Citeste si...

Beatrice Urucu

44037239 923959501138083 5089663814878625792 n 800x450Duminică, 14 octombrie 2018, la Palatul „Vigadó (Vigadou), din cadrul Centrului de Cultură „Erkel Ferenc” (Erkel Ferenț) din Giula, Ungaria, cu binecuvântarea și în prezența Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și în organizarea Sectorului Cultural al acestei Eparhii și a Părintelui Consilier Origen Sabău, a avut loc cea de-a XI-a ediție a Festivalului de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, intitulat „La obârșii, la izvor”.

Organizat de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, în parteneriat cu Centre de Cultură și Consilii Județene din România, Festivalul devenit deja tradiție, dorește să prezinte anual cultura și tradițiile populare românești din câte un județ din România, pentru publicul românesc din Ungaria, format în special din credincioși provenind din Parohiile Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, dar și din oaspeți veniți din România. Astfel, au fost reprezentate județele: Bihor, Satu Mare, Bistriţa, Arad, Timiş, Sălaj în două rânduri, Cluj, Maramureșși Caraș-Severin, iar în Anul Centenar 2018, când aniversăm cu toții 100 de ani de la realizarea Marii Uniri a Poporului Român într-o singură Țară, Românească și Creștinească, oaspeții de seamă ai Festivalului de la Giula au fost artiștii și oficialitățile din Alba Iulia.

Festivalul a fost organizat cu sprijinul Fondului de Subvenții din cadrul Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta, al Centrului de Documentare și Informare al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, al Autoguvernării de Naționalitate Română din Giula și Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din acest oraș, dar și al instituțiilor din România și Județul Alba, ca de pildă al Consiliului Județean Alba, sau al Ministerului Educației și Ministerului Culturii și Identității Naționale, prin Inspectoratul Județean Școlar Alba.

Programul oferit în fața celor aproximativ 300 de spectatori (veniți din toate Parohiile Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, dar și din România, a unui grup de pelerini din părțile Lipovei, la fel ca și în anii trecuți, sau din alte locuri) a fost foarte bogat și complex. El a fost deschis de Preasfințitul Părinte Siluan, care a subliniat faptul că este vorba despre un Festival tradițional, care se înscrie în cadrul manifestărilor dedicate Anului Omagial al „Unității de credință și Neam”, în Patriarhia Română și este una dintre activitățile cele mai importante adresate de Episcopia Română din Ungaria credincioșilor săi, în acest context. Ierarhul a adus, de asemenea, mulțumire oaspeților de seamă din Alba Iulia, oficialităților și tuturor participanților. În deschidere, au mai luat cuvântul Doamna Marcela Dărămuș, Inspectorul General Școlar al Județului Alba, care s-a referit la sprijinul Ministerului Educației și al Culturii și Identității Naționale din România pentru susținerea acestui program special adresat românilor din țară, dar din străinătate, în Anul Centenar, denumit „Copilăria unește România”, iar Domnul Dumitru Fulea, Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, a subliniat sprijinul oferit de instituția pe care o reprezintă pentru programele culturale de promovare a identității naționale românești, ce arată unitatea românilor dincolo de granițele care îi pot separa.

Între oficialitățile care au onorat cu prezența lor acest Festival, îi menționăm pe Domnul Marius Lazurca, Ambasadorul României la Budapesta, Domnul Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Giula, Domnul Daniel Banu, Consulul General al României la Seghedin, Domnul Consul Cristian Daniel, de la același Consulat, Domnul Dănuț Emil Hălălai, Prefectul Județului Alba, Domnul Dumitru Fulea, Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Domnul Gabriel Pleșa, Viceprimarul Municipiului Alba Iulia, Doamna Marcela Dărămuș, Inspectorul General Școlar al Județului Alba Domnul Daniel Fonoage, Directorul Palatului Copiilor din Alba Iulia, Domnul Ioan Chiciudean, Directorul Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia, Domnul Mirel Vasile Hălălai, Primarul Teiușului, Domnul Nicolae Simina, Primarul Abrudului, Doamna Maria Gurzău Czegledi, Directorul Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, Părintele Marius Maghiar, Președintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), Doamna Delia Covaci, Directorul Executiv și Redactorul Șef al Săptămânalului „Cronica” al AȚRU, ș.a.

Prezentarea programului a fost făcută de Domnul Director Daniel Fonoage și Doamna Profesoară și Preoteasă Laura Popa și a cuprins atât câteva jocuri și cântece specifice românilor din Ungaria, prezentate de echipa de păstrători ai tradițiilor de la Centrul de Documentare și Informare al AȚRU, cât și un foarte complex program de cântece și dansuri populare românești oferite de foarte mulți artiști și ansambluri din Alba Iulia: orchestra și grupul de dansatori și de soliste vocale, profesoare, ale Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia, orchestra, soliștii și dansatorii Ansamblului Profesionist „Augustin Bena”, al Consiliului Județean Alba, Ansamblul folcloric „Dor Teiușan” din Teiuș, dansatori ai Ansamblurilor Folclorice din Abrud, Câmpeni, sau Baia de Arieș, tineri călușari din Vințu de Jos, un grup de fete, de la școala de folk a Palatului Copiilor din Alba Iulia, precum și tânărul și extrem de talentatul Tudor Limbean, elev al Liceului German din Sebeș. Cu toții, într-o îmbinare desăvârșită a vârstelor, profesionalismului, talentului, însuflețirii, dansului, cântecului și portului popular românesc, au oferit o mostră consistentă și autentică a valorilor culturale tradiționale românești, care au încântat sufletele tuturor participanților și au fost răsplătite de aceștia cu nenumărate ropote de aplauze.

La final, toți cei prezenți au fost invitați să continue atmosfera de cuget și simțire românească, la o felie de cozonac și un pahar de suc, sau de vin.

Ca de fiecare dată, manifestarea culturală a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii Arhierești în Catedrala Episcopală din Giula, de un sobor de preoți și diaconi, condus de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și format din Protosinghelul Visarion Tuderici, Secretarul Eparhial, Părintele Origen Sabău, Consilierul Cultural al Episcopiei din Ungaria și Paroh la Apateu, Părintele Teodor Marc, Consilierul Economic și Parohul Catedralei, Părintele Mirel Mariș, de la Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Sântimbru (județul Alba) și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula. Răspunsurile liturgice au fost date cu multă sensibilitate și profesionalism de un grup de profesoare de la Liceul de Artă „Regina Maria” din Alba Iulia, conduse de Doamna Profesoară și Preoteasă Laura Popa.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Siluan a făcut referință atât la Pilda Semănătorului, din Duminica a XXI-a după Rusalii, care reprezintă Cuvântul lui Dumnezeu, ce aduce roade în sufletele celor care îl primesc cu inimă deschisă și bună și cu credință, precum și la Praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva, sărbătorită pretutindeni, în data de 14 octombrie, care în acest an a coincis cu o zi de duminică. Sfânta Parascheva este un exemplu deplin de rodire sfântă a Cuvântului lui Dumnezeu, ce aduce cinstire peste veacuri, celor care îl iubesc pe Dumnezeu, iar întâlnirea de la Giula, în duh de rugăciune, a credincioșilor Catedralei, cu cei veniți de la alte Parohii din Ungaria, cu artiștii din Alba Iulia, îmbrăcați în costume populare și cu oficialitățile prezente, dar și cu credincioșii pelerini din Lipova, reprezintă o frumoasă sărbătoare a comuniunii frățești românești și un îndemn la a aduce și noi rod duhovnicesc, de mântuire, prin cuvântul Sfintei Evanghelii.

Oaspeții din România au participat, apoi, la o agapă comună, iar după amiază a urmat programul cultural din cadrul Festivalului.

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Techirghiolul, mai ales prin lacul cu apă sărată și nămolul terapeutic, pe care îl deține, este cunoscut de multă vreme ca stațiune balneoclimaterică, unde anual mii de oameni vin ca să își găsească alinare suferințelor și tămăduire trupurilor.

Începând din anul 1928, prin grija vrednicului de Pomenire Patriarh Miron Cristea, a fost achiziționat aici, la Techirghiol, un imobil care urma să fie amenajat ca Centru de tratament pentru clericii Patriarhiei Române, care datorită bătrâneților lor, sau altor probleme de sănătate, aveau nevoie de îngrijire medicală în acest loc binecuvântat de Bunul Dumnezeu cu proprietăți terapeutice.

În 1951, la inițiativa Patriarhului Justinian, la Centrul de tratament din Techirghiol a fost adusă o frumoasă bisericuță de lemn, de la Stâna Regală a Castelului Pelișor, din Sinaia și tot atunci s-a înființat aici Schitul de Maici „Sfânta Maria” Techirghiol, care a păstrat ca anexă Sanatoriul Preoțesc, râvnit și de alte instituții și autorități locale, ale vremii aceleia. Din 1976, tot cu purtarea de grijă a Patriarhului Justinian, la Techirghiol a fost adus și renumitul Părinte Ieromonah Arsenie Papacioc, care vreme de 35 de ani, până la trecerea sa la cele veșnice (în 19 iulie 2011), a fost Duhovnicul Mânăstirii de maici, dar și al foarte multor suflete de credincioși români și străini, care au venit aici ca să îi ceară rugăciune și cuvânt de folos.

În 2000, în timpul Patriarhului Teoctist, baza de tratament de la Techirghiol a fost amenajată pentru a putea primi oameni și vârstnici veniți din toate colțurile țării, Mânăstirea păstrându-și statutul de Stravropighie Patriarhală (Mânăstire dependentă direct de Patriarhia Română), pe care l-a avut și până atunci.

Din anul 2008, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rânduit ca baza de tratament de la Techirghiol să fie îmbunătățită și dotată, fiind cuprinsă, împreună cu Mânăstirea, în Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria”, care oferă asistență medicală de specialitate ierarhilor, clericilor, credincioșilor, monahilor și monahiilor din România, dar și de dincolo de hotarele ei, fiind așezat sub conducerea Părintelui Arhimandrit Cleopa Nistor, Consilier Patriarhal și Administrator al acestui Centru Social-Pastoral.

Aflați la tratament, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, au săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească în Paraclisul Patriarhal cu hramul „Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon” și Sfântul Prooroc Moise”, în Duminica a XX-a după Rusalii (7 octombrie 2018). Din soborul slujitor au mai făcut parte Părintele Arhimandrit Cleopa Nistor, Administratorul Centrului, Părintele Protosinghel Ieronim Gheorghiță, Duhovnicul Mânăstirii de Maici „Sfânta Maria” din Techirghiol și Părintele Cristian Todireanu, de la biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din București (Piața Muncii, Sector II), iar răspunsurile la strană au fost date de maicile Mânăstirii.

La slujbă au luat parte mulți credincioși, atât din Techirghiol, cât și dintre cei veniți pentru tratament balneoclimateric la această Mânăstire.

Cuvântul de învățătură al duminicii a fost rostit de Preasfințitul Părinte Siluan, care a subliniat purtarea de grijă, iubirea milostivă și puterea dumnezeiască a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cel Care a înviat din morți pe fiul văduvei din Nain și a biruit definitiv moartea, prin Sfânta Sa Înviere, dăruind, de asemenea, viață, putere, mângâiere și ajutor tuturor celor care vor crede, la rândul lor, în El. Biserica noastră, întemeiată pe Jertfa Răscumpărătoare și Învierea Mântuitorului Hristos, este la fel de actuală și astăzi, pentru cei care au ochi să o vadă și inimă deschisă să priceapă aceasta, și ea poartă de grijă fiilor și fiicelor sale, de la naștere, prin Taina Sfântului Botez, a Cununiei binecuvântate, la vremea cuvenită, a Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii, de-a lungul întregii vieți și până la plecarea lor din această lume, cu nădejdea dobândirii vieții celei veșnice și a Împărăției Cerurilor. După aceea, i-a împărtășit pe copii și credincioși cu Sfintele Taine, iar la final, ambii Ierarhi au binecuvântat pe toți credincioșii prezenți, care s-au bucurat, astfel, atât de tămăduire trupească, prin tratamentele oferite la această Mânăstire, cât și de hrană duhovnicească, prin rugăciunea comună, săvârșită în interiorul locașului de cult.

Anual, circa 3.000 de credincioși beneficiază de tratament la Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” din Techirghiol.

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Memoriu al asociațiilor românești din Serbia de Răsărit întrunite în 29 septembrie 2018 în localitatea Kucevo

 

I. SITUAȚIA PREZENTĂ:

1.Românii din Serbia de Răsărit sunt loiali țării lor Serbia și trăiesc în peste 160 de localități populate exclusiv de români și încă în vreo 30 localități cu populație mixtă.

2.Până în 2013 nu s-a învățat în nicio școală din zonă limba română, Serbia declarând că nu există aici români.

3.La începutul lui 2013, la cererea României și a UE, s-a făcut o anchetă în doar 2 județe dintre cele 5 în care trăiesc români și au cerut ore de limbă română 1617 elevi. A fost prima și singura listă prezentată de autoritățile sârbe în ceea ce privește cererile de limbă română în școli.

4. Legislaţia de până în iulie 2013 le permitea să predea ore de limbă română şi profesorilor care cunoşteau această limbă doar din familie. Din iulie 2013 s-a schimbat legislația încât orele de limbă română pot fi predate doar de profesorii care au studiat ei înşişi în limba română atunci când au fost elevi sau studenţi. Este ştiut însă că niciodată în zonă nu a fost învăţământ de limbă română, deci niciunul dintre actualii profesori care cunosc limba română din familie nu au învăţat această limbă la şcoală. A le cere profesorilor de etnie română să aibă diplomă că au studiat în limba maternă în anii de şcoală duce la un cerc vicios din care rezultă că nimeni nu poate preda elevilor aceste limbi fiindcă nu s-au predat în trecut(!).

5.Dintre cei 1617 elevi care au cerut limba română doar pentru un sfert dintre ei s-au găsit profesori . Restul de trei sferturi au așteptat și așteaptă în continuare degeaba să poată învăța limba română maternă. Conform acestei legislaţii, dintre sutele de profesori de etnie română din zonă nu îndeplineşte niciunul condiţiile pentru a preda abecedarul în limba română.

6.Cel mai mare număr de profesori de limbă română în toate cele 5 județe a fost în 2015 de doar 4 (!) și aceia nefiind niciunul angajați pe perioadă nedeterminată. În prezent mai sunt doar 2 (!).

7.Din 2017 în județele Branicevo, Podunavski și Pomoravski nu mai există niciun profesor de limbă română în școli cu toate că până în 2016 au predat aici 2 profesori deplasându-se în mai multe localități. Celor 2 profesori li s-au dat să predea alte discipline cu condiția să renunțe să predea limba română.

8.Din 2016 li se refuză dreptul la studiul limbii române tuturor elevilor din învățământul mediu (liceal). Până în 2016 aveau acest drept.

9.Niciunde și nicicând nu s-a putut studia limba română într-o oră din orarul standard al școlilor ci doar după amiaza sau seara sau chiar în altă școală decât cea de proveniență.

10.Ministerul nu a realizat niciun manual pentru predarea limbii române și nici nu a făcut publică vreo programă școlară.

11.Ministerul, administrațiile școlare și școlile nu au făcut niciodată anunțuri publice pe site-urile lor despre posibilitatea de a se opta pentru limba română în școli. Școlile au primit în schimb instrucțiuni de menținere în zona conspirativității a limbii române, de păstrare a secretului asupra datei și modului în care elevii pot alege limba română.

12.Ministerul nu a făcut niciun demers prin care să pregătească viitori profesori de limba română din zonă și nici despre vreun curs de specializare pentru profesorii de etnie română din zonă încât să poată preda și limba română.

13.Niciodată ministerul nu a făcut vreun anunț pe site-ul său sau în presă că în cutare sau cutare școală este nevoie de profesor de limbă română și depre condițiile de angajare. Niciodată! În schimb în fiecare an școlar ca și în acest an, în multe școli li se spune părinților că nu sunt profesori de limbă română.

14. În Serbia regula este că limba maternă română nu are continuitate în studiu. Niciun elev nu are siguranța că va studia și în anul 2 sau anul 3 sau în anul 4 (la un alt nivel) limba maternă română (la un alt nivel). Totul este sub semnul întrebării în fiecare 1 septembrie.

15.Descurajarea învățării limbii române este o practică oficială. Dacă într-o școală au optat pentru limba română un număr suficient de elevi, părinții acestora sunt chemați la școală și întrebați iar și iar de ce au ales româna până ce aceștia își retrag cererile.

16.Dacă părinții vin din proprie inițiativă cu cereri sau liste de cereri pentru limba română nu li se primesc aceste cereri. Așa a fost în Melnița în 2015. Părinții au reclamat acest lucru și chiar ministerul a recunoscut oficial în 2016 că a fost un abuz al directorului. Ce folos însă? Cei 22 de copii nu învață nici în ziua de astăzi limba română.

17.Dacă vreun profesor de etnie română predă în privat limba română unor copii și tineri, acesta este intimidat, chemat să dea explicații la conducerea școlii sau chiar la poliție sau la serviciile secrete sârbe. Rețelele de socializare sârbești și presa sârbă abundă în a acuza de trădare profesorii și oamenii de cultură din Serbia de Răsărit care se declară public români, care țin cursuri private de română sau care participă la acțiuni culturale românești în Serbia sau în România.

18.În Serbia pare o politică de stat în a-i acuza des în presă de „românizare” pe cei care și-au zis totdeauna în limba maternă „român/rumun” chiar dacă în limba sârbă li s-a spus în recensăminte ba „rumuni” ba „vlasi” după cum era regimul politic.

19.Autorizarea funcționării bisericilor românești în Serbia de răsărit este refizată de statul sârb și este condiționată de acordul bisericii sârbe de parcă Serbia nu ar fi stat laic.

            20.Nu există acces la presă scrisă și audio-vizuală de limba română în zona Serbiei de răsărit.

II. PROPUNERI:

1.Să înceteze conspirativitatea limbii române în școli. Solicităm transparență ministerului educației de la Belgrad, administrațiilor școlare din zonele cu populație de etnie română (Bor, Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad) și directorilor școlilor din aceste zone. Să publice anunțuri în presă și pe site-urile lor prin care să informeze că există acest drept de studiu al limbii materne române în școlile din Serbia de răsărit.

2.Cererile de studiu al limbii materne române să se poată face oricând și sub orice formă: părinții, elevul, asociațiile minorității române, oral, în scris, individual sau pe liste, în ședințe cu părinții, prin poștă, la clasă sau secretariatul școlii. Ministerul să pedepsească directorii care nu afișează și nu fac cunoscut dreptul la limbă maternă română sau care nu asigură studiul limbii materne celor care au solicitat-o în orice formă.

3.Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad să acorde urgent, fără o nouă anchetă, posibilitatea învăţării limbii române elevilor care din propria iniţiativă a părinţilor lor au solicitat şcolilor acest lucru în 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018 și școlile/statul le-a refuzat acest drept constituțional. Aceste cereri neonorate până acum se află în baza de date a școlilor și ar fi un gest frumos și o reparație morală.

4.Ar trebui ca urgent Ministerul educaţiei din Belgrad să anuleze modificarea de la articolul 121 din prevederile legislative apărute în Monitorul Oficial al educaţiei din Serbia nr. 55 din 3 iulie 2013, permiţând astfel sutelor de profesori şi învăţători din zona Serbiei de răsărit care cunosc din familie limba română să poată preda și abecedarul în limba română propriilor elevi. Niciun elev care solicită limba română nu trebuie să rămână fără profesor de limbă română sub motivul lipsei de profesori supercalificați pentru a le preda abecedarul!

5.Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad trebuie să consulte elevii din şcoli dacă doresc să studieze limba română şi în acelaşi timp să facă anunţ pe site-ul lor şi în şcoli că profesorii care cunosc limba română din familie pot să predea abecedarul în limba română propriilor elevi şi că în vacanţe se vor organiza cursuri de perfecţionare.

6.Cursul de limba română să fie pus în orar în cursul dimineții sau imediat după ultima oră de curs. Autobuzele şcolare să îşi modifice orarul ţinând cont şi de programul elevilor care studiază limba română. Acest lucru se poate face doar dacă se angajează mai mulţi profesori (şi dintre aceia care cunosc limba română doar din familie). Dacă vor fi doar 2 profesori pentru mii de elevi din zeci de localităţi, atunci sigur că vor putea preda doar la ore de seară limba română.

7.Să se anunţe că nu mai trebuie să renunţe la studierea informaticii cei care îşi doresc să studieze şi limba maternă.

8.Toate minoritatile au în ministerul de la Belgrade câte un inspector școlar, în afară de minoritatea română. Rugăm să se numească în ministerul educației un inspector și pentru minoritatea română.

9.Să se constituie obligatoriu clase sau grupe de studiu al limbii materne indiferent de numărul de elevi care cer acest lucru.

10.Să se realizeze manuale școlare de limba română și istoria şi tradiţia minorităţii române. Să se includă în programele școlare a multiculturalismului, a istoriei și tradițiilor minorităților naționale din Serbia inclusiv cea română.

            11.Să se respecte legislația sârbă și doar statul să autorizeze funcționarea bisericilor românești în Serbia de Răsărit. Autorizarea funcționării acestora să nu fie condiționată de acordul bisericii sârbe.

            12.Să se asigure accesul la presă scrisă și audio-vizuală de limba română și în zona Serbiei de răsărit.

            13.Administrațiile locale să accepte funcționarea ansamblurilor folclorice din zonă ca fiind „românești”, așa cum își spun membri acestora în limba lor maternă.

           

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia

Asociația Românii din Omolie

Asociația Românii de pe Valea Pekului - PINKUM

Asociația Horeum Margi din Isakovo

Asociația Româna Bătrână Neresnica

Asociația Studenților Timoceni-Targu Jiu

Asociația ”Renașterea Românilor din Serbia”

Asociația ”Inițiativa Culturală Românească din Jagubița”

Asociația pentru Tradiția și Cultura Românilor ”Dunărea”

Asociația Studentilor Timoceni- Timișoara

Asociația Studenților Timoceni-Craiova

distributia romanilor in timoc serbia

IMG 5434Sâmbătă și duminică (6 și 7 octombrie 2018), suntem chemați cu toții să dăm curs unei acțiuni civice și inițiative cetățenești de votare și validare a unui Referendum, pentru modificarea articolului 48, alineatul 1, din Constituția României, referitor la familie, care prevede înlocuirea unei formule neclare, exprimată la modul general: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”, cu o formulă mult mai clară și conformă cu rânduielile obișnuite și dintru început ale Bisericii Ortodoxe Române și ale tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale Surori, dar și și cu tradiția Neamului Românesc, și anume: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.
Deși pare o acțiune fără prea mare însemnătate, pentru unii, sau foarte controversată, pentru alții, care o asociază fie cu anumite interese politice, fie cu posibile încălcări viitoare ale drepturilor unor minorități, totuși, participarea la acest Referendum pentru definirea familiei, este deosebit de importantă pentru orice român obișnuit, membru al unei familii tradiționale, formate dintr-un bărbat și o femeie: mamă, tată și copii (așa cum este cunoscută ea de veacuri, în tradiția Poporului Român), dar și pentru credincioșii Bisericii Ortodoxe Române și pentru cei peste trei milioane de români care, în urmă cu mai mult de doi ani, deja, au semnat această inițiativă cetățenească a Coaliției pentru Familie, ca în Constituție, în Legea cea mai importantă a oricărei Țări, să fie cuprinsă această precizare clară și foarte firească, privitoare la familie, formată prin uniunea și căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.
Cu siguranță, această foarte mică modificare a Constituției nu va schimba, peste noapte, ceva din situația prezentă și nu va rezolva automat marile probleme cu care se confruntă familia în societatea contemporană (rata scăzută a natalității, despărțirea familiei prin emigrație și muncă în străinătate, divorțurile, violența în familie, susținerea financiară necesară pentru întreținerea familiei, pentru creșterea și educarea copiilor, buna înțelegere între soți, etc.), însă ea dă posibilitatea tuturor cetățenilor României să se alăture îngrijorării și dorinței firești a celor peste trei milioane de români care au inițiat acest demers și care nu constituie altceva, decât o garanție importantă că familia, în înțelesul ei consacrat de atâtea mii de ani, ca uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie, va putea fi păstrată și apărată și pe mai departe în societatea românească, așa cum a fost ea cunoscută întotdeauna, în orice casă de român, de atunci de când există și putem vorbi despre Neamul Românesc.
Biserica noastră îi cuprinde pe toți cei botezați în numele Sfintei Treimi, care cred și mărturisesc aceeași învățătură de credință ortodoxă, iar între aceștia, la loc de cinste, se numără familia tradițională creștină, formată din bărbat, femeie și copii, pe care vrea să îi apere și prin această prevedere constituțională, dar ea este deschisă tuturor oamenilor, care, simțind chemarea lui Hristos, asemenea Sfinților Apostoli, la început, dar și altor Sfinți, de-a lungul veacurilor, până în ziua de astăzi (așa cum a fost și Sfânta Maria Egipteanca (†431), ce a căutat iubirea cu insistență, chiar și în păcat, dar nu și-a găsit liniștea și odihna sufletească decât prin întoarcerea ei la Hristos și printr-o viață de mare nevoință, dusă de bună voie de-a lungul a 47 de ani), își vor schimba, la rândul lor, viața și vor înțelege altfel lumea și toate valorile ei.
Așadar, să răspundem și noi afirmativ, la această chemare și inițiativă cetățenească, participând la Referendumul pentru familie și votând cu „DA” la întrebarea adresată, cu gândul, încredințarea și convingerea că ea va fi benefică pentru continuarea tradițiilor, pentru buna funcționare a societății românești contemporane și viitoare, dar și pentru îndeplinirea lucrării duhovnicești a Bisericii noastre Ortodoxe Române și pentru continuarea și ocrotirea Neamului Românesc, așa cum intuiește, în mod firesc, fiecare dintre cei care fac parte din el și sunt înzestrați cu înțelepciune și bună-cuviință.
 
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

STARETStarețul Efrem Vatopedinul de la Muntele Athos a explicat, într-un interviu acordat Trinitas TV, de ce este important Referendumul pentru Căsătorie din 6 și 7 octombrie. „Coloana vertebrală a civilizației și a neamului, dar și a țării voastre este familia”, spune Starețul Efrem Vatopedinul, subliniind că mai întâi de toate prezența creștinilor la această consultare populară, prin care se va defini căsătoria, este o datorie duhovnicească. De asemenea, starețul Efrem Vatopedinul a deplâns faptul că politicienii legiferează acte normative care sunt împotriva Evangheliei.

„Este o datorie duhovnicească. Această problemă preocupă toată turma bisericii. Îi preocupă întâi de toate pe monahi, chiar dacă monahii nu se căsătoresc. Monahii au mai întâi datoria să susțină învățătura Bisericii și prin aceasta susțin modul de viață corect. Iar modul de viață corect este susținerea căsătoriei. Familia ortodoxă se bazează pe evlavie și numai pe evlavie. Biserica, prin cuvântul și prezența ei, trebuie să genereze o alarmă duhovnicească astfel încât oamenii să conștientizeze că este răspunderea lor duhovnicească să voteze la acest referendum astfel îcncat această lege să ia drumul corect, așa încât să susțină familia. Coloana vertebrală a civilizației și a neamului, dar și a țării voastre este familia. Dacă nu se susține familia, cum o să vină tinerii la monahism? Din păcate, știm cum trăiește și se comportă Europa”.
De ce se opune Biserica căsătoriilor între homosexuali?
„Pentru că viața homosexualilor este împotriva firii. Nu este o viață naturală, după fire. Chiar din Vechiul Testament se spune : Bărbat și femei i-a făcut Dumnezeu. Din cauza asta Sf. Apostol Pavel spune undeva că unul din semnele sfârșitului lumii este și faptul că oamenii o să înceapă să aibă relații trupești împotriva firii. Din păcate, asta începem să o întâlnim azi și să o legiferăm. Și asta o legiferează nu numai cei care nu au cunoștința Evangheliei, ci și senatorii și deputații botezați în numele Sfintei Treimi. Aceste legi sunt împotriva Evangheliei.
Celelalte confesiuni au demolat totul și nu îi deranjează dacă o să binecuvânteze căsătoriile homosexuale, dar în Biserica Ortodoxă asta nu se accepta niciodată. Un om care e născut bărbat nu poate să spună: din clipa asta sunt femeie, iar după două luni să spună acum sunt bărbat. Aceste lucruri nu le primim penntru că sunt împotriva Evangheliei. Dacă cineva este un creștin care îl iubește pe Dumnezeu, conștiința lui îi poruncește să mărturisească această iubire și în fața altora. Astăzi nu mai există martirul sângelui, există martirul conștiinței, care se trăiește în mod absolut în monahism.”
 

image 9679 1 largeAnsamblul de muzică veche "Ansamblul Anton Pann" va desfăşura un turneu în Republica Moldova şi Ucraina. Compartimentul Comunități Istorice din cadrul Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și în Comunitățile Istorice a Institutului Cultural Român este organizatorul acestui turneu care cuprinde  trei concerte ale Ansamblului de muzică veche „Anton Pann”. Spectacolele vor avea loc după cum urmează:

-  2 octombrie 2018, ora 14.00: Sala de festivități a Universității Umaniste de Stat din Ismail, Ucraina;

-  4 octombrie 2018, ora 19.00: Sala mică a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din Chișinău, Republica Moldova;

- 6 octombrie 2018, ora 17.00: Palatul Academic al Universității Bucovinene de Medicină din Cernăuți, Ucraina (în parteneriat cu Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina - ACDERU).

Ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann” și-a ales ca misiune să redescopere frumusețea muzicii vechi românești și să o împărtășească publicului larg. Grupul a luat ființă în anul 2004 și a atras tineri muzicieni, absolvenți ai Universității Naționale de Muzică, uniți prin pasiunea lor de a aduce în atenţia publicului valori culturale muzicale dintre secolele XIV-XIX.

Autenticitatea muzicii ansamblului este bazată pe instrumente muzicale tradiționale, pentru a reda un sunet identic cu cel din acele epoci, cât și pe o cercetare intensă care a scos la iveală documente și manuscrise vechi, aflate în posesia unor biblioteci sau arhive ale unor biserici și mănăstiri din România.

Astfel, cu fiecare concert al ansamblului, frumusețea muzicii vechi renaște pe scenele contemporane, iar compozitorii de atunci (Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Gheorghe Ucenescu, Mitropolitul Veniamin Costachi, Ioan Căianu, Ali Ufki, Sultan Abdul Aziz, Tambur Cemil Bey și mulți alții) revin în atenție. Colecții anonime precum Codex Moldavae, Codex Valahae etc. sunt astfel redescoperite de publicul contemporan. Pentru a crea o experiență completă, concertele „Anton Pann” sunt acompaniate de proiecții video, spectacole de lumini etc.

Proiectul „Cântecele Marelui Război” constă în interpretarea unor piese aflate în circulație pe teritoriul României în perioada Primului Război Mondial, melodii găsite în caiete-manuscris, lăsate moștenire de către participanți la război, cât și a două dintre lucrările marelui compozitor român George Enescu, personaj emblematic implicat direct în susținerea moralului trupelor românești. Acest demers țintește să repună în valoare atmosfera acelor vremuri, muzica ce reflecta trăirile personale sau care ridica moralul oamenilor. Acest spectacol va ajuta publicul de toate vârstele să-şi reconsidere trecutul şi să se identifice cu moștenirea culturală lăsată de înaintaşii noştri într-o perioadă de grele încercări. Îmbinarea pieselor poporului cu piesele culte ale marelui compozitor va ajuta la creionarea imaginii culturale a întregii societăţi româneşti, atât la nivelul popular cât şi la cel al înaltei societăţi de început de secol al XX-lea.

SĂRBĂTOARE LA CATEDRALA DIN GIULA, UNGARIA

Publicat în UNGARIA Marți, 25 Septembrie 2018 08:49 0
PS Siluan al Ungariei in Duminica Sfintei Cruci 3.x71918Sfântul Siluan Atonitul (1866-1938), monah ortodox rus, viețuitor la Sfântul Munte Athos, al cărui nume îl poartă și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, a fost sărbătorit în ziua sa de prăznuire (24 septembrie 2018) și la Catedrala Episcopală din Giula.
Cu acest prilej, Ierarhul a săvârșit în ajun Vecernia cu Litie, iar în ziua Praznicului Sfânta Liturghie Arhierească, împreună cu un sobor de clerici, din care a făcut parte Părintele Protosinghel Visarion Tuderici, Secretarul Eparhial și Arhidiaconul Emanuel Văduva, slujitor al acestei Catedrale, iar răspunsurile la strană au fost date de cântăreții Catedralei.
În cuvântul de învățătură, Ierarhul a arătat însemnătatea și actualitatea vieții și a modelului Sfântului Siluan Atonitul, care s-a născut într-o familie tradițională numeroasă, cu 7 copii (5 băieți și 2 fete), într-un sat din Rusia, în anul 1866, a avut o fire blajină și l-a căutat de mic pe Dumnezeu, dar această căutare nu a rămas tot timpul la fel de stăruitoare, a trăit apoi viața obișnuită a oricărui tânăr de vârsta sa, cu toate cele ce cuprinde ea, iar mai apoi a regăsit intensitatea chemării divine care îl duce spre Sfântul Munte Athos, după încheierea serviciului militar, unde a și rămas, ca monah, până la sfârșitul vieții sale, petrecută în anul 1938. Chiar dacă acolo a primit foarte repede mari daruri duhovnicești de la Mântuitorul Iisus Hristos, pe care l-a și văzut viu, în locul icoanei sale, în Paraclisul cu hramul „Sfântul Ilie”, de la moara Mânăstirii Sfântul Pantelimon, din Muntele Athos, sau darul rugăciunii neîncetate, primit de la Maica Domnului, totuși viața sa nu a fost lipsită de mari încercări, de-a lungul foarte multor ani, experiențele fericite, ale trăirii harului Duhului Sfânt, alternând cu încercări la fel de mari, venite din partea duhurilor rele, care l-au adus până în pragul deznădejdii. După 15 ani petrecuți într-o astfel de atmosferă greu de suportat, Sfântul Siluan s-a învrednicit de o nouă intervenție miraculoasă din partea Mântuitorului Hristos, care i-a spus că sufletele ispitite de mândrie întotdeauna pătimesc astfel de încercări din partea demonilor, iar pentru a scăpa de acestea și a învăța adevărata smerenie, necesară oricărui creștin, trebuie să „țină mintea în iad și să nu deznădăjduiască”, adică să aibă îndelungă răbdare și nădejde neclintită în ajutorul lui Dumnezeu, Care îl va izbăvi de ispită. Sfântul Siluan își însușește aceste cuvinte și sporește mult în viața duhovnicească, reușind să scape de mândrie și de aceste grele încercări care i-au chinuit sufletul atâta vreme și să dobândească în profunzime harul Duhului Sfânt, care i-a adus pace sufletească, întărire în credință, dragoste de Dumnezeu și de oameni, ajungând chiar și la măsura înaltă a iubirii vrăjmașilor și la dorirea mântuirii pentru întreg neamul omenesc. Trăind aparent o viață monahală obișnuită, simplă și nebăgată în seamă de cei din jur, Sfântul Siluan a avut în lăuntrul său o experiență duhovnicească profundă, care poate să fie benefică multor creștini, doritori de a se apropia mai mult de Dumnezeu. Sfântul Siluan Atonitul a fost trecut în rândul Sfinților prin actul de canonizare al Patriarhiei Ecumenice din 26 noiembrie 1987.
În cadrul Sfintei Liturghii de la Catedrala din Giula au fost rostite și rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile revărsate asupra Episcopiei din Ungaria și a Ierarhului, în toți acești ani, prin rugăciunile Sfântului Siluan Atonitul, Ocrotitorul său duhovnicesc și al multor creștini din lumea întreagă, care îi poartă numele. După slujbă, Ierarhul i-a miruit pe clericii, monahii și credincioșii prezenți și a fost felicitat de aceștia la Centrul Eparhial.
În semn de prețuire față de Sfântul Ocrotitor și urmând tradiției ce a fost consacrată în întreaga lume creștină, și în Episcopia din Ungaria i-au fost închinate Sfântului Siluan Atonitul un altar de vară din lemn, în stil maramureșean, ridicat în parcul Catedralei din Giula, precum și un alt Paraclis românesc, amenajat în incinta Hotelului Forrás (Foraș) din Seghedin, pentru comunitatea ortodoxă românească care trăiește în acest oraș universitar din Ungaria.
 
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

rtn 2018 afis 1Până în 30 septembrie, la Chișinău, are loc un eveniment cultural de excepție în spațiul românesc, devenit o tradiție, în ultimii ani. Este vorba despre „Reuniunea Teatrelor Naţionale”, ediţia a IV-a. În anul centenar, la Chișinău, și-au dat întâlnire importante instituții teatrale din România și Republica Moldova. Evenimentul este organizat de Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Ministerului Culturii și Identității Naționale al României și Institutului Cultural Român. În cadrul Reuniunii vor fi prezentate producții recente ale teatrelor din România și ale teatrelor naționale din Republica Moldova. 

Participă:

Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București cu spectacolul „Scrisoarea” după Ion Luca Caragiale, regia: Horaţiu Mălăele ;

Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Craiova cu spectacolele „Cealaltă ţară” de Herta Muller, regia: Alexandru Istudor şi „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia: Alexandru Boureanu;

Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași cu spectacolele „Povestea păsării fără cuib”,regia: Iris Spiridon şi „Teatru de război”,regia: Cristian Hadji-Culea;

Teatrul National „Radu Stanca”, Sibiu cu spectacolele : „Avioane de hârtie”de Elise Wilk, regia: Eugen Gyemant şi „D-ale carnavalului”de Ion Luca Caragiale, regia: Silviu Purcărete;

Teatrul Național Târgu-Mureș cu spectacolele : „Tatăl meu, preotul”de Gabriel Sandu, regia: Leta Popescu, „Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”de Radu Afrim şi „Steaua fără nume”de Mihail Sebastian, regia: Erwin Șimșensohn;

Teatrul Național Cluj Napoca cu spectacolul : „Tzara arde şi Dada se piaptănă”,concept de Ion Pop, Ştefana şi Ioan Pop-Curșeu;

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Timişoara cu spectacolul : „Pe mâine”de Mihaela Iancu, concept şi interpretare: Iuliana Crăescu şi „Proştii sub clar de lună”de Teodor Mazilu, regia: Ion-Ardeal Ieremia; Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Chişinău cu spectacolul : „Carnavalul” după Ion Luca Caragiale, regia: Alexa Visarion şi „Maria Tănase. Aş muri, moartea nu-mi vine”, regia: Nelly Cozaru;

Teatrul Naţional „Satiricus – Ion Luca Caragiale”, Chişinău cu spectacolul : ”Puştoaica de la etajul 13, sau dragă societate”de Mircea M. Ionescu, regia: Alexandru Grecu;

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Bălţi cu spectacolul : „O noapte furtunoasă”de Ion Luca Caragiale, regia: Emil Gaju;

Teatrul Muzical Dramatic „B.P. Hasdeu”, Cahul cu spectacolul : „Despărţitorul”de Ion Sapdaru, regia: Nelly Cozaru.

Programul conține și alte momente speciale: conferințe, lansări de carte, expoziții, întâlniri cu actorii.

O secțiune aparte a evenimentului o constituie audițiile publice ale spectacolelor de teatru-document, realizate de Teatrul Național Radiofonic, Bucureștişi Radio Moldova, Chişinău.

DSC 0332Sub genericul „Centenarul în ipostaze identitare”, la sediul din Giula al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), a avut loc o expoziție de fotografii și un program cultural-artistic dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.
Evenimentul a fost organizat de Consulatul General al României la Giula, împreună cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, cu Muzeul Județean Satu Mare, Consiliul Județean Satu Mare, Primăria orașului Ardud, din Județul Satu Mare, Asociația Civică „Tempora” din Satu Mare și alte instituții de cultură sătmărene și s-a bucurat de prezența Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, însoțit de alți clerici din cadrul Episcopiei (Părintele Florin Olteanu, Protopop de Giula, Părintele Aurel Becan, Protopop de Seghedin, Părintele Ionuț Teodor Negrău, Paroh la Săcal și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula), a Domnului Consul General Florin Trandafir Vasiloni, de la Giula, a Doamnei Eva Iova Șimon, Directorul Săptămânalului „Foaia Românească”, a Doamnei Daniela Bălu, Directorul Muzeului Județean Satu Mare, a Domnului Ovidiu Marius Duma, Primarul orașului Ardud, a Domnului Iurcencu Dorel, Regizor Tehnic la Secția Română a Teatrului Național din Satu Mare, a Doamnei Claudia Toma, Decanul Facultății de Farmacie, din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, a Doamnei Codruța Stoica, Prorectorul Universității de Stat „Aurel Vlaicu” din Arad, a Domnului Vasile Fonoage, Vicepreședintele Uniunii Naționale a Patronatului din România, a Domnului Tiberiu Iuhas, Președintele Autoguvernării Românești Locale din Bichișceaba (Békéscsaba), a Domnului Ioan Budai, fost Director al Liceului Românesc din Giula și Primul Președinte al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), ș.a.
Evocând rolul Sătmarului și al oamenilor săi importanți la realizarea Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1018, dar și scene din viața cotidiană, costumele populare românești din Țara Oașului, a Maramureșului, sau a Codrului, oameni și locuri frumoase din acest mirific colț de țară, expoziția de fotografii care a dat și numele acestei manifestări („Centenarul în ipostaze identitare”) a întâmpinat încă de la sosire ochiul participantului, creând o atmosferă specială, dedicată portului popular și frumuseții sufletului românesc. Având la bază fotografii făcute în perioada de după Marea Unire și în cea interbelică, de 4 artiști fotografi renumiți: Iuliu Pop, Ioniță G. Andron, Profesor Iosif Schneider și Kurt Hielscher și făcând parte dintr-un proiect mai mare realizat cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Institutului Cultural Român (ICR) Viena, sub genericul „România salută Viena”, unde a și fost expusă anterior, în vara acestui an, expoziția de imagini și fotografii de la Giula a fost prezentată publicului de Doamna Daniela Bălu, Directorul Muzeului Județean Satu Mare, care și-a exprimat bucuria de a se afla pentru prima dată în mijlocul comunității românești din acest oraș și de a împărtăși cu aceasta câteva dintre valorile culturale românești locale ce reprezintă viața oamenilor din locurile de unde provine și care au avut o contribuție însemnată la realizarea unității naționale, culturale și spirituale a Neamului Românesc mai înainte chiar de a fi realizată unitatea statală din 1918. În semn de prețuire pentru organizarea acestui eveniment, pentru invitația adresată și colaborările viitoare ce vor mai avea loc, Doamna Director Bălu a oferit și câteva distincții și daruri spirituale, cu valoare simbolică: Medalia „Centenarul Marii Uniri”, emisă de Muzeul Județean Satu Mare și având pe ea chipul Preotului Vasile Lucaciu (1852-1922), mare luptător pentru Unire, Albumul omagial tetralingv (română, maghiară, germană și engleză) dedicat expoziției fotografice, revista „Eroii Neamului”, și alte cărți, ce au fost acordate Domnului Consul General Florin Trandafir Vasiloni, Doamnei Director Eva Iova-Șimon, Preasfințitului Părinte Episcop Siluan, Domnului Primar Ovidiu Marius Duma și membrilor Ansamblului Folcloric „Cetatea Codrului”.
Cuvinte despre însemnătatea Unirii Naționale din 1918 și a evenimentului cultural de la Giula, ce perpetuează peste veacuri valorile Neamului Românesc și importanța unității în viața tuturor românilor, au fost rostite de către organizatori și gazde: Domnul Consul General Florin Trandafir Vasiloni, Doamnele Director Daniela Bălu și Eva Iova Șimon, dar și de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și Domnul Primar Ovidiu Marius Duma. Poezia „Rugăciune”, de Octavian Goga, a fost cuprinsă, de asemenea, în acest cadru festiv, de Domnul Iurcencu Dorel.
Partea a doua a manifestării a constat din minunatul spectacol artistic oferit de membrii Ansamblului Folcloric „Cetatea Codrului”, cu perechi formate din dansatori de diferite vârste, inclusiv copii foarte talentați, de orchestră și de soliști, de asemenea, foarte talentați și însuflețiți, care au creat o atmosferă deosebită, românească, ce a entuziasmat sufletele participanților și a fost răsplătită cu aplauze prelungite.
Astfel, valorile de altă dată, între care la loc de cinste a fost așezată și familia tradițională românească, formată din mamă, tată și copii, păstrate cu sfințenie, evidențiate de fotografiile de epocă prezentate și ilustrate în modul cel mai frumos cu putință și prin tinerii artiști de astăzi, ce le-au preluat și le duc mai departe cu multă cinste și însuflețire, au constituit elementele principale ale acestei manifestări culturale dedicate Centenarului Marii Uniri și desfășurate la Giula.
Cei prezenți au putut continua această frumoasă atmosferă românească și la recepția oferită de organizatori, după încheierea programului oficial.
Oaspeții din orașul Ardud și Satu Mare, sosiți la Giula pentru evenimentul cultural de la sediul UCRU, au vizitat anterior, în aceeași zi și Catedrala Episcopală din Giula și ansamblul ei, unde au fost întâmpinați de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și Părintele Origen Sabău, Consilierul Cultural al Episcopiei din Ungaria.
 
 
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

george ciambaSecretarul de stat George Ciamba, co-președintele Comisiei Mixte Interguvernamentale România-Republica Serbia pentru protecția minorităților naționale, a avut, pe parcursul celei de-a doua zile a vizitei oficiale în Republica Serbia, o întâlnire cu liderii principalelor organizații ale persoanelor aparținând minorității române.

Înaltul oficial român a reafirmat sprijinul țării noastre pentru respectarea drepturilor specifice ale persoanelor aparținând minorității române de pe întreg teritoriul Republicii Serbia, în special în ceea ce privește accesul la educație, mass-media și serviciul religios în limba română.

Secretarul de stat George Ciamba a reiterat poziția de principiu a României privind susținerea aplicării nediscriminatorii, pe întreg teritoriul Republicii Serbia, a acelorași standarde privind drepturile persoanelor aparținând minorității române.

Reprezentanții organizațiilor minorității române din Republica Serbia au prezentat demnitarului român dificultățile cu care se confruntă și au adresat solicitări concrete de sprijin. Aceste preocupări vor fi reluate de partea română  cu partea sârbă în cadrul reuniunilor Comisiei Mixte Interguvernamentale România - Republica Serbia.

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1