Interviu în exclusivitate cu Christian Ruțanu Wagner, român timocean, compozitor și  fondator al  Ansamblul de muzică românească modernă  „Misteria Carpatica”.

Reporter:  Pentru început, câteva cuvinte despre  apariția, specificul și compoziția ansamblului „Misteria Carpatica”.

Christian Ruțanu Wagner:  Ansamblul pentru muzica românească moderna „Misteria Carpatica” s-a născut în 2004, după întoarcerea mea din Finlanda, unde am concertat. Mi-am dat seama în ce primejdie se află folclorul nostru. Aici, în Timoc, a devenit prada asimilării şi a profanizării totale. De mic copil umblam cu bunicul meu, un om cult şi „român în ciudă tuturor“, pe la şezători şi clăci. Ascultam lăutarii vechi visând şi plângând, murind şi nascându-se iar, prin cântecele sale. Păcala, Ştefan-Voda, Popa Oprea, Mi‘ai Viceaz, Ghiţa Catanuţă, ăştia au fost eroii mei, nu Donald Duck . Am crezut că tot ce cântă lăutarii e adevărat. Mă adurmeau şoaptele babelor când vorbeau în graiul dulce timocean-bănăţean, moale, fermecător. Aşa, am pus mâna pe fluier, şi am continuat. Saxofonul, naiul, cavalul, tilinca, trompeta, clarenet, flaut, pian... Am înţeles că sunetele graiului românesc se pot transforma într-un mod metafizic în cântec. Nu eu am luat fluierul în mână, el a pus mână pe mine. Cumva logic, ascultând sincopele lăutareşti şi schimbările major-minor, percepând armonia, compărând lungimea notelor şi a pauzelor, am descoperit jazz-ul, prin muzica românească! Am începând să studiez be-bop-ul, funky, groove... Ei bine, când m-am întors din nou folclorului nostru, am înţeles că lăutarii au murit, iar cântecele din bătrâni au devenit nişte lături, cu temele precum „Duşmanii“, „Banii“, „Merţedes“, „BMW“ ... Prea îmi iubeam Neamul şi prea mă autostimam că să permit aşa ceva. Atunci am luat melodia românească, armonie tradiţională îmbogăţită, şi ritmul modern şi aşa s-a născut Misteria. Eu de fapt nu cânt ethno-jazz, ci muzica româneasca autentică. Dacă era viu moşu-Visălin al Niţî lăutaru’, tot aşa făcea. Deci, să vă spun pe înţelesul tuturor: în Timoc, folclorul e profanat, în România a căzut în capcana autenticităţii sale. E îi dau o haina modernă. Atât.

Rep.:  Care este activitatea muzicală defășurată până acum și cum poate fi caracterizată?

C.R. W.: Până acum, am imprimat numai un album, „Dacia Ripensis”,  dedicat spiritualităţii dacoromane paleocreştine în Timoc. A apărut pe internet, sub egida Kzv Production din Viena. Acum pregătim albumul nou, „Lumina Raiului”. Va fi dacic, mai păgân, mai zamolxian, mai valah. Activităţile noastre au fost mereu dedicate scopului: descoperirea adevărului . E secolul XXI, într-o Europa liberă, un neam dispare! Cernăuţi, Chişinău, Tiraspol, Nigotin, Vidin, Moscopoie, Jeiane... Încă trei Românii se pierd! Eu strig, urlu, bocesc, implor, ordon prin muzică: trezeşte-te, Românie! Apără-ne! Am cântat lui Băsescu, am cântat în România, în toata Europa, cu acest mesaj. Eu alta dorinţă nu am.

Rep.:  Este muzica o formă de luptă culturală și o modalitate de  afirmare și de păstrare a identității românilor din Serbia și de pretutindeni?

C. R. W.: Da! Muzica e lupta mea! Aş putea lua puşca sau sabia în mână, însă naiul e mai eficient şi nu ucide. Eu am număi o dorinţă: să-mi văd Neamul întregit. Apoi pot să ating Nirvana. Cred că sunt trimis aici pentru a face asta. Sper că, odată când mă voi afla în faţă lui Ştefan, să-i predau un raport satisfacător.

Rep.:  Românii timoceni au conștiința aparteneței lor etnice și culturale la poporul român?

C. R. W.: Românii timoceni sunt divizaţi artificial, din partea statului ocupator sârb, în 3 grupuri: românii care ştiu că-s românii, cei ce se consideră vlahi, şi cei ce se cred sârbi. Etnonimul nostru străveche era mereu RUMÂN . Statul sârb a inventat limba vlahă şi alfabetul vlah - ce stupiditate dacă ştim că în graiul timocean nu exista sunetul H! -  şi a creat confuzie mare. Acum România are cuvântul. Prea a tăcut!

Rep.:  Statul Sârb vă respectă drepturile sau mimează respectarea acestora?

C. R W.:  Statul sârb nu respectă nimic. Este o creeaţie genocidală bazată pe nefericirea minorităţilor: română, maghiară, albaneză, rromă, bulgară, croată. Sper că voi trai să-i văd sfârşitul. N-am alt comentar (de fapt am dar nu e decent) .

Rep.:  Ce proiecte aveți în derulare și care sunt planurile de viitor?

C. R. W.: Acum vom conlucra cu Ambasada României la proiectul Centrului Cultural Român, şi vom imprima albumul „Lumina Raiului”. Vom concerta mult în Patria-Mamă, să împrunăm cât mai mulţi daci tineri să audă cine suntem.

Rep.:  Ca om al locului, cunoscător al nevoilor românilor din Serbia, ce mesaj doriți să adresați românilor din Patria-Mamă?

C. R. W.: Fraţi Românii, uniţi-vă, întoarceţi-vă Neamului, nu uitaţi de noi! Ştiţi de ce? Pentru că nu vom sta etern pe Terra. Şi când ne întâlnim cu Decebal, ce răspuns îi dăm?! Gândiţi-vă! Vă iubim.

A consemnat Alin Roateș