșului și Sălajului și au adus multă bucurie Părintelui Protosinghel David Pop, care a intrat în monahism și a petrecut primii ani ai nevoințelor sale duhovnicești tot la Mânăstirea Nicula.
Părintele David a mulțumit, de asemenea, Bunului Dumnezeu pentru tot ajutorul acordat în acești ani, Ierarhului locului pentru binecuvântarea înființării acestui Așezământ Monahal la Budapesta, aflat la loc de cinste în sufletul său, Părinților de la Nicula, care l-au onorat cu prezența și slujirea lor, Părintelui Marius Maghiaru, frate întru slujirea la Sfântul Altar și tuturor credincioșilor români din Budapesta, pe care îi are în grija sa părintească.
Toți cei prezenți la slujbă au fost invitați apoi la o agapă frățească, la care a continuat atmosfera de comuniune frățească, ortodoxă și românească.
 
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

scoala costeiMediul asociativ românesc din Serbia Românii Independenţi din Serbia (RIS) şi Uniunea Românilor din Serbia (URS) ca for reprezentativ al comunităţii etnice româneşti din Serbia, în baza principiilor şi practicilor societăţii democratice, principiilor instructiv-politice, Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Declaraţia O.N.U. cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţii etnice, lingvistice şi religioase, fac APEL către autorităţile locale din municipiul Vârşeţ, provinciale şi republicane, pentru păstrarea claselor V-VIII în localitatea românească Coştei. Conform proiectului de reorganizare a rețelei de şcoli primare, la propunerea autoguvernării locale şi Administraţiei şcolare din Zrenjanin, Ministerul Educației, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice de la Belgrad, urmează să aprobe hotărârea finală privind desfiinţarea (închiderea) şcolii (clasele V-VIII) din localitatea Coştei, absorbţia şi transferul la o şcoală din Vârşeţ. Acest act, ameninţă existenţa şi supraveţuirea românilor ca entitate etnică şi treptat dispariţia localităţii Coştei.

În Memoriul înaintat oficialităților românești și reprezentanților instituțiilor responsabile de la Belgrad, se arată următoarele:

"Coşteiul este cea mai mare şi importantă localitate românească din comuna (municipiul) Vârşeţ. Un focar de răspândire a culturii, tradiţiei şi învăţământului românesc din Serbia. Atragem atenţia organelor competente privind intenţia desfiinţării Şcolii româneşti (ciclul V-VIII) din localitatea pur românească Coştei, care există aici mai mult de două secole şi cerem stoparea dispoziţiei. Localitatea Coştei pe parcursul secolelor se mândrește cu multe premiere, a consemnat evenimente cu marcantă semnificaţie pentru românii din Serbia, respectiv pentru procesul de învăţământ în prima limbă; I. Vechea vatră milenară românească din valea Căraşului - Coşteiul este atestat în îndepărtatul an 1361, iar documentar este cea mai veche şi însemnată localitate românească din Serbia;

II. În anul 1869, la Coştei se înfiinţează primul cor din Banatul de Sud;

III. În urmă cu 137 de ani, Trupa de teatru din Coştei a prezentat prima piesă de teatru (repertoriul cult);

IV. În anul 1906 corul din Coştei ocupă locul I la primul şi unicul concurs al românilor de pretutindeni de la Bucureşti;

V. În anul 1910 la Coștei s-a înființat prima fanfară românească din Serbia; VI. În anul 1911 la Coştei s-a construit prima Casă de Cultură sătească, când doar patru oraşe din Transilvania şi Banat aveau astfel de lăcaşuri (edificii) culturale.

VII. Există o veche istorie şi tradiţie a învăţământului, a presei pedagogice în limba română la Coştei. Organizarea procesului educativ -instructiv este menţionat în secolul al XVIII-lea.Prima şcoală românească din Serbia cu durata de opt ani (I- VIII) s-a înfiinţat în 1914, cu mult înaintea altor localitãţi din Voivodina. Şcoala românească din Coştei are deja o istorie şi tradiţie mai mult de două secole, iar clasele V-VIII mai mult de un secol.

VIII. În perioada anilor 1910-1914, la Coştei apare prima revistă pedagogică din Banat Educatorul.

IX. Tot la Coştei apare primul ziar sătesc din Banat Opinca. Aici s-au pus bazele şi temeliile ziarului interbelic Nădejdea, respectiv a cercului literal şi revistei postbelice Lumina. ARGUMENTE ŞI DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Şcoala Generală "Coriolan Doban" din Coştei este unica şcoală românească din mediul rural, - (există 11 şcoli în P.A. Voivodina: Ş.G."Mihail Sadoveanu" - Grebenaţ, Ş.G. "2 Octombrie" - Nicolinţi, Ş.G. "3 Octombrie" – Sân-Mihai, Ş.G. "1Mai" - Vladimirovaţ, Ş.G. "Frăţie şi Unitate" - Alibunar, Ş.G. "Žarko Zrenjanin" - Satu Nou, Ş.G. "Dr. Aleksandar Sabovljev" - Ecica, Ş.G. "Sfântul Gheorghe" - Uzdin, Ş.G. "Sfântul Sava" - Jitişte şi Ş.G. "George Coşbuc" - Begheiţi) care are despărţământ afiliat la Voivodinţ, iar şcoala din localitatea românească Voivodinţ aparţine teritorial de Ş.G. "Coriolan Doban" din Coştei, respectiv elevii claselor V-VIII din Voivodinţ frecventează cursurile la şcoala din Coştei (3 km distanță). Celelalte şcoli cu predare în limba română pe teritoriul P.A. Voivodina n-au despărţăminte în limba română, iar în majoritatea procesul educativ-instructiv este mixt (clase de predare în limba română şi sârbă). Cerem Administraţei locale din Vârşeţ, Administraţiei şcolare din Zrenjanin şi Ministerului Educației, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice, în baza recomandărilor şi propunerilor privind modificările în reţeaua şcolară pe teritoriul municipalităţii Vârşeţ, să respecte elementul şi specificul românesc, adică aplicarea discriminării pozitive, precum să aibă în vedere proclamarea Școlii (învățământului) din Coştei, în baza Legii Consiliilor din 2011 şi 2012, instituţie de importanţă majoră pentru românii din Serbia şi ca atare aceasta nu poate fi desfiinţată, iar propunerile trimise la Ministerul Educației şi hotărârea acestuia trebuie să aibă în vedere Şcoala românească din Coştei şi păstrarea claselor V-VIII, respectiv să fie cuprinsă în reţeaua şcolară pentru anul 2019/2020, PENTRU CĂ : 1. În baza legii, drepturile minorităţii naţionale dobândite (câştigate) nu se pot reduce, ceea ce legislaţia şi Constituţia R. Serbia garantează. Desfiinţarea Şcolii din Coştei (cl.V-VIII), după mai mult de două secole de activitate şi existenţă nu este în concordanţă cu Dreptul câştigat al minorităţilor etnice garantat prin Constituţia şi legislaţia Serbiei, iar decizia închiderii claselor V-VIII la Coştei afectează Dreptul câştigat. 2. Legea privind minorităţile naţionale din Serbia, dă posibilitatea, reglementează stabilirea instituţiilor educativ-instructive (învăţământ) de importanţă majoră pentru o minoritate naţională. Ïn acest context, în baza articolului 15, aliniatul 1, punctul 3, Legea cu privire la Consiliile Minorităţilor Naționale (Monitorul oficial RS, nr. 72/2009,20/2014 - hotărârea US, 55/2014, şi 47/2018), Consiliul Naţional al Minorotăţii Naționale Române (CNMNRS) a stabilit instituţiile de învăţământ de interes major pentru minoritatea naţională română din Serbia. Şcoala din Coştei este a doua menţionată în documentul oficial (pe lângă cele 11 şcoli primare, respectiv două medii şi trei facultăţi), emis pe data de 21 septembrie 2011 şi semnat de coordonatoarea Departamentului pentru Invăţământ al CNMNRS, Rodica Almăjan. (vezi Anexa 1) 3. Un alt document justificativ semnat pe 15 august 2012, de președintele CNMNRS, Daniel Petrovici, în baza artcolului 15., aliniatul 1., punctul 3, din Legea Consiliilor Naţionale ale Minorităţilor Naţionale din R. Serbia, precizează instituţiile de învăţământ (şcolile) de interes major pentru românii din Serbia pe teritoriul municipiului Vârşeţ. Şcoala din localitatea Coştei este inclusă prima. (vezi Anexa 2) 4. Şcoala Primară "Coriolan Doban" din Coştei are în jur de 50 de elevi care frecventează cursurile în limba română, ciclul I-VIII în anul şcolar 2018/2019, există continuitate şi chiar creşterea numărului de elevi în următorii ani. Școala din Coștei nu se confruntă cu o scădere efectivă a numărului de elevi. 5. Pentru românii din Serbia este inadmisibil desfiinţarea claselor V-VIII de la şcoala românească din localitatea Coştei şi transferul la o şcoală din Vârşeţ. În primul rând datorită istoriei şi tradiţiei, naveta elevilor şi angajaţilor, respectiv distanţa mare Coştei -Vârşeţ şi Voivodinţ-Vârşeţ (circa 20 km într-o direcţie). Închiderea Școlii, în mediul rural, îi va pune pe copii în situația de a nu mai merge la ore. Toate cele menţionate vor avea represiuni asupra generaţiilor viitoare. 6. Şcoala din localitatea Coştei este susţinută de mediul asociativ românesc şi instituţional din Serbia, de localnici și părinţi. Cadrele didactice sunt foarte bune pregătite, există performanţe şcolare, nu există nici un motiv care să justifice încetarea funcţionării claselor V-VIII la Coştei. Prin luarea acestei hotărâri asistăm la încălcarea drepturilor constituţionale, drepturile omului şi dreptul la educaţie în limba maternă în aşezările pur româneşti, asistăm la o gravă formă de nedreptate ale cărei victime sunt copiii şi etnicii români din Coştei, iar pe termen lung duce nemijlocit la dispariţia aşezării româneşti din peisajul rural. 7. Copiii reprezintă viitorul ţării şi nu numere în tabele care să asigure nişte venituri. Educaţia este cea mai bună investiţie pe termen lung. Fără studiu de impact, consultarea instituţiilor româneşti create de stat şi consultarea societăţii civice româneşti din Serbia, desfiinţarea claselor V-VIII în localitatea românească Coştei, adică transferul la o şcoală din Vârşeţ este scandalos. 8. Închiderea claselor româneşti din localitatea Coştei, nu aduce mare economisire Ministerului Educației, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice de la Belgrad, iar sumele ce vor fi economisite, nici măcar nu sunt simbolice. Este inadmisibil ca o şcoala cu învăţământ minoritar (românesc) din Serbia să fie desfiinţată doar pe motive că s-ar face economii. Raportarea exclusivă la o iluzorie momentană de bani este profund eronată. 9. Trebuie avut în vedere criteriile legislative, demografic, geografic, criteriul socio- economic şi criteriul relevanţei, când este vorba de închiderea claselor V-VIII în localitatea românească Coştei. MĂSURI ŞI CONCLUZII a) CEREM Guvernului Serbiei şi Guvernului României, Ministrului Educației, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice de la Belgrad şi Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti să interprindă măsurile şi demersurile necesare pentru stoparea desfiinţării Şcolii (clasele V-VIII) în localitatea Coştei şi susţinerea procesului de învăţământ în limba română la Coştei şi pe întreg teritoriul Serbiei. b) Actul de desfiinţare şi transferare a Scolii româneşti din Coştei pe lângă că va face viaţa mai grea tuturor cetăţenilor aşezării, implicit pune în pericol existenţa şi supraveţuirea românilor din localitate. Desfiinţarea unei singure şcoli româneşti din Voivodina, statistic reprezintă 10% din numărul total (româneşti şi mixte) şi 25% din numărul şcolilor româneşti din Voivodina (Serbia). Odată cu pierderea învăţământului românesc în Voivodina, românii îsi pierd identitatea şi spiritualitatea. c) Şcoala românească din Coştei, oferă ciclu complet de învăţământ primar (clasele I-VIII), copiilor din Coştei şi Voivodinţ, care trebuie păstrată şi menţinută, deoarece este încărcată de istorie, tradiţie şi performanţe. SOLICITĂM factorilor de decizie păstrarea claselor V-VIII în planul de școlarizare pentru anul 2019/2020, menținând astfel o structură stabilă care a funcționat mai bine de 100 de ani și care a consacrat învățământul românesc din Serbia ducând la îmbunătățirea constantă a rezultatelor procesului educativ-instructiv."

 

 

IMG 6018Potrivit tradiției, și în acest an, instituțiile românești din Giula și cei care își desfășoară activitatea aici, au fost sfințiți prin stropire cu Agheasma Mare, la câteva zile după Praznicul Bobotezei.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, însoțit de alți clerici de la Centrul Eparhial, a trecut rând pe rând, miercuri și joi (9 și 10 ianuarie 2019), pe la aceste instituții, unde a fost întâmpinat cu bucurie de conducătorii lor, de personalul care lucrează aici și de numeroși copii de la grădiniță și elevi români din Giula.
Astfel, au fost sfințite Consulatul General al României la Giula și Reședința Domnului Consul General Florin Trandafir Vasiloni, Grădinița Românească, aflată sub conducerea Doamnei Director Ana Ciotea și unde învață în prezent un număr de 112 copii, între 2 ani jumate și 7 ani, împărțiți în 4 grupe; Școala Generală, Căminul de elevi și Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu”, conduse de Doamna Director Maria Gurzău Czegledi, unde învață un număr de aproximativ 430 de elevi, în clasele I-XII, sub îndrumarea a 46 de cadre didactice permanente și a altor suplinitori, Muzeul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, inaugurat în anul 2014, Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), condusă de Domnul Președinte Tiberiu Iuhas, Centrul de Documentare și Informare al AȚRU, condus de Doamna Director Mariana Negrău Vetro, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU), condusă de Părintele Marius Maghiaru, Protopop de Budapesta și sediul Săptămânalului „Foaia Românească”, aflat sub conducerea Doamnei Director Eva Iova-Șimon, sediul Săptămânalului „Cronica” al AȚRU, condus de Doamna Director Delia Covaci precum și casele unor credincioși din Giula foarte apropiați de Biserică.
Cu toții au primit binecuvântarea adusă prin stropirea cu Agheasmă Mare și revărsată cu îmbelșugare, în aceste zile, peste dreptmăritorii creștini din lumea întreagă.
De asemenea, tot în această perioadă, înainte de Bobotează și casele celorlalți credincioși din Giula, împrejurimi și alte localități din Ungaria în care trăiesc români, au fost sfințite de Preoți, prin stropire cu Agheasmă Mare, urmând această frumoasă tradiție păstrată cu sfințenie la Poporul Român până în ziua de astăzi.
Astfel, la început de An Nou calendaristic, sfințirea cu Agheasmă Mare este o lucrare misionar-pastorală străveche care aduce în sufletele tuturor multă bucurie, sfințire, curățire și putere de sus, pentru îndeplinirea cu sârguință și cu ajutorul lui Dumnezeu, a celor ce sunt spre folosul sufletesc și obștesc al românilor din Ungaria și de pretutindeni.
 
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

SĂRBĂTOAREA BOBOTEZEI LA ROMÂNII DIN UNGARIA

Publicat în UNGARIA Luni, 07 Ianuarie 2019 08:54 0
IMG 5952Praznicul Botezului Domnului, sau Bobotezei (6 ianuarie 2019), a fost întâmpinat cu bucurie și de credincioșii Catedralei Episcopale românești din Giula, Ungaria, care au participat în număr mare la Sfânta Liturghie și Sfințirea cea Mare a apei, săvârșite aici de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, împreună cu un sobor format din Părintele Paroh Teodor Marc, Consilierul Economic al Episcopiei și Arhidiaconul Emanuel Văduva.
La fel ca și în anii trecuți, sărbătoarea a început încă din Ajun, când Ierarhul a săvârșit, de asemenea, Slujba Sfintei Liturghii și Sfințirea cea Mare a Apei, la Paraclisul Episcopal din incinta Centrului Eparhial, după care a stropit cu Agheasma Mare birourile, centrul administrativ, clădirile anexe și împrejurimile, unde se află și un altar de lemn în stil maramureșean, dar și busturile a două personalități românești ce au legătură cu Giula, prin naștere, sau activitate: Moise Nicoară și Liviu Rebreanu.
În însăși ziua Praznicului, care în acest an a căzut într-o zi de duminică, slujba a fost făcută în Catedrală, unde a fost săvârșită mai întâi Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare, după cum prevede tipicul bisericesc în astfel de împrejurări.
În cuvântul de învățătură, Ierarhul a vorbit despre importanța deosebită a acestui Praznic, care are în centrul său Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, dar și Sfințirea cea Mare a Apei, pe care credincioșii de astăzi, la fel ca și cei de altă dată, o primesc cu mare bucurie, în toate locurile din lume în care se găsește un altar de rugăciune românesc, iar sfințiții slujitori cheamă harul Duhului Sfânt peste Agheasma Mare. Aceasta dobândește har dumnezeiesc și daruri alese, curățitoare și vindecătoare de suflete și de trupuri și reîmprospătează în noi Taina Sfântului Botez, în Numele Preasfintei Treimi și ne așază în legătură directă, peste veacuri, cu minunea săvârșită odinioară în Râul Iordanului.
Credincioșii care s-au pregătit, au fost împărtășiți la momentul potrivit cu Sfintele Taine, iar după Rugăciunea Amvonului, Ierarhul și ceilalți clerici au făcut și Sfințirea cea Mare a apei, în vase pregătite special pentru aceasta. În semn de binecuvântare, atât Catedrala, cât și toți credincioșii participanți la Sfintele Slujbe au fost stropiți cu Agheasma Mare, pe care au dus-o și la casele lor, pentru a o avea tot anul, până la Sărbătoarea din anul viitor.
În aceste zile, atât la orașe, cât și la sate, în locurile în care trăiesc credincioși ortodocși români din Ungaria, potrivit tradiției, preoți, cântăreți și cete de copii, îmbrăcați în cămăși albe, merg pe la casele oamenilor pentru a le stropi cu Agheasmă Mare și sunt primiți de aceștia cu emoție și cu bucurie.
Praznicul Botezului Domnului încheie salba Sfintelor Sărbători începute la Crăciun, sau Nașterea Domnului și fiind așezată la începutul noului an calendaristic, prin darurile sale specifice și bucuria sufletească a tuturor celor care o primesc cu credință și inimă bună, așază întregul an sub semnul curățirii sufletelor și a purtării de grijă a Bunului Dumnezeu, Care vine în lume pentru sfințirea întregii naturi și a oamenilor și pentru mântuirea lor.
 
  Biroul de presa al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

SFINTIREA BISERICII ROMANESTI DIN CENADUL UNGURESC

Publicat în UNGARIA Luni, 17 Decembrie 2018 20:41 0
IMG 5689Sâmbătă, 15 decembrie 2018, pentru credincioșii Parohiei ortodoxe românești din Cenadul Unguresc (Magyarcsanád) a fost zi de mare bucurie.
După efectuarea unor ample lucrări de restaurare la Sfântul Altar, făcute în ultimele luni, a avut loc slujba de târnosire a Sfintei Mese și de binecuvântare a lucrărilor, făcută de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, înconjurat de un numeros sobor de clerici din Ungaria și România, format din Părintele Aurel Becan, Paroh la Cenadul Unguresc și Protopop de Seghedin, gazda întregii manifestări, Părintele Arhimandrit Calinic Covaci, Consilierul Administrativ-Bisericesc al Episcopiei din Ungaria, Părintele Svetomir Milicici, Parohul ortodox sârb al bisericii din Desk (Ungaria), situată nu departe de Cenadul Unguresc, Părintele Kirill Tatarka, Parohul bisericii ortodoxe maghiare din Mișcolț (Miskolc) și Secretarul Eparhiei Ortodoxe Maghiare din Ungaria, Părintele Gheorghe Covaci, de la Parohia Cenad, din Arhiepiscopia Timișoarei, Părintele Mihai Iancu, de la Parohia Tinca, din Episcopia Oradiei, Părintele Florin Olteanu, Paroh la Chitighaz și Protopop de Giula, Părintele Ioan Bun, Paroh la Micherechi, Părintele Ionuț Negrău, de la Parohia Săcal și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula. Răspunsurile liturgice au fost date de Domnul Adrian Bughi, Dirijorul Corului „Pro Musica” din Giula și al Corului Parohial din Curtici, Județul Arad, împreună cu alți tineri de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, iar la slujbă au luat parte și oficialități, ca de pildă Domnul Daniel Banu, Consulul General al României la Seghedin, Domnul János Farkas, Primarul Comunei Cenadul Unguresc, Domnul Ovidiu Jurcă, membru în Adunarea Eparhială de la Giula, Domnul Gheorghe Popa, Epitrop al bisericii din Cenadul Unguresc, ș.a., precum și credincioși din Cenadul Unguresc, din Budapesta, dar și din România.
Slujba a început cu întâmpinarea Ierarhului și înconjurarea bisericii și sfințirea ei în exterior, precum și cu dezvelirea și sfințirea unei plăci comemorative, dedicate vrednicului de pomenire Părinte Romul Nestor, Preot Paroh la Cenadul Unguresc în perioada 1896-1920 și delegat, din partea cenădenilor, la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Apoi a fost târnosită Masa Sfântului Altar, care fusese hidroizolată și îmbrăcată în gresie și au fost binecuvântate lucrările de restaurare efectuate în Altar: izolarea pereților contra igrasiei și retencuirea lor parțială, înlocuirea pardoselii din Altar și din fața soleei, achiziționarea unui candelabru și a unor piese noi de mobilier în Altar. Cu acest prilej, biserica din Cenadul Unguresc, închinată Praznicului Împărătesc al Înălțării Domnului și care a aniversat 210 ani de existență și funcționare neîntreruptă, a primit și cel de-a doilea hram, la Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României și Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, născut la Mișcolț, în Ungaria, în același an în care a fost construită și biserica românească din Cenadul Unguresc, adică în 1808. Ambii Sfinți au ca dată comună de prăznuire ziua de 30 noiembrie, a fiecărui an.
Potrivit tradiției, slujba de sfințire a fost urmată de Sfânta Liturghie Arhierească, în cadrul căreia copiii au fost împărtășiți cu Sfintele lui Hristos Taine, iar la urmă, toți credincioșii, bărbați și femei, au intrat prin Sfântul Altar și s-au închinat la Sfânta Masă.
În cuvântul rostit cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a adus slavă lui Dumnezeu pentru acest eveniment remarcabil din viața bisericii românești din Cenadul Unguresc, realizat la final de An Centenar 2018 și constituit de sfințirea bisericii și a plăcii comemorative dedicate memoriei Părintelui Romul Nestor, dar și de hramurile, cel principal, al Înălțării Domnului și cel de-al doilea, primit acum, al Sfântului Apostol Andrei și Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna al Transilvaniei, care apropie în mod simbolic biserica românească din Cenadul Unguresc de Catedrala Mântuirii Neamului, de la București, târnosită și ea de curând și care este, de asemenea, închinată Înălțării Domnului și Sfântului Apostol Andrei.
Biserica aceasta de zid, din Cenadul Unguresc, a fost construită împreună, de credincioșii ortodocși români și sârbi, în anul 1808, în locul unei biserici mai vechi, din pământ și acoperită cu șindrilă, care este menționată în Arhivele Statului Ungar în anul 1774 și care îi avea ca preoți, în 1767, pe Părintele Ioan Hidișan, pentru credincioșii ortodocși români și pe Părintele Ioan Lăcătuș, pentru credincioșii ortodocși sârbi.
Biserica din Cenadul Unguresc a fost folosită în comun, pentru trebuințele spirituale ale credincioșilor ortodocși români și sârbi din aceste părți, care au trăit la început în bună înțelegere, până în anul 1872, când preotul și credincioșii sârbi au hotărât să plece și ulterior, în 1880 și-au construit propriul lor locaș de cult, în vecinătatea bisericii rămase românilor, primând despăgubire, pentru aceasta, dar și pentru școala confesională folosită, de asemenea, în comun.
Biserica ortodoxă românească a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârșirii sfintelor slujbe, iar comoara ei cea mai de preț o constituie iconostasul impunător, din lemn, pictat de renumitul pictor bănățean Ioan Zaicu, născut în anul 1868 în localitatea Fizeș, din Județul Caraș-Severin, care a făcut studii de pictură la Academia de Arte Frumoase, din Viena și a mai pictat și alte biserici importante din România, cum sunt Catedrala Episcopală Veche din Arad, sau bisericile din Nădlac și Sânnicolaul Mare.
Biserica românească din Cenadul Unguresc a fost târnosită, pentru prima dată, în 18 iunie 1995, de Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Aradului, care la vremea aceea se îngrijea și de credincioșii ortodocși români din Ungaria, din încredințarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Tot Preasfinția Sa l-a hirotonit, ca preot, în biserica din Cenadul Unguresc, pe Părintele Aurel Becan, care din 1993 și până în prezent este Preotul Paroh al acestei biserici.
De-a lungul timpului, prin strădaniile și purtarea de grijă a Părintelui Aurel Becan, au fost efectuate mai multe lucrări de restaurare la locașul de cult, cu sprijin financiar din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, de la București (schimbarea acoperișului bisericii și a structurii sale de rezistență, în 2009, sau lucrări de subzidire și de întărire a întregului imobil, prin corzi metalice întinse, în zid, în jurul locașului de cult, în 2011), din partea Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta (înlocuirea ferestrelor bisericii, în 2012, sau lucrările de la Sfânta Masă, ziduri și Sfântul Altar, efectuate în acest an, 2018 și concretizate cu sfințirea de acum a locașului de cult), sau din partea unor credincioși (achiziționarea, în 2008, a unor covoare, pentru întreaga biserică, la aniversarea a 200 de ani de la zidirea ei, cu sprijin financiar de la Domnul Dan Bodircă, din Pustiniș (Județul Timiș), urmaș al familiilor românești din Cenadul Unguresc plecate în pribegie la Pustiniș în 1937 și amplasarea unei Pisanii din granit, pe zidul exterior al bisericii, cu sprijin din partea Părintelui Origen Sabău, Consilier Cultural al Episcopiei din Ungaria și Paroh la Apateu (Körösszegapáti); vopsirea tuturor scaunelor din biserică, în 2013, cu sprijin financiar oferit din partea credincioșilor Gheorghe Popa, din Cenadul Unguresc și al Doamnei Aurelia Dehelean, originară din Cenad și stabilită la Macău (Makó); amplasarea, în 2018, a unei Plăci comemorative din marmură, realizată cu sprijin financiar din partea Domnului Ovidiu Jurca, din Deva, în memoria vrednicului de pomenire Părinte Romul Nestor, delegatul cenădenilor la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918).
Toți participanții la sfințirea bisericii ce a avut loc acum, în 15 decembrie 2018, la Sărbătoarea Sfântului Sfințit Mucenic Elefterie, Episcopul Iliriei și a celorlalți Mucenici și Sfinți prăznuiți dimpreună cu el, au fost invitați, la final, la o agapă frățească, oferită la modernul cămin cultural al localității, din partea Parohiei Ortodoxe Românești din Cenadul Unguresc.
 
Biroul de Presă al Episcopiei ortodoxe Române din Ungaria

GALA MINORITATILOR LA BICHISCEABA, UNGARIA

Publicat în UNGARIA Marți, 11 Decembrie 2018 19:24 0
IMG 5417Luni seara (10 decembrie 2018), în sala festivă a Primăriei din orașul Bichișceaba (Békéscsaba), Ungaria, s-a desfășurat Gala Minorităților din acest oraș. Sunt cinci minorități care trăiesc aici: slovacă, română, germană, romă și poloneză, alături de majoritarea maghiară, iar ele reprezintă aproximativ 5% din totalul populației.
La eveniment, din partea minorității române, a participat o delegație numeroasă, formată din Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și alți clerici din cadrul Episcopiei, Domnul Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Giula, Domnul Traian Cresta, Purtătorul de cuvânt al minorității române în Parlamentul de la Budapesta, Domnul Tiberiu Iuhas, Președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), Domnul Teodor Iuhas, Președintele Autoguvernării Românești Locale din Bichișceaba, care a adresat și invitațiile pentru toți oficialii români, Părintele Teodor Marc, Vicepreședintele Autoguvernării Românești Județene din Bichiș (Békés), Domnul Gheorghe Cozma, Directorul Oficiului AȚRU, Domnul Ion Budai, fost Director, vreme de 32 de ani, al Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, Domnul Gheorghe Marc, Președintele Clubului pensionarilor români din Giula, Doamna Anca Becan, jurnalist la Săptămânalul „Foaia Românească” și Doamna Corina Sebestyen, jurnalist la Săptămânalul „Cronica” al AȚRU, Domnul Eugen Gagea, Prodecan al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, ș.a. oficialități române, alături de Domnul Szarvas Péter (Sárvaș Péităr), Primarul orașului Békéscsaba, Domnul Viceprimar Kis Bibor (Chiș Bibor), Domnul Vicenotar Kis Gyula (Chiș Ghiula), Doamna Leśko Małgorzata (Léșco Málgorzoto), Președintele Autoguvernării Locale Poloneze din Bichișceaba, Doamna Kovács Erzébet (Cóvaci Érjebet), Președintele Autoguvernării Locale Rome din Bichișceaba, Domnul Biró József (Bίrou Ióujef), Președintele Autoguvernării Locale Germane din Bichișceaba și Domnul Lászik Mihály (Lásic Mihái), Președintele Autoguvernării Locale Slovace din Bichișceaba, precum și în jur de 150 de participanți.
Manifestarea s-a deschis prin cuvântul Domnului Primar Szarvas Péter, care i-a salutat și le-a mulțumit tuturor oaspeților și a subliniat importanța acestei sărbători și prezența dintotdeauna pașnică și binevenită a celor cinci minorități în orașul Bichișceaba, pe care l-au îmbogățit prin tradițiile, cultura și activitatea lor și care anul viitor va împlini 300 de ani de existență. Această aniversare a fost pregătită încă din acest an și va fi evocată prin multe activități din 2019, la care și minoritățile din oraș își vor aduce aportul lor. Acestea se bucură de sprijinul Primăriei și constituie parte integrantă a acestui oraș.
A urmat apoi, rând pe rând, câte un scurt program cultural oferit de fiecare minoritate în parte, precum și premierea unei personalități importante care a contribuit activ în viața minorității respective, în păstrarea și promovarea identității ei, dar și în stabilirea unor bune relații între țara pe care o reprezintă și Ungaria. În fața publicului, s-au prezentat minoritatea poloneză, cu un cor ce a interpretat diferite cântece, iar cei premiați au fost familia Vargané Bokus Mária (Várganei Bóchuș Marίa) și Varga Mihály (Várga Mihái), apoi minoritatea romă, cu dansuri tradiționale jucate de perechi de diferite vârste. Aceștia nu au acordat premiu special în acest an, lucru pe care l-a făcut și minoritatea germană, ce a urmat după ea și din partea căreia au fost interpretate la pian mai multe melodii clasice. Minoritatea slovacă s-a prezentat, de asemenea, prin mai multe cântări interpretate în limba slovacă, de diferite tinere și profesoara lor, iar premiul a fost acordat Domnului Docent Miroslav Vmegy (Mίroslav Vméghi), personalitate importantă a acestei comunități. Minoritatea română s-a prezentat, de asemenea, prin dansuri populare românești din aceste părți, iar premiul a fost acordat Domnului Frankó Sándor (Fránco Alexándru), membru în Autoguvernarea Românească Locală, foarte apreciat de românii ortodocși din Bichișceaba, în mijlocul cărora s-a aflat de multe ori, la diferite activități, excursii și pelerinaje și pe care i-a încurajat în multe împrejurări. Premiile au fost acordate celor nominalizați de către Președinții celor trei minorități care în acest an au decis să acorde astfel de premii și care au prezentat și câte un „Laudațio” al celui premiat, iar toți cei cinci Președinți au exprimat mulțumirile lor față de conducerea orașului și au făcut urări îmbelșugate publicului, de sărbători.
Un cuvânt de apreciere, pentru eveniment, bunele relații avute cu autoritățile locale, frumusețea acestui oraș si toate cele ce se desfășoară la Bichișceaba, a rostit și Domnul Consul General Florin Trandafir Vasiloni, de la Giula.
La final, au putut închina, cu toții, câte un pahar de șampanie și au fost făcute poze de grup cu cei premiați.
Membrii comunității românești din Bichișceaba și invitații lor au fost poftiți și la o recepție comună, oferită din partea Autoguvernării Românești Locale din Bichișceaba.
Astăzi, în Bichișceaba, trăiesc un număr de aproximativ 60.000 de locuitori, iar acesta este orașul de reședință al Județului Bichiș (Békés), în care se află și cele mai numeroase comunități românești din Ungaria.
 
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

ÎN CINSTEA ROMÂNIEI

Publicat în UNGARIA Luni, 10 Decembrie 2018 08:21 0
IMG 5620Joi seara, în data de 6 decembrie 2018, Ambasada României la Budapesta a organizat Recepția oficială de Ziua Națională a României, care s-a desfășurat la Hotelul Marriott, din capitala Ungariei, aflat foarte aproape de Dunăre, dar și de biserica ortodoxă maghiară din Budapesta.
Răspunzând invitației adresate de Excelența Sa, Domnul Marius Lazurcă, Ambasadorul României la Budapesta, la acest eveniment anual important a luat parte și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, împreună cu Părintele Protosinghel David Pop, Superiorul Așezământului Monahal Românesc din Budapesta și maici de la acest așezământ, cu alți preoți și cu Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula. În total, au participat circa 400 de persoane, Ambasadori ai Statelor membre ale Uniunii Europene, prietenii României, dar și ai altor țări, membrii ai comunității istorice și români stabiliți în Ungaria, conducători ai instituțiilor românești, ca de pildă Domnul Traian Cresta, Purtătorul de cuvânt al comunității românești din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, Domnul Tiberiu Iuhas, Președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), sau Doamna Gabriela Elekeș, Președintele Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta (AFORB), Domnii Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Giula și Domnul Daniel Banu, Consulul General al României la Seghedin, reprezentanții Institutului Cultural Român de la Budapesta (ICR) și mulți alții. Toți oaspeții au fost întâmpinați la intrarea în sala festivă de Domnul Ambasador Marius Lazurca, de familia sa și echipa de lucru din cadrul Ambasadei, pe care o conduce și care a și organizat întregul eveniment.
Manifestarea dedicată Zilei Naționale a României, care de data aceasta a avut loc în Anul Centenar 2018, a fost deschisă prin intonarea imnurilor de stat ale României, Ungariei și Uniunii Europene, urmate de cuvântul Domnului Ambasador, care s-a adresat invitaților în limbile română, engleză și maghiară. Excelența Sa a subliniat câteva dintre momentele importante din istoria României, care s-au concretizat cu Marea Unire de la 1918, avantajele și calitățile Țării noastre întregite, ce cuprind nu doar statul, istoria, limba, sau cultura ei, ci toate acestea la un loc, precum și ceea ce este specific și drag fiecărui român, care alcătuiește, dimpreună cu toți ceilalți, România. Țară noastră, asemenea altor state moderne europene, oferă tuturor cetățenilor săi posibilități și drepturi egale de afirmare și a câștigat locul său binemeritat, în context european și internațional.
A urmat apoi un program cultural de jazz, susținut de formația Maria Răducanu Trio și oferit prin sprijinul ICR Budapesta și recepția propriu-zisă, care este și un prilej de întâlnire și socializare cu multe persoane, dar și cu români, ce trăiesc în diferite părți ale Ungariei, sau au un contact direct cu această țară și pe care îi poți întâlni, în mod special, în astfel de împrejurări.
Recepția de Ziua Națională a României de la Budapesta a constituit, așadar, un moment românesc special, de întâlnire, dar și de promovare a Țării noastre, oferit tuturor de Ambasada României la Budapesta.
 
 
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

CE-ȚI UREZ EU, ȚIE, DULCE ROMÂNIE?

Publicat în Actualitate Sâmbătă, 01 Decembrie 2018 01:45 0

unire 100Țara mea de jale, țara mea de dor! Ai fost cântată de poeți, ai fost pictată de maieștri ai penelului, ai fost văitată de mamele și văduvele războaielor, ai fost hulită de cei ce și-au pierdut speranța! Dar ai rămas, aici,  și ne-ai primit pe fiecare să ne naștem și să creștem. De 100 de ani asculți răbdătoare reproșurile noastre aduse ție, iar neîmplinirile personale ți le strigăm fără milă. Uităm că tot ceea ce-ți reproșăm ție este produsul nostru, al oamenilor mărunți cu gânduri deșarte. Eminescu s-a întrebat ce să-ți dorească, pe când nu erai întregită. Răspunsurile lui au venit prompt și sigure, ca un balsam pentru inimile fremătoare ale românilor. Acum, eu, un trăitor al Centenarului Marii Uniri, mă întreb ce să-ți urez. Primul răspuns este: liniște. Da! Îți urez liniște, pace și o lume cu mai puțină patimă. Își urez să-ți vezi copiii acasă, să le poți da înțelepciunea de a-și schimba destinul, de a construi o țară corectă și onestă. Dacă stau bine să mă gândesc, cred că toate urările pe care vreau să ți le fac, dragă României, au legătură cu oamenii tăi, căci ei sunt cei care greșesc! Țara aceasta este alcătuită din oamenii care o populează, este imaginea lor. Tu ne dai locuri unice și peisaje rupte din Rai, dar noi nu știm să le prețuim. Îți tăiem pădurile, te devastăm, te furăm, te îngropăm în gunoaie, în corupție și în venalitate! Te distrugem și nici măcar nu ne pare rău! Continui să ne ții, așa copii răi cum suntem, lângă inima ta și ne dai casă și masă, nu ne lași pierduți în lume. Ne dai un acasă, unde să ne întoarcem, oricât am umbla prin străinătățuri, hotărâți să uităm de tine! Ești blândă și iertătoare, ca o mamă ce-și strânge la piept copilul nepăsător la dorul ei. Așa că, tot ceea ce îți urez eu ție,  Românie, este ca pruncii tăi să-și amintească de tine, să-ți vadă bunătatea și să lupte, din nou, pentru tine! Să te curețe de mizeria care te-a acoperit, să te primenească și să te arate lumii așa cum ești tu, frumoasă, bună și dreaptă!

La mulți ani, Românie! 

 

 

Beatrice Urucu

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1