Citeste si...

Super User

Despre Asociatia Cordelia

Publicat în Asociatia Cordelia Marți, 07 Martie 2017 19:07 0

Asociaţia Cordelia a luat fiinţă la 16 februarie 2010.  Această organizaţie este non-profit, nonguvernamentală şi s-a născut din dorinţa de a ajuta societatea să se dezvolte, de a promova la toate nivelurile valorile morale şi umane, de a ajuta persoanele defavorizate, de a le îndruma. Asociaţia Cordelia reprezintă comunitatea locală din Drobeta Turnu Severin. Un alt obiectiv al reprezentanţilor ei este promovarea voluntariatului, precum şi dezvoltarea simţului civic. Luptăm, de asemenea, pentru promovarea şi respectarea drepturilor omului. Consiliul director al organizaţiei este alcătuit din: Beatrice Ani Popescu-preşedinte, Alexandrina Ileana Dediu– vicepreşedinte, Viorel Mihai Corcodel-vicepreşedinte. Cenzorul organizaţiei este Monica Mot, expert contabil şi preşedinte al CECCAR Mehedinţi. Ca Ambasador al Asociaţiei Cordelia desfăşoară o activitate intensă prof.univ.dr. Codruţa Stănişoară, prodecanul Facultăţii de Litere Drobeta Turnu Severin şi actriţa Ştefana Samfira, care ne-au fost alături încă de la înfiinţare prin forţa şi voinţa voluntariatului. Dintre partenerii noştri amintim: Crucea Rosie Mehedinţi, Episcopia Severinului şi Strehaiei, Asociaţia Filantropia Severin, Primaria şi Consiliul Local Drobeta Turnu Severin, Consiliul Judeţean Mehedinţi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinti, Centrul Cultural Mehedinţi, ISU Mehedinţi, Radioteleviziunea Severin, Radio Severin şi Informaţia de Severin.

     Dintre proiectele realizate de Asociatia Cordelia amintim:

1. Proiectul „Jurnalişti Români din patru ţări-Împreună suntem mai buni” finantat de Guvernul Romaniei prin Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni. "Jurnalisti romani din patru tari - Impreuna suntem mai buni" este titlul unui proiect initiat de asociatia "Cordelia" care a avut drept scop instruirea jurnalistilor de origine romana care isi desfasoara activitatea in Republica Moldova, Serbia, Bulgaria si Romania;

2. Proiect Strângere şi donaţie volume de carte comunităţii de români din Valea Timocului.

3. Proiect de promovare si perpetuare a traditiilor si stimularea creatiei literare: concurs de eseuri pe tema iubirii intitulat «Durabila Iubire» şi simpozionul dedicat profesorilor «Dragobetele, între tradiţii şi semnificaţii mitologice»;

4. Balul de caritate „Cu dragoste, de Dragobete” - pentru ajutorarea unor cazuri sociale;

5. Proiect înfiinţare Centrului de zi pentru copiii cu dizabilităţi- spectru autism „Împreună pentru un zâmbet de copil”;

6. Campania „Să ajutăm Moldova” derulată împreuna cu Crucea Rosie Mehedinti in cadrul careia s-au colectat alimente in mai multe magazine partenere si apoi depozitate la sediul Inspectoratului pentru Situatíi de Urgenta Mehedinti care, impreuna cu alte ajutoare oferite de mehedinteni ( care au constat in haine, jucarii si alimente), le-a transportat în judeţele din Moldova afectate de inundaţii.

7. Proiect de promovare si perpetuare a traditiilor si stimularea creatiei literare ce a cuprins un concurs de eseuri pe tema iubirii intitulat « Durabila Iubire ». Presedintele juriului  a fost scriitorul Laurian Stanchescu. Evenimentul a cuprins si simpozionul dedicat profesorilor intitulat « Dragobetele, între tradiţii şi semnificaţii mitologice » ;

8. ”Charity and fashion days” – proiect de promovare a tinerelor talente în arta designului, dar şi în scop caritabil  si pentru sustinerea centrului de terapie pentru copiii cu probleme de autism;

9. Proiect de socializare adresat copiilor din mediul rural cu ocazia obiceiului de Învăruicit;

10. Proiectul „Români pentru români” finantat de Guvernul Romaniei prin Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, privind înfiinţarea Agenţiei de Presă “Români pentru români”, ce cuprinde portalul de ştiri romanipentruromani.org;

11. Campania „Daruind, vei dobandi!” in parteneriat cu Episcopia Severinului si Strehaiei, Centrul Cultural Mehedinti, Crucea Rosie Mehedinti, Radioteleviziunea Severin, Informatia de Severin. In cadrul acestei campanii, organizatia  noastra a sustinut o licitatie caritabila cu obiecte religioase si de cult pentru colectarea de fonduri in vederea ajutorarii  mai multor familii cu probleme sociale si medicale, pentru continuarea terapiilor pentru recuperare a copiilor cu autism, precum si pentru sustinerea financiara a ridicarii unui lacas de cult in comuna Jiana.

 

Despre comunitatea românească din Republica Moldova

Publicat în MOLDOVA Miercuri, 26 August 2015 11:13 0

Comunitatea de limbă, cultură şi istorie

Între Republica Moldova şi România există o profundă comunitate etnică, de limbă, istorie şi cultură. Simbolurile comuniunii sunt răspândite pe întreg cuprinsul Republicii Moldova, de la siturile arheologice ale culturii Cucuteni, vestigiile geto-dace şi Valurile lui Traian, până la bisericile şi mânăstirile ctitorite de voievozi sau busturile scriitorilor români de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ştefan Cel Mare din Chişinău. Comuniunea este şi spirituală. În Republica Moldova funcţionează Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române. Totodată, funcţionează şi Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, ai cărei enoriaşi sunt în majoritate români/moldoveni, slujbele fiind ţinute în limba română în cele mai multe dintre parohii.


Numeroşi scriitori sunt membri atât în Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, cât şi în Uniunea Scriitorilor din România. Revistele din Republica Moldova sprijinite de Institutul Cultural Român, cum ar fi „Contrafort” si „Semn”, contribuie la consolidarea unui spaţiu literar unic, la fel ca „Literatura şi Arta”, revista Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Relaţiile dintre Academia Română şi Academia de Ştiinţă a Moldovei sunt fraterne iar colaborarea dintre cele două instituţii contribuie la procesul de integrare europeană a Republicii Moldova inclusiv in domeniul cercetării ştiinţifice.
 Sursa: mae.ro

Despre comunitatea românească din Ungaria

Publicat în UNGARIA Miercuri, 26 August 2015 11:06 0

Comunitatea română din Ungaria

Comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta.

Conform rezultatelor oficiale ale recensământului organizat în anul 2001, în Ungaria trăiesc 7.995 de români, cifră cu 25% mai mică decât cea consemnată la recensământul din 1990 – 10.740 de români.

Totodată, recensământul din 2001 menţionează că 5.998 români s-au declarat a fi ortodocşi, enoriaşi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Alte religii întâlnite în cadrul comunităţii sunt baptistă, penticostală şi greco-catolică.

Localităţile din Ungaria în care trăiau în mod tradiţional români sunt:

  1. Aletea (Elek)                                            - judeţul Bichiş (Békés megye)
  2. Apateu (Körösszegapáti)                       - judeţul Bihor (Hajdú-Bihar megye)
  3. Bătania (Battonya)                                  - judeţul Bichiş (Békés megye)
  4. Bedeu (Bedő)                                          - judeţul Bihor (Hajdú-Bihar megye)
  5. Bichiş (Békés)                                         - judeţul Bichiş (Békés megye)
  6. Bichişciaba (Békéscsaba)                    - judeţul Bichiş (Békés megye)
  7. Budapesta (Budapest)  
  8. Cenadul Unguresc (Magyarcsanád)     - judeţul Csongrád (Csongrád megye)
  9. Ciorvaş (Csorvás)                                  - judeţul Bichiş (Békés megye)

10. Crâstor (Sarkadkeresztúr)                     - judeţul Bichiş (Békés megye)

11. Chitighaz (Kétegyháza)                         - judeţul Bichiş (Békés megye)

12. Darvaş (Darvas)                                      - judeţul Bihor (Hajdú-Bihar megye)

13. Jaca (Zsáka)                                           - judeţul Bihor (Hajdú-Bihar megye)

14. Jula (Gyula)                                              - judeţul Bichiş (Békés megye)                                         

15. Leta Mare (Nagyléta/Létavértes)          - judeţul Bihor (Hajdú-Bihar megye)

16. Leucuşhaz (Lökösháza)            - judeţul Bichiş (Békés megye)

17. Micherechi (Méhkerék)                          - judeţul Bichiş (Békés megye)

18. Otlaca-Pustă (Pusztaottlaka)                - judeţul Bichiş (Békés megye) 

19. Peterd (Mezőpeterd)                             - judeţul Bichiş (Hajdú-Bihar megye)

20. Pocei (Pocsaj)                                        - judeţul Bihor (Hajdú-Bihar megye)

21. Săcal (Körösszakál)                               - judeţul Bihor (Hajdú-Bihar megye)

22. Seghedin (Szeged)                               - judeţul Csongrád (Csongrád megye)

23. Vecherd (Vekerd)                                  - judeţul Bihor (Hajdú-Bihar megye)

În afara acestora  există şi localităţi în care românii s-au stabilit în ultimii 10-20 ani.

Despre comunitatea românească din Ucraina

Publicat în UCRAINA Miercuri, 26 August 2015 10:53 0

Comunitatea românească din Cernăuţi şi Transcarpatia

 

Date generale privind comunitatea românească din Ucraina

Conform datelor ultimului recensamant din 2001, in Ucraina, 258.619 dintre persoane s-au declarat “moldoveni”, iar 155.130 persoane s-au declarat romani sau au declarat in calitate de limba materna, limba romana.

Situatia demografica in regiunile Cernauti si Transcarpatia; problemele culturale si de invatamant; organizarea etnicilor romani

Romanii din jurul României

Publicat în Actualitate Marți, 06 Octombrie 2015 07:42 0

În contextul în care românii din jurul graniţelor României nu se bucură nici de cele mai elementare drepturi iar vocea lor nu este auzită de către autorităţile de la Bucureşti, Fundaţia pentru România şi Centrul de Geopolitică şi Antropologie Vizuală au organizat o dezbatere cu tema: „Ai cui sunt românii din jurul României : soluţii, probleme, provocări”. Invitaţii au fost: Prof.dr. Gheorghe Zbuchea, Părintele Radu Ilaş, profesor la Universitatea din Cernăuţi, Col. Cristian Scarlat de la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Dorin Matei de la Magazin Istoric, George Damian de la Centrul de Studii pentru Resurse Româneşti, Septimiu Roman de la Radio România, Eugen Popescu de la Romanian Global News, Eugen Tomac, consilier pentru relaţiile cu românii de pretutindeni-Administraţia Prezidenţială. Discuţia fost moderată de prof.univ.dr. Ilie Bădescu, preşedintele Centrului.

Invitaţii prezenţi în dezbatere au încercat să contureze situaţia comunităţilor de români din afara graniţelor, subliniind problemele şi dramele pe care le încearcă aceştia legate de pierderea limbii şi identităţii naţionale, dar, în acelaşi timp, au încercat să propună şi soluţii de îmbunătăţire a situaţiei acestora.

Pe lângă introducerea limbii ucrainiene în şcolile minorităţilor, situaţia românilor din Nordul Bucovinei este îngreunată şi de lipsa fondurilor şcolilor româneşti din Cernăuţi. Preotul Radu Ilaş, profesor la Universitatea din Cernăuţi, povesteşte că în şcolile din Nordul Bucovinei „nu găseşti placă de faianţă. E nevoie de o igienizare a şcolilor şi de dotarea acestora cu calculatoare”, precizează părintele. Astfel, din cauza condiţiilor precare a şcolilor româneşti, românii din Cernăuţi sunt tentaţi să-şi dea copiii la şcolile ucrainiene. Acesta sesisează şi faptul că, deşi Bisericile din Cernăuţi nu dispun de materiale, veşminte, cărţi de cult sau alte publicaţii, totuşi românii ortodocşi din Ucraina, călăuziţi întotdeauna de dragostea de neam şi credinţă, continuă să sprijine Biserica aşa cum pot şi să lupte pentru păstrarea limbii române în oficierea slujbelor religioase. Aşa după cum foarte frumos a subliniat domnul profesor Bădescu, „Biserica este uitată pe pământ, dar amintită în cer”.

Având în vedere profanarea simbolurilor naţionale, d-l Col. Cristian Scarlat de la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, aminteşte şi de indiferenţa autorităţilor statului faţă de starea unor foste cimitire româneşti din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă, în special a celui de la Ţiganca. În acest scop, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a lansat la data de 9 iunie 2006, proiectul reconstrucţiei cimitirului de la Ţiganca.

De asemenea, d-l Scarlat aminteşte şi de profanarea unor cimitire, mausoleuri sau sinagogi ( ex cimitire evreiesti, sinagoga de la Focşani, profanată în iulie 2002, profanarea mausoleului de la Comana). Tot dânsul aminteşte şi de faptul că în Transnistria peste cimitirele româneşti s-a trecut cu buldozerele. Cimitirul are o „conotaţie simbolico-identitară”, după cum sublinia d-l col Scarlat, iar profanarea acestora atrage după sine atât încălcarea Dreptului Umanitar Internaţional, cât şi defăimarea identităţii unui popor sau a unor naţiuni întregi.

D-l Dorin Matei de la „Magazin Istoric” precizează faptul că românii din afara graniţelor pot fi împărţiţi în trei categorii: cei plecaţi de bunăvoie în Occident după 89 în căutarea unei vieţi mai bune. „Lor li se acordă cea mai mare atenţie şi cei mai mulţi bani. Românii din Ungaria, fosta Iugoslavie, Bulgaria, români din naştere, dar niciodată cetăţeni ai statului român. Şi o a treia categorie, românii din Basarabia şi Nordul Bucovinei care şi-au pierdut dreptul natural, de cetăţeni români din vina statului român. Acestora li se acordă cea mai puţină atenţie”, subliniază d-l Matei. Dânsul precizează că nu există o strategie coerentă pentru românii din cea de-a treia categorie; sunt şapte-opt instituţii care se ocupă de aceeaşi problemă şi, în acest caz, avem de-a face cu o lipsă de coordonare a eforturilor. D-l Matei face, în final, un apel către presă şi societate să se implice mai activ în problemele românilor din afara graniţelor. Există un deficit de cunoştinţe privind românii din Basarabia, Bucovina, Serbia sau Ungaria iar acesta se poate îndrepta doar prin intervenţia presei şi a societăţii civile.

Dacă registrul discuţiei a fost deschis prin intermediul unei întrebări, D-l Eugen Popescu de la Romanian Global News punând o serie de întrebări: „A cui este România care nu se procupă de românii de pretutindeni?” Este statul român un instrument al neamului românesc?” Şi, mai departe, precizează că ne putem raporta la modul cum privesc autorităţile române problema. Acestea au închis ochii şi s-au făcut că nu văd problemele românilor din Ucraina, faptul că aceştia se luptă pentru menţinerea în şcoală a limbii române. Există 20 de asociaţii româneşti în Ucraina care activează pentru românii de-acolo şi care au încercat să trimită agenda problemei autorităţilor de la Bucureşti fără să primească vreun răspuns.

O altă problemă o întâmpină şi românii din Timoc. Referindu-se la rezoluţia CE (propusă de un deputat din R. Moldova) cu privire la recunoaşterea vlahilor ca români de către statul sârb d-l Eugen Popescu arată că aceasta nu şi-a atins obiectivul datorită atitudinii (absenteism şi vot împotrivă) deputaţilor României în Parlamentul European. „Aceştia vor purta toată viaţa stigmatul acestui vot”, precizează d-l Eugen Popescu.

De asemenea, d-l Popescu ne sugerează să nu uităm de românii şi aromânii din Balcani (meglenoromânii, românii şi aromânii din Macedonia, Grecia, istroromânii din Croaţia). „Pe spatele aromânilor din Balcani”, spune domnul Eugen Popescu, „se creeaza o diversiune dusa tot de un parlamentar, formarea unei minorităţi naţionale din aromanii din România”. În acest fel, acest parlamentar – Canacheu - „sprijină interesele greceşti care vor să scoată România din ecuaţia politică şi geopolitică a Peninsulei Balcanice”.

Domnul Popescu este îngrijorat şi de soarta românilor din Basarabia. Chiar dacă are loc o intensificare a schimburilor comerciale, comunităţile de români din Basarabia ar trebui mai mult sprijinite de către autorităţi şi de către presă.

În Ungaria, a fost oprită aşezarea în faţa catedralei a statuii lui Şaguna. Autorităţile române iarăşi nu a avut nimic de spus. Această trecere în revistă demonstrează faptul că, aşa cum precizau şi antevorbitorii domnului Eugen Popescu şi chiar domnia sa, nu există un proiect asumat de statul român pentru românii de pretutindeni şi nu avem reprezentanţi ai ţării şi servicii care să acţioneze în favoarea interesului naţional.

Domnul George Damian, de la Centrul de Studii pentru Resurse Româneşti, menţionează faptul că există un deficit de studii şi cercetări privind problema românilor din afara graniţelor României. Dânsul atrage atenţia asupra faptului că nu se mai fac studii etno-folclorice şi lingvistice asupra comunităţilor româneşti ( în special a celor din Balcani). Chiar şi acele puţine studii care s-au făcut nu sunt luate în seamă de către factorii decidenţi, sublinia şi d-l prof. Bădescu.

Domnul Septimiu Roman de la Radio România face şi dânsul apel către societatea civilă pentru implicarea acesteia pe diferite paliere: legislativ, economic, cultural, social în folosul românilor din vecinătate.”Există un potenţial, dar trebuie căutate pârghiile astfel încât politicul să răspundă unor nevoi de bază”, subliniază D-l Septimiu Roman.

D-l Eugen Tomac, consilier pentru relaţiile cu românii de pretutindeni al Preşedintelui României, se implică activ pentru realizarea unor acţiuni de sprijinire a românilor din vecinătate. Dânsul a fost cel care, împreună cu studenţii basarabeni, a organizat manifestaţii pentru românii din Basarabia şi expoziţii cu documentele Unirii. Dumnealui a colaborat cu domnul Cubreacov în momentul în care Parlamentul a adoptat o lege „superficială” de ajutor a românilor din afara graniţelor. D-l Eugen Tomac menţionează faptul că în document erau stipulate doar nişte direcţii de acţiune pentru anumite instituţii ale statului care s-au dovedit până la urmă a fi ineficiente. Dânsul, împreună cu domnul Cubreacov, a pregătit mai multe amendamente pentru retrimiterea legii în Parlament fără a avea însă vreun succes. D-l Tomac precizează faptul că Guvernul alocă din ce în ce mai puţini bani pentru proiectele derulate pentru românii din afara graniţelor .

O altă problemă importantă pe care d-l Tomac o pune pe tapet este şi problema cetăţeniei, problemă cu care se confruntă numeroşi basarabeni şi bucovineni.

 Sursa: www.semperfidelis.ro

Ziua Limbii Române

Publicat în CULTURA SI SPIRITUALITATE Luni, 28 Septembrie 2015 11:16 0

Ziua Limbii Române

 

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.

 Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorii propunerii legislative explică faptul că "importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite".

Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri. 

Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

 

Sursa: Wikipedia

Mehedintul meu

Publicat în Mehedinti Joi, 03 Septembrie 2015 07:33 1

Judeţul Mehedinti este situat în Sud-Vestul României şi se întinde pe 4900 kmp. Dunarea, unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, curge pe o distanta de 192 km, de-a lungul graniţei sudice a judeţului. Vestigiile istorice de la Drobeta Turnu Severin, dovedesc importanta zonei de-a lungul secolelor. Săpăturile arheologice atestă aşezările omeneşti în acesta zonă încă din Paleolitic (vestigiile unei aşezări datând din Paleolitic au fost aduse la lumina şi sunt încă studiate la Schela Cladovei). Conform recensământului din anul 2012, judeţul Mehedinţi are o populaţie de 254.570 de locuitori. Din punct de vedere al naţionalităţilor care trăiesc în acest areal, populaţia are următoarea structura: 98,3 % români, 0,3% cehi, 0,2 % germani, 0,25 sârbi, 0,1 unguri. Populaţia urbană reprezintă 47,2%. Principalele localităţi urbane ale judeţului sunt: municipiile Drobeta Turnu Severin şi  Orşova, şi oraşele Vânju Mare, Strehaia şi Baia de Aramă. Judeţul are şi 59 de comune cu 344 de sate în componenţă. Municipiul Drobeta Turnu Severin este resedinţa administrativă a judeţului Mehedinţi, cu o populatie de 110000 de locuitori. Aşezarea a cunoscut perioade de înflorire economică în timpul Perioadei Romane şi a Evului Mediu, fiind centru strategic urban şi comercial. Aşezarea geto-dacică amplasată pe locul Severinului de astăzi, după cucerirea romană, s-a dezvoltat devenind unul dintre cele mai importante oraşe ale fostului imperiu. Vestigii ale istoriei, Piciorul Podului lui Traian, ruinele castrului roman Drobeta, Băile Romane, cât şi alte dovezi arheologice scoase la lumină în  parcul arheologic al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, compun istoria colonizării romane în Dacia şi a formării poporului român. Mănăstirea Vodiţa (reconstruită), cea mai veche aşezare monastică în provincia Oltenia, ridicată între anii 1370-1372, ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana, este situată la 20 km de Drobeta Turnu-Severin, în drumul spre Orşova, pe Valea Vodiţei.

Omul modern a modelat relieful judeţului Mehedinţi ridicând construcţii de proporţii impresionante. La Portile de Fier, în zona Cazanelor Dunarii -  o adevarată provocare pentru navigatori - apele Dunarii au fost îmblânzite prin construcţia a două mari baraje. Două lacuri de acumulare au fost construite la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II (236 kmp, respectiv 67 kmp) şi au intrat în sistemul hidro-energetic, legând România de Serbia. Peştera Topolniţa, una dintre cele mai mari din ţară (peste 11 km deja exploraţi , cu galerii pe câteva nivele, având stalactite şi stalagmite de milioane de ani) monument natural protejat de lege, este situata la 31 km depărtare de Drobeta Turnu Severin.

Judeţul Mehedinţi, pământ vechi mărginit de Dunăre, este simbolic un loc cu toate caracteristicile geografice şi de relief ale României. Reşedinţa administrativă a judeţului este municipiul Drobeta Turnu-Severin, înca din 1841. Datorită climatului temperat-continental, cu ierni calde şi primăveri timpurii, judeţul Mehedinţi oferă condiţii de turism tot timpul anului. Pădurea cu faună bogată şi variată, cât şi reţeaua hidrografică bogată în peşte, prezintă interes pentru pescarii şi vânătorii sportivi. Turiştii sunt impresionaţi de frumuseţea reliefului carstic şi a interesantei structuri geologice. Un motiv de a vizita acest judeţ îl reprezintă istoria şi vestigiile sale arheologice, omul trăind aici din Paleolitic (Schela Cladovei). Intrarea romanilor în Peninsula Balcanică, războaiele cu Regatul Dacic, colonizarea Daciei şi formarea poporului român sunt atestate prin numeroase vestigii: ruinele podului lui Traian, castrul roman Drobeta  sau Băile Romane. În parcul arheologic se găsesc ruinele Cetăţii Medievale din secolul al XIII-lea şi Biserica Medievală (secolul al XIV-lea) recent restaurate. Un obiectiv turistic foarte vizitat în Drobeta Turnu Severin, îl constituie Muzeul Regiunii Porţilor de Fier cu secţiile: Ştiinţele Naturii, Istorie, Etnografie şi Artă Populară, Arheologie şi Artă. Lângă localitatea Şimian, la 2 km de Drobeta Turnu Severin ,pe drumul spre Craiova se găseşte, în mijlocul Dunării, Insula Şimian, unde a fost strămutată cetatea turcească din secolul al XVII -lea  de pe Insula Ada Kaleh, înainte de a fi inundată de lacul de acumulare de la Portile de Fier. La 6 km de Drobeta Turnu Severin  se află localitatea Cerneţi, fosta capitală a judeţului până în anul 1833. Pe teritoriul Cerneţiului se află Cula lui Tudor Vladimirescu, binecunoscutul erou al Revoluţiei din 1821. Spre nord, la 31 km depărtare de Drobeta Turnu Severin, se poate vizita localitatea Cireşu, şi Peştera Topolniţa, una dintre cele mai mari şi interesante peşteri din România, cu peste 11 km exploataţi. Oraşul Orşova se găseşte la  25 km depărtare de Drobeta Turnu Severin, situat la confluenţa râului Cerna cu Dunărea, pe locul fortăreţei antice Dierna. Port la Dunare, Orşova are o baza nautică modernă, fiind punctul de pornire a călătoriilor cu barca pe Dunare spre zona Cazane. Dealul Moşului unde se gaseşte Mănăstirea Sf. Ana, care domina oraşul, oferă o privelişte pitorească asupra oraşului şi a barajului Porţile de Fier. La 70 km nord de reşedinţa administrativă a judeţului se găseşte oraşul Baia de Aramă (fostă mină de cupru în Antichitate) care face legătura cu Valea Cernei şi Podul Natural de la Ponoare ( cu o lungime de 60 m , format prin prăbuşirea unei peşteri) şi cu Pădurea de Liliac, cu o suprafaţă de 20 ha. La Est, se găseşte oraşul Strehaia cu ruinele Curţii Princiare (secolul al XVII-lea) şi biserica Mănăstirii Strehaia construită în 1645 sub domnia lui Matei Basarab, pe o fundaţie mai veche, ale cărei origini sunt necunocute. Sistemul Hidroenergetic Porţile de Fier a dus la realizarea unor lacuri de acumulare mari şi la regularizarea cursului Dunării şi îmbunătăţirea navigaţiei. De asemenea trebuie menţionate şi Staţinea Balneoclimatercă - Bala Băi, recunoscută pentru apele sale şi nămolul sulfuros.

Întrucât în anul 2015, municipiul Cluj-Napoca este Capitala Europeană a Tineretului, Asociația Tinerilor Creștini Ortodocși Cluj și Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului organizează la Cluj-Napoca, în perioada 4-7 septembrie 2015, Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Europa.

La această întâlnire sunt invitaţi, pe lângă tineri ortodocşi din fiecare eparhie din ţară, tineri din Republica Moldova şi din diaspora românească, și tineri ortodocși din ţări precum: Rusia, Grecia, Ucraina, Georgia, Bulgaria, Serbia, Polonia, Cehia şi Slovacia, Finlanda, Albania şi Cipru, estimând numărul total al participanţilor în jurul cifrei de 6000.

Tinerii ortodocşi împreună pentru viitorul Europei

Pentru a sublinia şi mai mult impactul acestei întâlniri dătătoare de ton nu doar în Biserica noastră, ci în întreaga lume ortodoxă, tema acestei întâlniri va fi „Tinerii ortodocşi împreună pentru viitorul Europei”, dând astfel evenimentului o dimensiune real europeană. Citatul scripturistic al Întâlnirii este: “Bucuraţi-vă pururea, rugaţi-vă neîncetat” (1 Tes. 5:16-17)


Ne propunem ca toţi invitaţii, atât cei care vor cânta, dar şi cei care vor susţine conferinţe, să fie de referinţă pentru lumea spiritualităţii ortodoxe, culturale şi artistice din România şi din Europa.

Program

Programul celor 4 zile la Cluj include manifestări: culturale (vizitarea muzeelor şi a obiectivelor culturale ale oraşului la alegerea participanților, vernisarea de expoziţii: foto, grafică, iconografie, sculptură), artistice (concert public de muzică uşoară cu Holograf, de muzică folk cu Florin Săsărman, Ducu Bertzi, Magda Puşcaş & Band, respectiv de muzică populară), educative (Conferinţa Părintelui Rafail Noica şi Arhimandritul Zaharia Zaharou din Anglia la Sala Polivalentă, dezbateri de grup, prezentări tematice diverse, workshop-uri tematice stradale), ecologice (vizite tematice în Grădina Botanică, activităţi specifice: nature photo hunt, prezentări tematice, biodiversitate, conservarea ecosistemelor urbane, vizitarea a unor zone protejate din judeţul Cluj, plantarea simbolică a unui arbore al tinerilor etc) şi interactive (spectacol de muzică folk pentru tineri amatori, spectacol de teatru de tineret, dansuri populare ale ansamblurilor de tineret clujene, ateliere publice, procesiunea tinereţii şi zona de activități interactive).

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1