“Foarte multă lume vorbeşte despre smerenie, foarte multă lume vorbeşte despre libertate, dar foarte puţini înţelegem că acestea două sunt aceleaşi lucruri.”(S.B.)

Foarte puţină lume vorbeşte, însă, despre smerenie şi schimbare fie pentru că nu se gândeşte la posibila alăturare a celor doi termeni şi punerea lor în ecuaţie, fie pentru că relaţionarea lor duce cu gândul la o abordare teosofica, interdisciplinară şi cvasiforţată, smerenia aparţinând dicţionarului teologic, având conotaţii creştine, iar schimbarea este universală, mai mult interpretată de filosofi.(Lou Marinoff, Intrebări fundamentale. Ed Trei, Bucuresti, 2013)

Dar schimbarea face parte din viaţa noastră de zi cu zi şi are loc fie că vrem, fie că nu vrem, pentru mulţi fiind egala cu stresul! Ea poate avea cauze naturale interne sau externe, poate fi dorită sau nu. Indiferent de natura acestor cauze, ea se poate manifesta ca o problemă reală , căreia îi facem faţă cu greu sau căreia nu ne putem adapta.

Dându-şi seama de importanta ei in viata omului , filosofia chineza a scris o carte în acest sens, I Ching, literal titlul înseamna Cartea Schimbărilor, care se bazează pe o abordare simplă: în fiecare situaţie de viaţă poţi face o mişcare mai bună sau mai proastă. Dacă eşti înţelept, vei face alegerea mai bună, dacă eşti mai puţin înţelept, vei face alegerea mai proastă.

Pe de altă parte, creştinismul vorbeşte despre libertatea alegerii, care ne aparţine fiecăruia şi vine în consonanţă cu credinţa creştină a omului liber, libertate pe care ne-o dă cunoaşterea Adevărului revelat divin prin cercetarea Duhului Sfânt. Concluzionând, alegerea ne aparţine, nu putem învinui pe nimeni pentru ea, decât pe noi înşine, mai puţin revelaţia ei! De asemenea, aceasta nu este determinată în exclusivitate de trecut, ea poate fi doar influenţată de el, dar situaţia prezentă a deciziei pe care o luăm legat de schimbare, cu siguranţă ne va influenţa viitorul.(L. M. )

Cum decidem atunci în privinţa schimbării?

I Ching propune operaţiuni cvasimistice, similare ghicitului în bobi al nostru, românesc sau aruncării cu zarurile, lasă până la urmă alegerea în mâinile noastre, punându-ne la dispoziţie poveşti simbolice ale unor personaje mistice, orientale, în care noi ne putem regăsi sau cu care ne putem identifica printr-un salt cultural.

Ce poate face, însă, un creştin, în acest sens?

Doctrina creştina ne spune ca noi, creştinii avem opţiunea libertăţii totale în acţiunile noastre. Apostolul Ioan spune :”Cunoaşteţi adevărul şi adevărul vă va face liberi!”

Filosofia propune o terapie filosofică prin care, pacientul, ajutat de terapeutul filosofic conştientizează schimbarea şi găseste modalităţile de a-i face faţă împreună cu acesta. La acest exerciţiu ne invită şi psihoterapeutul, într-un dialog pe canapea sau pe skype. Noi, creştinii avem, însă, în plus duhovnicul şi valorile creştine, într-un dialog om-Dumnezeu, metaforic spus, al întunericului cu Lumina neinserată! Savatie Bastovoi spune: ”Noi suntem chemaţi la libertate prin smerenie”. Smerenia, cuvânt din slavona, vine din mera- măsură, deci a te smeri înseamna a te readuce în măsura ta de om.

Şi care este măsura noastră?

“Măsura noastră este moartea”, spune Bastovoi. Mai blând spus este o măsura mică, aş zice a omului simplu care nu şi-a pierdut umanitatea în societatea pe care o numim, astăzi, cu un termen toxic, post-umană. Acesta este orice om care se vede pe sine însuşi, mic. Prin smerenie se câştigă libertatea, în cheie creştină, prin a putea fi tu însuţi indiferent de ce este în jurul tău. Dar tu depinzi de exterior, eşti influenţat de factori externi, te poţi globaliza chiar la un moment dat şi deveni o lume întreagă! Poţi deveni chiar Dumnezeu, re-naşti, re-creezi! Ai libertate totală, te identifici cu Creatorul, dar doar cu puterea, nu şi cu smerenia Lui!

Cum poţi face faţă schimbării de la starea adamică, inocentă, de la întregul Adam care cuprinde întreaga umanitate într-o singură persoană in viziunea Părintelui Sofronie, la Adam- Zeul globalizării, al secularizării în care nu te mai regăseşti, te pierzi, te diluezi, te evapori, dispari...

Poţi întreba oracolul I Ching şi intuitiv poţi controla schimbarea, îţi cumperi cartea şi citeşti, zilnic, în ea ca şi cum ai ghici în cafea sau cum ai merge la astrolog, la ghicitoare. Cei mai raţionalişti dintre noi ar obiecta.

Sau ne putem întoarce în lumea ideilor platoniene, la Alegoria Peşterii. Ea afirmă că majoritatea oamenilor îşi trăiesc viaţa ca şi cum ar fi legaţi cu faţa la un perete. Un foc arde în spatele lor, iar cei care îi ţin captivi(propria ignoranţă) mişcă nişte obiecte în faţa focului, care aruncă umbre pe perete. Asta este ceea ce văd ei, nimic real, doar speculaţii despre focul şi obiectele care cauzează umbrele. Prin urmare, aceştia au nevoie de schimbare. Ei trebuie să aibă puterea să iasă afară, să exploreze lumea reală şi lumina ei, să descopere ce sunt de fapt obiectele, să ajungă la origini, la “idei” (Adevărul, Frumosul, Dreptatea) care fac toate lucrurile posibile. Schimbarea la Platon înseamnă transgresarea unei lumi în care eşti ţinut captiv în mod fals, o evoluţie, un salt din aparenţă în realitate. Lou Marinoff propune evoluţia prin educaţie, cercetare filosofică, spiritualitate.

Mai greu este, însă cu schimbările dramatice care pot interveni în viaţa noastră independent de noi: moartea cuiva drag, boli incurabile, pierderea slujbei, devalorizarea noastră, etc., un “moment al adevărului”(Lou Marinoff) sau ceea ce exploatează Hemingway atingând un maxim de expresivitate artistică în Bătrânul şi marea, acel ordeal, în care omul lupta cu ceea ce este el însuşi, de fapt, cu moartea.(S. B.) Ceea ce îl eliberează pe bătrânul lui Hemingway îl face liber şi pe creştinul roman: smerenia, aducerea în minte a stării finale a umanităţii, a morţii. Dar motorul acestui moment al schimbării noastre prin propria măsură, prin propria libertate nu poate fi nici psihoterapeutul, nici filosofia americană sau chineză, nici alţi consilieri moderni, ci doar fiecare om în sine.

Cum facem faţă schimbărilor din viaţa noastră?

Printr-o idee, prin raţiune, înţelepciune, introspectie, revelaţie, prin filosofii diverse, ajutor terapeutic, medicaţie, prin educaţie şi cursuri, prin Dumnezeu, dar totuşi cum?

Prin schimbarea noastră!

prof.univ.dr. Codruța-Mirela Stănișoară

Mediul asociativ românesc din Serbia Românii Independenţi din Serbia (RIS) şi Uniunea Românilor din Serbia (URS) ca for reprezentativ al comunităţii etnice româneşti din Serbia, în baza principiilor şi practicilor societăţii democratice, principiilor instructiv-politice, Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Declaraţia O.N.U. cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţii etnice, lingvistice şi religioase, fac APEL către autorităţile locale din municipiul Vârşeţ, provinciale şi republicane, pentru păstrarea claselor V-VIII în localitatea românească Coştei. Conform proiectului de reorganizare a rețelei de şcoli primare, la propunerea autoguvernării locale şi Administraţiei şcolare din Zrenjanin, Ministerul Educației, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice de la Belgrad, urmează să aprobe hotărârea finală privind desfiinţarea (închiderea) şcolii (clasele V-VIII) din localitatea Coştei, absorbţia şi transferul la o şcoală din Vârşeţ. Acest act, ameninţă existenţa şi supraveţuirea românilor ca entitate etnică şi treptat dispariţia localităţii Coştei.

În Memoriul înaintat oficialităților românești și reprezentanților instituțiilor responsabile de la Belgrad, se arată următoarele:

"Coşteiul este cea mai mare şi importantă localitate românească din comuna (municipiul) Vârşeţ. Un focar de răspândire a culturii, tradiţiei şi învăţământului românesc din Serbia. Atragem atenţia organelor competente privind intenţia desfiinţării Şcolii româneşti (ciclul V-VIII) din localitatea pur românească Coştei, care există aici mai mult de două secole şi cerem stoparea dispoziţiei. Localitatea Coştei pe parcursul secolelor se mândrește cu multe premiere, a consemnat evenimente cu marcantă semnificaţie pentru românii din Serbia, respectiv pentru procesul de învăţământ în prima limbă; I. Vechea vatră milenară românească din valea Căraşului - Coşteiul este atestat în îndepărtatul an 1361, iar documentar este cea mai veche şi însemnată localitate românească din Serbia;

II. În anul 1869, la Coştei se înfiinţează primul cor din Banatul de Sud;

III. În urmă cu 137 de ani, Trupa de teatru din Coştei a prezentat prima piesă de teatru (repertoriul cult);

IV. În anul 1906 corul din Coştei ocupă locul I la primul şi unicul concurs al românilor de pretutindeni de la Bucureşti;

V. În anul 1910 la Coștei s-a înființat prima fanfară românească din Serbia; VI. În anul 1911 la Coştei s-a construit prima Casă de Cultură sătească, când doar patru oraşe din Transilvania şi Banat aveau astfel de lăcaşuri (edificii) culturale.

VII. Există o veche istorie şi tradiţie a învăţământului, a presei pedagogice în limba română la Coştei. Organizarea procesului educativ -instructiv este menţionat în secolul al XVIII-lea.Prima şcoală românească din Serbia cu durata de opt ani (I- VIII) s-a înfiinţat în 1914, cu mult înaintea altor localitãţi din Voivodina. Şcoala românească din Coştei are deja o istorie şi tradiţie mai mult de două secole, iar clasele V-VIII mai mult de un secol.

VIII. În perioada anilor 1910-1914, la Coştei apare prima revistă pedagogică din Banat Educatorul.

IX. Tot la Coştei apare primul ziar sătesc din Banat Opinca. Aici s-au pus bazele şi temeliile ziarului interbelic Nădejdea, respectiv a cercului literal şi revistei postbelice Lumina. ARGUMENTE ŞI DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Şcoala Generală "Coriolan Doban" din Coştei este unica şcoală românească din mediul rural, - (există 11 şcoli în P.A. Voivodina: Ş.G."Mihail Sadoveanu" - Grebenaţ, Ş.G. "2 Octombrie" - Nicolinţi, Ş.G. "3 Octombrie" – Sân-Mihai, Ş.G. "1Mai" - Vladimirovaţ, Ş.G. "Frăţie şi Unitate" - Alibunar, Ş.G. "Žarko Zrenjanin" - Satu Nou, Ş.G. "Dr. Aleksandar Sabovljev" - Ecica, Ş.G. "Sfântul Gheorghe" - Uzdin, Ş.G. "Sfântul Sava" - Jitişte şi Ş.G. "George Coşbuc" - Begheiţi) care are despărţământ afiliat la Voivodinţ, iar şcoala din localitatea românească Voivodinţ aparţine teritorial de Ş.G. "Coriolan Doban" din Coştei, respectiv elevii claselor V-VIII din Voivodinţ frecventează cursurile la şcoala din Coştei (3 km distanță). Celelalte şcoli cu predare în limba română pe teritoriul P.A. Voivodina n-au despărţăminte în limba română, iar în majoritatea procesul educativ-instructiv este mixt (clase de predare în limba română şi sârbă). Cerem Administraţei locale din Vârşeţ, Administraţiei şcolare din Zrenjanin şi Ministerului Educației, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice, în baza recomandărilor şi propunerilor privind modificările în reţeaua şcolară pe teritoriul municipalităţii Vârşeţ, să respecte elementul şi specificul românesc, adică aplicarea discriminării pozitive, precum să aibă în vedere proclamarea Școlii (învățământului) din Coştei, în baza Legii Consiliilor din 2011 şi 2012, instituţie de importanţă majoră pentru românii din Serbia şi ca atare aceasta nu poate fi desfiinţată, iar propunerile trimise la Ministerul Educației şi hotărârea acestuia trebuie să aibă în vedere Şcoala românească din Coştei şi păstrarea claselor V-VIII, respectiv să fie cuprinsă în reţeaua şcolară pentru anul 2019/2020, PENTRU CĂ : 1. În baza legii, drepturile minorităţii naţionale dobândite (câştigate) nu se pot reduce, ceea ce legislaţia şi Constituţia R. Serbia garantează. Desfiinţarea Şcolii din Coştei (cl.V-VIII), după mai mult de două secole de activitate şi existenţă nu este în concordanţă cu Dreptul câştigat al minorităţilor etnice garantat prin Constituţia şi legislaţia Serbiei, iar decizia închiderii claselor V-VIII la Coştei afectează Dreptul câştigat. 2. Legea privind minorităţile naţionale din Serbia, dă posibilitatea, reglementează stabilirea instituţiilor educativ-instructive (învăţământ) de importanţă majoră pentru o minoritate naţională. Ïn acest context, în baza articolului 15, aliniatul 1, punctul 3, Legea cu privire la Consiliile Minorităţilor Naționale (Monitorul oficial RS, nr. 72/2009,20/2014 - hotărârea US, 55/2014, şi 47/2018), Consiliul Naţional al Minorotăţii Naționale Române (CNMNRS) a stabilit instituţiile de învăţământ de interes major pentru minoritatea naţională română din Serbia. Şcoala din Coştei este a doua menţionată în documentul oficial (pe lângă cele 11 şcoli primare, respectiv două medii şi trei facultăţi), emis pe data de 21 septembrie 2011 şi semnat de coordonatoarea Departamentului pentru Invăţământ al CNMNRS, Rodica Almăjan. (vezi Anexa 1) 3. Un alt document justificativ semnat pe 15 august 2012, de președintele CNMNRS, Daniel Petrovici, în baza artcolului 15., aliniatul 1., punctul 3, din Legea Consiliilor Naţionale ale Minorităţilor Naţionale din R. Serbia, precizează instituţiile de învăţământ (şcolile) de interes major pentru românii din Serbia pe teritoriul municipiului Vârşeţ. Şcoala din localitatea Coştei este inclusă prima. (vezi Anexa 2) 4. Şcoala Primară "Coriolan Doban" din Coştei are în jur de 50 de elevi care frecventează cursurile în limba română, ciclul I-VIII în anul şcolar 2018/2019, există continuitate şi chiar creşterea numărului de elevi în următorii ani. Școala din Coștei nu se confruntă cu o scădere efectivă a numărului de elevi. 5. Pentru românii din Serbia este inadmisibil desfiinţarea claselor V-VIII de la şcoala românească din localitatea Coştei şi transferul la o şcoală din Vârşeţ. În primul rând datorită istoriei şi tradiţiei, naveta elevilor şi angajaţilor, respectiv distanţa mare Coştei -Vârşeţ şi Voivodinţ-Vârşeţ (circa 20 km într-o direcţie). Închiderea Școlii, în mediul rural, îi va pune pe copii în situația de a nu mai merge la ore. Toate cele menţionate vor avea represiuni asupra generaţiilor viitoare. 6. Şcoala din localitatea Coştei este susţinută de mediul asociativ românesc şi instituţional din Serbia, de localnici și părinţi. Cadrele didactice sunt foarte bune pregătite, există performanţe şcolare, nu există nici un motiv care să justifice încetarea funcţionării claselor V-VIII la Coştei. Prin luarea acestei hotărâri asistăm la încălcarea drepturilor constituţionale, drepturile omului şi dreptul la educaţie în limba maternă în aşezările pur româneşti, asistăm la o gravă formă de nedreptate ale cărei victime sunt copiii şi etnicii români din Coştei, iar pe termen lung duce nemijlocit la dispariţia aşezării româneşti din peisajul rural. 7. Copiii reprezintă viitorul ţării şi nu numere în tabele care să asigure nişte venituri. Educaţia este cea mai bună investiţie pe termen lung. Fără studiu de impact, consultarea instituţiilor româneşti create de stat şi consultarea societăţii civice româneşti din Serbia, desfiinţarea claselor V-VIII în localitatea românească Coştei, adică transferul la o şcoală din Vârşeţ este scandalos. 8. Închiderea claselor româneşti din localitatea Coştei, nu aduce mare economisire Ministerului Educației, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice de la Belgrad, iar sumele ce vor fi economisite, nici măcar nu sunt simbolice. Este inadmisibil ca o şcoala cu învăţământ minoritar (românesc) din Serbia să fie desfiinţată doar pe motive că s-ar face economii. Raportarea exclusivă la o iluzorie momentană de bani este profund eronată. 9. Trebuie avut în vedere criteriile legislative, demografic, geografic, criteriul socio- economic şi criteriul relevanţei, când este vorba de închiderea claselor V-VIII în localitatea românească Coştei. MĂSURI ŞI CONCLUZII a) CEREM Guvernului Serbiei şi Guvernului României, Ministrului Educației, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice de la Belgrad şi Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti să interprindă măsurile şi demersurile necesare pentru stoparea desfiinţării Şcolii (clasele V-VIII) în localitatea Coştei şi susţinerea procesului de învăţământ în limba română la Coştei şi pe întreg teritoriul Serbiei. b) Actul de desfiinţare şi transferare a Scolii româneşti din Coştei pe lângă că va face viaţa mai grea tuturor cetăţenilor aşezării, implicit pune în pericol existenţa şi supraveţuirea românilor din localitate. Desfiinţarea unei singure şcoli româneşti din Voivodina, statistic reprezintă 10% din numărul total (româneşti şi mixte) şi 25% din numărul şcolilor româneşti din Voivodina (Serbia). Odată cu pierderea învăţământului românesc în Voivodina, românii îsi pierd identitatea şi spiritualitatea. c) Şcoala românească din Coştei, oferă ciclu complet de învăţământ primar (clasele I-VIII), copiilor din Coştei şi Voivodinţ, care trebuie păstrată şi menţinută, deoarece este încărcată de istorie, tradiţie şi performanţe. SOLICITĂM factorilor de decizie păstrarea claselor V-VIII în planul de școlarizare pentru anul 2019/2020, menținând astfel o structură stabilă care a funcționat mai bine de 100 de ani și care a consacrat învățământul românesc din Serbia ducând la îmbunătățirea constantă a rezultatelor procesului educativ-instructiv."