Citeste si...

Beatrice Urucu

gaudeamus final 1Cea de-a 25-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte "Gaudeamus" debutează miercuri, 14 noiembrie. Anul acesta, evenimentul este dedicat Centenarului şi celor 9 decenii de emisie a postului Radio România.  Deschiderea oficială a ediţiei este programată miercuri, la ora 12.00, la Pavilionul Central de la Romexpo. Tema centrală a ediţiei este România Centenar, iar preşedintele de onoare al târgului va fi Ioan-Aurel Pop, şeful Academiei Române. Tema va fi ilustrată prin intermediul unui stand reprezentativ, care va găzdui o colecţie de 600 de volume dedicate Marii Unirii şi nu mai puţin de 50 de evenimente, ce includ lansări şi prezentări de carte, dezbateri, proiecţii de film şi lecturi publice.

Trei lansări și noi apariții editoriale alcătuiesc oferta Institutului Cultural Român la cea de-a 25-a ediţie a Târgul Internațional de Carte Gaudeamus. Joi, 15 noiembrie, ora 12.00, la standul ICR, nr. 9, va avea loc lansarea albumului Reenactment. Cum am retrăit Marele Război în veacul XXI / How I relived the Great War in the 21 st Century de Bogdan Iorga. Vineri 16 noiembrie, de la ora 16.00, la standul ICR va avea loc prezentarea romanuluiCotloanede Theodor Cazaban (trad. de Olimpia Coroamă).  Adina în China.Un jurnal inedit este volumul scriitoarei Adina Nanu care se va lansa sâmbătă, 17 noiembrie, de la ora 14.00, la standul ICR. Participă: Adina Nanu şi Georgeta Filitti. Tot sâmbătă, de la ora 16.00, Cosmin Perţa va susţine o lectura din cele mai recente poeme ale sale.

SĂPTĂMÂNA FILMULUI ROMÂNESC LA BUDAPESTA

Publicat în UNGARIA Marți, 13 Noiembrie 2018 10:01 0

icr roman filmhet meghivo 1

În perioada 15 – 19 noiembrie 2018, la Budapesta, va avea loc Festivalul Filmului Românesc.Institutul Cultural Român Budapesta organizează, în parteneriat cu Cinematograful de Artă „Uránia”, cea de a XIII-a ediție a unuia dintre cele mai importante programe culturale ale sale, „Săptămâna filmului românesc la Budapesta”. Pe parcursul a cinci zile, publicul budapestan va avea ocazia să vizioneze, în premieră în Ungaria, opt dintre cele mai recente și premiate producții ale cinematografiei românești. 

Invitatul special al acestei ediții este actorul Vlad Ivanov, care va participa, în data de 15 noiembrie, de la ora 18.00, la un dialog cu criticul de film Zsolt Gyenge. În urma discuției,  publicul este invitat să vizioneze filmul de deschidere al evenimentului, „Un pas în urma serafimilor”, careîl are ca protagonist pe actorul Vlad IvanovPrimul lungmetraj al regizorului Daniel Sandu prezintă viața tinerilor înscriși într-un seminar ortodox, a primit nu mai puțin decât opt premii Gopo și alte șapte nominalizări și a câștigat și premiul publicului la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF).

Proiecțiile vor avea loc la Cinematograful de Artă „Uránia” (Budapesta 1088, Calea Rákóczi, nr. 21) și vor beneficia de subtitrare în limba maghiară. Organizarea evenimentului a fost sprijinită de Ministerul Resurselor Umane și Fondul Cultural Național al Ungariei.

Program:

Joi, 15 noiembrie 19:00 – Proiecția de deschidere 

Un pas în urma serafimilor Regizor: Daniel Sandu, 150’, 2017. Distribuția: Vlad Ivanov, Ștefan Iancu, Ali Amir, Cristian Bota, Toto Dumitrescu. Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=2uc7TJNk3hU. Film premiat cu 8 premii Gopo, printre care premiul pentru cel mai bun lung metraj, cel mai bun actor în rol principal, în rol secundar, pentru „tânără speranță”, respectiv cea mai bună regie și cu premiul publicului la Festivalul Internațional TIFF.

Vineri, 16 noiembrie 18:00

Fotbal infinit Regizor: Corneliu Porumboiu, 70’, RO, 2018. Distribuția: Laurențiu Ginghină, Corneliu Porumboiu. Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=_WpBkvQmbYM. Câștigător al premiului pentru cel mai bun documentar la Jerusalem FF, și nominalizat la categoria Cel mai bun film românesc la TIFF.

Vineri, 16 noiembrie 19:30

Capace Regizor: Sorin Marin, 80’, 2017. Distribuția: Vlad Ivanov, Adrian Titieni, Adrian Păduraru, Diana Cavallioti. Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=QoMH5pIKQGM

 

Vineri, 16 noiembrie 21:00

Soldații. Poveste din Ferentari Regizor: Ivana Mladenovic, 119’, RO/RS/BE, 2017. Distribuția: Adrian Şchiop, Vasile Pavel-Digudai. Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=WuMW679lnNE. Câștigător a numeroase premii la Festivaluri precum: Trieste FF – Cel mai bun film, Festivalul de film de la Tel Aviv, CPH Pix și nominalizat la San Sebastan pentru Cel mai bun film

 

Sâmbătă, 17 noiembrie 15:00

Un prinț și jumătate Regizor: Ana Lungu, 105’, 2018. Distribuția: Iris Spiridon, Marius Manole, Téglás István, Mátray László. Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=5_mzNHmJdX0. Filmul a avut premiera la Festivalul de Film de la Sarajevo și a fost recent lansat în România. 

Duminica, 18 noiembrie 15:00

Scurtcircuit. Regizor: Cătălin Saizescu, 109’, 2017. Distribuția: Maruca Băiașu, Magda Catone, Andrei Ciopec, Maia Morgenstern. Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=EmJpridqsNU. Câștigător a numeroase premii la Festivaluri precum: Trieste FF – Cel mai bun film, Festivalul de film de la Tel Aviv, CPH Pix și nominalizat la San Sebastan pentru Cel mai bun film

Luni, 19 noiembrie 18:30

Brașov 1987 – doi ani prea devreme. Regizor: Liviu Tofan, 90’, 2017. Distribuția: Adrian Şchiop, Vasile Pavel-Digudai. Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=BXcmaXiT6MM. Nominalizat pentru Premiul Gopo

Luni, 19 noiembrie 20:15

Nu mă atinge-mă

Regizor: Adina Pintilie,125’, RO/DE/CZ/BG/FR, 2018. Distribuția: Laura Benson, Tómas Lemarquis, Dirk Lange, Hermann Mueller. Distribuitor în Ungaria: Vertigo Media. Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=fQ8IKnYwK1I Dublu câștigător al Ursului de Aur și al Premiului pentru debut la Festivalul de la Berlin. Nerecomandat minorilor.

1Institutul Cultural Român, prin Compartimentul Comunități Istorice din cadrul Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și în Comunitățile Istorice, organizează, în perioada 4-10 noiembrie 2018, proiectul „Caravana teatrului românesc pentru copiii români din Ungaria și Serbia”, în colaborare cu „Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria” și „Comunitatea Românilor din Serbia”.

Actorii Teatrului „Excelsior” din București vor susține o serie de opt reprezentații ale spectacolului„Prâslea cel voinic și merele de aur”,adaptare după povestea cu același titlu scrisă de Petre Ispirescu. Spectacolul se adresează şcolarilor și preșcolarilor din următoarele localități din Ungaria: Bătania (Battonya), Aletea (Elek) – 5 noiembrie 2018, Micherechi (Méhkerék) – 6 noiembrie 2018 și Jula (Gyula) – 7 noiembrie 2018 și din Serbia: Uzdin (Uzdin), Satu Nou (Banatsko Novo Selo) – 8 noiembrie 2018, Sân Mihaiu (Lokve) și Coștei (Kuštilj) – 9 noiembrie 2018.

EXPOZIȚIE MARIN GHERMAN, LA CHIȘINĂU

Publicat în MOLDOVA Duminică, 04 Noiembrie 2018 13:26 0

maringherasMInstitutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ la Chișinău în colaborare cu Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova organizează în perioada 26 octombrie - 18 noiembrie 2018, la Muzeul de artă al Republicii Moldova„Expoziția artistului plastic Marin Gherasim“.

În cadrul evenimentului ICR Chișinău susține participarea Alinei Gherasim, curatorul expoziției retrospective și a criticului de artă Călin Stegerean, autorul conferinței „Arhitecturi spirituale in opera pictorului Marin Gherasim„ .

.Vernisajul expoziție va avea loc în data de 25 octombrie 2018, ora 17 și conferința în data de 26 octombrie 2018, ora 18.

Expoziția pictorului Marin Gherasim aduce valori statornice și profund ancorate creștinismului românesc, constituindu-se într-o frescă a rezistenței prin cultura în Romania postbelică.

Expoziţia conţine un număr de 52 de tablouri şi acestea sunt arondate unei teme generoase, care vizează priorităţile educaţiei creştine în artă, profesie de credinţă a unuia dintre cei mai importanţi pictori ai deceniilor 6-8 ale secolului trecut.

Marin Gherasim a fost un pictor român, profesor universitar, personalitate marcantă a artei românești, membru Fondator al Grupării 9+1. Cunoscutul grup de disidență 9+1, compus din Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Sorin Dumitrescu, Horia Mihai, Vasile Gorduz, Napoleon Tiron, Bata Marianov, Doru Covrig și Marin Gherasim, a promovat cu rectitudine, responsabilitate și jertfire de sine, principii, norme și valori care au constituit filonul viu și peren al culturii și civilizației românești apreciate de publicul larg.

ZILELE DE CONSULTANȚĂ ROMÂNO-UNGARE PE TEMA PENSIILOR

Publicat în UNGARIA Duminică, 04 Noiembrie 2018 13:06 0

budapestaÎn perioada 14-16 noiembrie 2018, in organizarea comună a Casei Naționale de Pensii Publice din România şi Direcției Generale de Pensii din Ungaria, vor fi organizate zilele de consultantă  româno- ungare pe tema pensiilor. Evenimentul face parte din seria „zile deschise” organizate de autoritatea centrala de pensii din Ungaria cu instituțiile omoloage din ţări precum Germania, Austria, Slovacia, Serbia, România, cu obiectivul declarat de a permite celor interesați să poarte discuții directe cu experții din statele implicate, in rezolvarea problemelor pe care le întâmpină.

Pe parcursul acestor zile, cei interesați, pe baza unei înscrieri anticipate, pot obţine informații pe speţe punctuale, referitoare la condiții de pensionare, stadiul dosarelor de pensii, direct de la personalul specializat, prezent la faţa locului. Vor participa experti din județele Mures, Covasna, Cluj, Harghita si Bihor. Vor fi organizate întâlniri cu pensionarii la Budapesta, Szeged si Debrecen.

IMG 5515La inițiativa PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix și cu binecuvântarea și conlucrarea Preasfințitului Părinte Lukijan (Luchian) Pantelici, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Ungaria și Administratorul Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Timișoara, vineri, 2 noiembrie 2018, la sediul din Budapesta al Eparhiei Sârbe a avut loc o întâlnire de lucru cu Preasfințitul Părinte Ignatie de Branicevo, Episcop sârb pentru una dintre cele două Eparhii ale Patriarhiei Sârbe, din Sudul Dunării, în care trăiesc și românii din Valea Timocului.
Preasfințitul Părinte Siluan a fost întâmpinat de Preasfințitul Părinte Lukijan, Preasfințitul Părinte Ignatie și alți clerici, la Catedrala Sârbă din Budapesta, unde s-au închinat cu toții, în biserică și au semnat în Sfânta Evanghelie, după care a urmat întâlnirea de dialog, într-unul dintre birourile Eparhiei. La întrunire au mai luat parte și Părintele Arhimandrit Calinic Covaci, Consilierul Administrativ-Bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, precum și Părintele Markov Marinko, Vicar al Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Timișoara.
Întâlnirea a avut ca scop o analiză a situației românilor din Sudul Dunării, în principal din Valea Timocului, cuprinși în Episcopia Daciei Felix, dar trăitori pe un teritoriu canonic aparținând Patriarhiei Sârbe, pentru a găsi căi comune de înțelegere și dialog, astfel încât să fie rezolvate, în măsura posibilităților, două deziderate importante: acoperirea nevoilor misionar-pastorale ale acestor credincioși și păstrarea comuniunii frățești inter-ortodoxe între Biserica Ortodoxă Română și cea Sârbă.
A fost subliniată, de asemenea, situația misionară actuală, atât în cadrul celor cinci Eparhii Ortodoxe care își desfășoară activitatea în Ungaria (români, sârbi, bulgari, greci și maghiari, aparținători de Patriarhia Moscovei), într-o țară majoritar catolică și reformată, în care Ortodoxia și populațiile ortodoxe, de diferite neamuri, reprezintă o minoritate, cât și în general, în România, Serbia, sau în alte locuri din lume, încercând să se arate necesitatea de a găsi căi comune de dialog, pentru a scoate în evidență, mai întâi, provocările vremurilor și nevoia de bună înțelegere, pentru atragerea propriilor credincioși la Biserică, în contextul unei societăți secularizate, indiferente, sau de multe ori potrivnice credinței, precum și importanța dialogului și a întăririi comuniunii inter-ortodoxe, prin slujiri comune și o mai bună cunoaștere reciprocă. A fost arătată, de asemenea, importanța eclesiologiei ortodoxe (a învățăturii despre Sfânta Biserică) și a respectării sfintelor canoane, dar și aceea de a constata evoluția lucrurilor și starea acestora la momentul actual, care ar putea fi îmbunătățită prin mai bună cunoaștere reciprocă și prin dialog. În acest sens, în cadrul Patriarhiei Sârbe a fost creată o comisie de dialog formată din Preasfințiții Părinți Ignatie de Branicevo, Ilarion de Timoc, Lukijan de Budapesta și Timișoara și Mitrofan din America, în vederea reluării unui dialog cu Patriarhia Română, în privința românilor din Sudul Dunării, care ar urma să fie inițiat în viitorul apropiat. În curând, începând din data de 6 noiembrie 2018, va avea loc și o ședință de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Pe de altă parte, având în vedere faptul că în mod temporar, pentru o perioadă de 2 ani și începând din luna august 2017, Preasfințitului Părinte Siluan, i-a fost încredințată și administrarea Episcopiei Daciei Felix, în calitate de Locțiitor, pe lângă conducerea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria și având în vedere importanța cultivării unor bune relații reciproce cu Ierarhii din Biserica Sârbă, dar și în contextul discuțiilor avute la Budapesta, Preasfințitul Părinte Siluan le-a adresat celor doi Ierarhi sârbi: PS Lukijan de Budapesta și Administrator de Timișoara și Ignatie de Branicevo, invitația de a sluji împreună, la hramul Catedralei Episcopale din Giula, Ungaria, care va avea loc în curând, la Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, Ocrotitorul Duhovnicesc al acestei Catedrale. Cei doi Ierarhi au acceptat cu bucurie și în principiu, invitația adresată, urmând a fi făcute formalitățile necesare pentru ca ea să poată fi dusă la bun sfârșit.
Întâlnirea de la Budapesta a fost benefică și s-a desfășurat într-un spirit pașnic, de bună înțelegere și respect reciproc și considerăm că ea poate contribui substanțial la dezvoltarea unor bune relații între Ierarhi, Eparhii și cele două Biserici Ortodoxe Surori, Română și Sârbă.
 
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Logo RO 4 culoriAmbasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a participat luni, 22 octombrie 2018, la evenimentul de finalizare a ”Programului Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013”.

Evenimentul este menit să inventarieze rezultatele obținute în cadrul proiectelor derulate în domenii de larg interes precum cel economic, mediul de afaceri, turism, prevenirea catastrofelor naturale etc., realizate în comun de România, Ucraina și Republica Moldova, cu finanțare europeană. Astfel, cooperarea transfrontalieră poate fi privită ca o istorie de succes ce demonstrează că susținerea financiară a Uniunii Europene direcționată către stimularea cooperării la nivel local generează noi oportunități  și contribuie substanțial la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din toate cele trei state participante.

În discursul său, Ambasadorul Daniel Ioniță a declarat: „Programul Operațional Comun a evidențiat deschiderea și disponibilitatea autorităților și instituțiilor din România, Republica Moldova și Ucraina pentru cooperare în inițiative transfrontaliere, în contextul în care anumite fenomene precum poluarea bazinelor acvatice, criminalitatea transnațională, securitatea energetică sau situațiile de urgență nu cunosc frontiere și necesită eforturi coordonate din partea statelor riverane râurilor Prut și Dunărea”.

Totodată, oficialul român a transmis un apel către instituțiile din cele trei state pentru a continua buna practică stabilită în cadrul acestui program și să-și reunească eforturile prin noi proiecte în cadrul Programelor Operaționale Comune România – R. Moldova, respectiv România – Ucraina. Ambasadorul României a menționat că pentru apelul de proiecte în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 au fost depuse peste 240 de aplicații care în prezent se află în curs de evaluare la nivelul Autorității de Management din România, prilej cu care a îndemnat beneficiarii din Republica Moldova și Ucraina să dezvolte proiecte transfrontaliere în cadrul Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre.

În finalul discursului său, ambasadorul Daniel Ioniță a încurajat autoritățile din Republica Moldova și Ucraina să valorifice toate oportunitățile puse la dispoziție de Strategia Dunării şi să participe activ la Programul de Cooperare Transnațională Dunărea 2014-2020, menționând că România va exercita Președinția SUERD, pentru o perioadă de un an, începând cu 1 noiembrie 2018.

44037239 923959501138083 5089663814878625792 n 800x450Duminică, 14 octombrie 2018, la Palatul „Vigadó (Vigadou), din cadrul Centrului de Cultură „Erkel Ferenc” (Erkel Ferenț) din Giula, Ungaria, cu binecuvântarea și în prezența Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și în organizarea Sectorului Cultural al acestei Eparhii și a Părintelui Consilier Origen Sabău, a avut loc cea de-a XI-a ediție a Festivalului de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, intitulat „La obârșii, la izvor”.

Organizat de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, în parteneriat cu Centre de Cultură și Consilii Județene din România, Festivalul devenit deja tradiție, dorește să prezinte anual cultura și tradițiile populare românești din câte un județ din România, pentru publicul românesc din Ungaria, format în special din credincioși provenind din Parohiile Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, dar și din oaspeți veniți din România. Astfel, au fost reprezentate județele: Bihor, Satu Mare, Bistriţa, Arad, Timiş, Sălaj în două rânduri, Cluj, Maramureșși Caraș-Severin, iar în Anul Centenar 2018, când aniversăm cu toții 100 de ani de la realizarea Marii Uniri a Poporului Român într-o singură Țară, Românească și Creștinească, oaspeții de seamă ai Festivalului de la Giula au fost artiștii și oficialitățile din Alba Iulia.

Festivalul a fost organizat cu sprijinul Fondului de Subvenții din cadrul Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta, al Centrului de Documentare și Informare al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, al Autoguvernării de Naționalitate Română din Giula și Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din acest oraș, dar și al instituțiilor din România și Județul Alba, ca de pildă al Consiliului Județean Alba, sau al Ministerului Educației și Ministerului Culturii și Identității Naționale, prin Inspectoratul Județean Școlar Alba.

Programul oferit în fața celor aproximativ 300 de spectatori (veniți din toate Parohiile Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, dar și din România, a unui grup de pelerini din părțile Lipovei, la fel ca și în anii trecuți, sau din alte locuri) a fost foarte bogat și complex. El a fost deschis de Preasfințitul Părinte Siluan, care a subliniat faptul că este vorba despre un Festival tradițional, care se înscrie în cadrul manifestărilor dedicate Anului Omagial al „Unității de credință și Neam”, în Patriarhia Română și este una dintre activitățile cele mai importante adresate de Episcopia Română din Ungaria credincioșilor săi, în acest context. Ierarhul a adus, de asemenea, mulțumire oaspeților de seamă din Alba Iulia, oficialităților și tuturor participanților. În deschidere, au mai luat cuvântul Doamna Marcela Dărămuș, Inspectorul General Școlar al Județului Alba, care s-a referit la sprijinul Ministerului Educației și al Culturii și Identității Naționale din România pentru susținerea acestui program special adresat românilor din țară, dar din străinătate, în Anul Centenar, denumit „Copilăria unește România”, iar Domnul Dumitru Fulea, Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, a subliniat sprijinul oferit de instituția pe care o reprezintă pentru programele culturale de promovare a identității naționale românești, ce arată unitatea românilor dincolo de granițele care îi pot separa.

Între oficialitățile care au onorat cu prezența lor acest Festival, îi menționăm pe Domnul Marius Lazurca, Ambasadorul României la Budapesta, Domnul Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Giula, Domnul Daniel Banu, Consulul General al României la Seghedin, Domnul Consul Cristian Daniel, de la același Consulat, Domnul Dănuț Emil Hălălai, Prefectul Județului Alba, Domnul Dumitru Fulea, Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Domnul Gabriel Pleșa, Viceprimarul Municipiului Alba Iulia, Doamna Marcela Dărămuș, Inspectorul General Școlar al Județului Alba Domnul Daniel Fonoage, Directorul Palatului Copiilor din Alba Iulia, Domnul Ioan Chiciudean, Directorul Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia, Domnul Mirel Vasile Hălălai, Primarul Teiușului, Domnul Nicolae Simina, Primarul Abrudului, Doamna Maria Gurzău Czegledi, Directorul Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, Părintele Marius Maghiar, Președintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), Doamna Delia Covaci, Directorul Executiv și Redactorul Șef al Săptămânalului „Cronica” al AȚRU, ș.a.

Prezentarea programului a fost făcută de Domnul Director Daniel Fonoage și Doamna Profesoară și Preoteasă Laura Popa și a cuprins atât câteva jocuri și cântece specifice românilor din Ungaria, prezentate de echipa de păstrători ai tradițiilor de la Centrul de Documentare și Informare al AȚRU, cât și un foarte complex program de cântece și dansuri populare românești oferite de foarte mulți artiști și ansambluri din Alba Iulia: orchestra și grupul de dansatori și de soliste vocale, profesoare, ale Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia, orchestra, soliștii și dansatorii Ansamblului Profesionist „Augustin Bena”, al Consiliului Județean Alba, Ansamblul folcloric „Dor Teiușan” din Teiuș, dansatori ai Ansamblurilor Folclorice din Abrud, Câmpeni, sau Baia de Arieș, tineri călușari din Vințu de Jos, un grup de fete, de la școala de folk a Palatului Copiilor din Alba Iulia, precum și tânărul și extrem de talentatul Tudor Limbean, elev al Liceului German din Sebeș. Cu toții, într-o îmbinare desăvârșită a vârstelor, profesionalismului, talentului, însuflețirii, dansului, cântecului și portului popular românesc, au oferit o mostră consistentă și autentică a valorilor culturale tradiționale românești, care au încântat sufletele tuturor participanților și au fost răsplătite de aceștia cu nenumărate ropote de aplauze.

La final, toți cei prezenți au fost invitați să continue atmosfera de cuget și simțire românească, la o felie de cozonac și un pahar de suc, sau de vin.

Ca de fiecare dată, manifestarea culturală a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii Arhierești în Catedrala Episcopală din Giula, de un sobor de preoți și diaconi, condus de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și format din Protosinghelul Visarion Tuderici, Secretarul Eparhial, Părintele Origen Sabău, Consilierul Cultural al Episcopiei din Ungaria și Paroh la Apateu, Părintele Teodor Marc, Consilierul Economic și Parohul Catedralei, Părintele Mirel Mariș, de la Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Sântimbru (județul Alba) și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula. Răspunsurile liturgice au fost date cu multă sensibilitate și profesionalism de un grup de profesoare de la Liceul de Artă „Regina Maria” din Alba Iulia, conduse de Doamna Profesoară și Preoteasă Laura Popa.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Siluan a făcut referință atât la Pilda Semănătorului, din Duminica a XXI-a după Rusalii, care reprezintă Cuvântul lui Dumnezeu, ce aduce roade în sufletele celor care îl primesc cu inimă deschisă și bună și cu credință, precum și la Praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva, sărbătorită pretutindeni, în data de 14 octombrie, care în acest an a coincis cu o zi de duminică. Sfânta Parascheva este un exemplu deplin de rodire sfântă a Cuvântului lui Dumnezeu, ce aduce cinstire peste veacuri, celor care îl iubesc pe Dumnezeu, iar întâlnirea de la Giula, în duh de rugăciune, a credincioșilor Catedralei, cu cei veniți de la alte Parohii din Ungaria, cu artiștii din Alba Iulia, îmbrăcați în costume populare și cu oficialitățile prezente, dar și cu credincioșii pelerini din Lipova, reprezintă o frumoasă sărbătoare a comuniunii frățești românești și un îndemn la a aduce și noi rod duhovnicesc, de mântuire, prin cuvântul Sfintei Evanghelii.

Oaspeții din România au participat, apoi, la o agapă comună, iar după amiază a urmat programul cultural din cadrul Festivalului.

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Techirghiolul, mai ales prin lacul cu apă sărată și nămolul terapeutic, pe care îl deține, este cunoscut de multă vreme ca stațiune balneoclimaterică, unde anual mii de oameni vin ca să își găsească alinare suferințelor și tămăduire trupurilor.

Începând din anul 1928, prin grija vrednicului de Pomenire Patriarh Miron Cristea, a fost achiziționat aici, la Techirghiol, un imobil care urma să fie amenajat ca Centru de tratament pentru clericii Patriarhiei Române, care datorită bătrâneților lor, sau altor probleme de sănătate, aveau nevoie de îngrijire medicală în acest loc binecuvântat de Bunul Dumnezeu cu proprietăți terapeutice.

În 1951, la inițiativa Patriarhului Justinian, la Centrul de tratament din Techirghiol a fost adusă o frumoasă bisericuță de lemn, de la Stâna Regală a Castelului Pelișor, din Sinaia și tot atunci s-a înființat aici Schitul de Maici „Sfânta Maria” Techirghiol, care a păstrat ca anexă Sanatoriul Preoțesc, râvnit și de alte instituții și autorități locale, ale vremii aceleia. Din 1976, tot cu purtarea de grijă a Patriarhului Justinian, la Techirghiol a fost adus și renumitul Părinte Ieromonah Arsenie Papacioc, care vreme de 35 de ani, până la trecerea sa la cele veșnice (în 19 iulie 2011), a fost Duhovnicul Mânăstirii de maici, dar și al foarte multor suflete de credincioși români și străini, care au venit aici ca să îi ceară rugăciune și cuvânt de folos.

În 2000, în timpul Patriarhului Teoctist, baza de tratament de la Techirghiol a fost amenajată pentru a putea primi oameni și vârstnici veniți din toate colțurile țării, Mânăstirea păstrându-și statutul de Stravropighie Patriarhală (Mânăstire dependentă direct de Patriarhia Română), pe care l-a avut și până atunci.

Din anul 2008, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rânduit ca baza de tratament de la Techirghiol să fie îmbunătățită și dotată, fiind cuprinsă, împreună cu Mânăstirea, în Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria”, care oferă asistență medicală de specialitate ierarhilor, clericilor, credincioșilor, monahilor și monahiilor din România, dar și de dincolo de hotarele ei, fiind așezat sub conducerea Părintelui Arhimandrit Cleopa Nistor, Consilier Patriarhal și Administrator al acestui Centru Social-Pastoral.

Aflați la tratament, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, au săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească în Paraclisul Patriarhal cu hramul „Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon” și Sfântul Prooroc Moise”, în Duminica a XX-a după Rusalii (7 octombrie 2018). Din soborul slujitor au mai făcut parte Părintele Arhimandrit Cleopa Nistor, Administratorul Centrului, Părintele Protosinghel Ieronim Gheorghiță, Duhovnicul Mânăstirii de Maici „Sfânta Maria” din Techirghiol și Părintele Cristian Todireanu, de la biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din București (Piața Muncii, Sector II), iar răspunsurile la strană au fost date de maicile Mânăstirii.

La slujbă au luat parte mulți credincioși, atât din Techirghiol, cât și dintre cei veniți pentru tratament balneoclimateric la această Mânăstire.

Cuvântul de învățătură al duminicii a fost rostit de Preasfințitul Părinte Siluan, care a subliniat purtarea de grijă, iubirea milostivă și puterea dumnezeiască a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cel Care a înviat din morți pe fiul văduvei din Nain și a biruit definitiv moartea, prin Sfânta Sa Înviere, dăruind, de asemenea, viață, putere, mângâiere și ajutor tuturor celor care vor crede, la rândul lor, în El. Biserica noastră, întemeiată pe Jertfa Răscumpărătoare și Învierea Mântuitorului Hristos, este la fel de actuală și astăzi, pentru cei care au ochi să o vadă și inimă deschisă să priceapă aceasta, și ea poartă de grijă fiilor și fiicelor sale, de la naștere, prin Taina Sfântului Botez, a Cununiei binecuvântate, la vremea cuvenită, a Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii, de-a lungul întregii vieți și până la plecarea lor din această lume, cu nădejdea dobândirii vieții celei veșnice și a Împărăției Cerurilor. După aceea, i-a împărtășit pe copii și credincioși cu Sfintele Taine, iar la final, ambii Ierarhi au binecuvântat pe toți credincioșii prezenți, care s-au bucurat, astfel, atât de tămăduire trupească, prin tratamentele oferite la această Mânăstire, cât și de hrană duhovnicească, prin rugăciunea comună, săvârșită în interiorul locașului de cult.

Anual, circa 3.000 de credincioși beneficiază de tratament la Centrul Social-Pastoral „Sfânta Maria” din Techirghiol.

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Memoriu al asociațiilor românești din Serbia de Răsărit întrunite în 29 septembrie 2018 în localitatea Kucevo

 

I. SITUAȚIA PREZENTĂ:

1.Românii din Serbia de Răsărit sunt loiali țării lor Serbia și trăiesc în peste 160 de localități populate exclusiv de români și încă în vreo 30 localități cu populație mixtă.

2.Până în 2013 nu s-a învățat în nicio școală din zonă limba română, Serbia declarând că nu există aici români.

3.La începutul lui 2013, la cererea României și a UE, s-a făcut o anchetă în doar 2 județe dintre cele 5 în care trăiesc români și au cerut ore de limbă română 1617 elevi. A fost prima și singura listă prezentată de autoritățile sârbe în ceea ce privește cererile de limbă română în școli.

4. Legislaţia de până în iulie 2013 le permitea să predea ore de limbă română şi profesorilor care cunoşteau această limbă doar din familie. Din iulie 2013 s-a schimbat legislația încât orele de limbă română pot fi predate doar de profesorii care au studiat ei înşişi în limba română atunci când au fost elevi sau studenţi. Este ştiut însă că niciodată în zonă nu a fost învăţământ de limbă română, deci niciunul dintre actualii profesori care cunosc limba română din familie nu au învăţat această limbă la şcoală. A le cere profesorilor de etnie română să aibă diplomă că au studiat în limba maternă în anii de şcoală duce la un cerc vicios din care rezultă că nimeni nu poate preda elevilor aceste limbi fiindcă nu s-au predat în trecut(!).

5.Dintre cei 1617 elevi care au cerut limba română doar pentru un sfert dintre ei s-au găsit profesori . Restul de trei sferturi au așteptat și așteaptă în continuare degeaba să poată învăța limba română maternă. Conform acestei legislaţii, dintre sutele de profesori de etnie română din zonă nu îndeplineşte niciunul condiţiile pentru a preda abecedarul în limba română.

6.Cel mai mare număr de profesori de limbă română în toate cele 5 județe a fost în 2015 de doar 4 (!) și aceia nefiind niciunul angajați pe perioadă nedeterminată. În prezent mai sunt doar 2 (!).

7.Din 2017 în județele Branicevo, Podunavski și Pomoravski nu mai există niciun profesor de limbă română în școli cu toate că până în 2016 au predat aici 2 profesori deplasându-se în mai multe localități. Celor 2 profesori li s-au dat să predea alte discipline cu condiția să renunțe să predea limba română.

8.Din 2016 li se refuză dreptul la studiul limbii române tuturor elevilor din învățământul mediu (liceal). Până în 2016 aveau acest drept.

9.Niciunde și nicicând nu s-a putut studia limba română într-o oră din orarul standard al școlilor ci doar după amiaza sau seara sau chiar în altă școală decât cea de proveniență.

10.Ministerul nu a realizat niciun manual pentru predarea limbii române și nici nu a făcut publică vreo programă școlară.

11.Ministerul, administrațiile școlare și școlile nu au făcut niciodată anunțuri publice pe site-urile lor despre posibilitatea de a se opta pentru limba română în școli. Școlile au primit în schimb instrucțiuni de menținere în zona conspirativității a limbii române, de păstrare a secretului asupra datei și modului în care elevii pot alege limba română.

12.Ministerul nu a făcut niciun demers prin care să pregătească viitori profesori de limba română din zonă și nici despre vreun curs de specializare pentru profesorii de etnie română din zonă încât să poată preda și limba română.

13.Niciodată ministerul nu a făcut vreun anunț pe site-ul său sau în presă că în cutare sau cutare școală este nevoie de profesor de limbă română și depre condițiile de angajare. Niciodată! În schimb în fiecare an școlar ca și în acest an, în multe școli li se spune părinților că nu sunt profesori de limbă română.

14. În Serbia regula este că limba maternă română nu are continuitate în studiu. Niciun elev nu are siguranța că va studia și în anul 2 sau anul 3 sau în anul 4 (la un alt nivel) limba maternă română (la un alt nivel). Totul este sub semnul întrebării în fiecare 1 septembrie.

15.Descurajarea învățării limbii române este o practică oficială. Dacă într-o școală au optat pentru limba română un număr suficient de elevi, părinții acestora sunt chemați la școală și întrebați iar și iar de ce au ales româna până ce aceștia își retrag cererile.

16.Dacă părinții vin din proprie inițiativă cu cereri sau liste de cereri pentru limba română nu li se primesc aceste cereri. Așa a fost în Melnița în 2015. Părinții au reclamat acest lucru și chiar ministerul a recunoscut oficial în 2016 că a fost un abuz al directorului. Ce folos însă? Cei 22 de copii nu învață nici în ziua de astăzi limba română.

17.Dacă vreun profesor de etnie română predă în privat limba română unor copii și tineri, acesta este intimidat, chemat să dea explicații la conducerea școlii sau chiar la poliție sau la serviciile secrete sârbe. Rețelele de socializare sârbești și presa sârbă abundă în a acuza de trădare profesorii și oamenii de cultură din Serbia de Răsărit care se declară public români, care țin cursuri private de română sau care participă la acțiuni culturale românești în Serbia sau în România.

18.În Serbia pare o politică de stat în a-i acuza des în presă de „românizare” pe cei care și-au zis totdeauna în limba maternă „român/rumun” chiar dacă în limba sârbă li s-a spus în recensăminte ba „rumuni” ba „vlasi” după cum era regimul politic.

19.Autorizarea funcționării bisericilor românești în Serbia de răsărit este refizată de statul sârb și este condiționată de acordul bisericii sârbe de parcă Serbia nu ar fi stat laic.

            20.Nu există acces la presă scrisă și audio-vizuală de limba română în zona Serbiei de răsărit.

II. PROPUNERI:

1.Să înceteze conspirativitatea limbii române în școli. Solicităm transparență ministerului educației de la Belgrad, administrațiilor școlare din zonele cu populație de etnie română (Bor, Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad) și directorilor școlilor din aceste zone. Să publice anunțuri în presă și pe site-urile lor prin care să informeze că există acest drept de studiu al limbii materne române în școlile din Serbia de răsărit.

2.Cererile de studiu al limbii materne române să se poată face oricând și sub orice formă: părinții, elevul, asociațiile minorității române, oral, în scris, individual sau pe liste, în ședințe cu părinții, prin poștă, la clasă sau secretariatul școlii. Ministerul să pedepsească directorii care nu afișează și nu fac cunoscut dreptul la limbă maternă română sau care nu asigură studiul limbii materne celor care au solicitat-o în orice formă.

3.Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad să acorde urgent, fără o nouă anchetă, posibilitatea învăţării limbii române elevilor care din propria iniţiativă a părinţilor lor au solicitat şcolilor acest lucru în 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018 și școlile/statul le-a refuzat acest drept constituțional. Aceste cereri neonorate până acum se află în baza de date a școlilor și ar fi un gest frumos și o reparație morală.

4.Ar trebui ca urgent Ministerul educaţiei din Belgrad să anuleze modificarea de la articolul 121 din prevederile legislative apărute în Monitorul Oficial al educaţiei din Serbia nr. 55 din 3 iulie 2013, permiţând astfel sutelor de profesori şi învăţători din zona Serbiei de răsărit care cunosc din familie limba română să poată preda și abecedarul în limba română propriilor elevi. Niciun elev care solicită limba română nu trebuie să rămână fără profesor de limbă română sub motivul lipsei de profesori supercalificați pentru a le preda abecedarul!

5.Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad trebuie să consulte elevii din şcoli dacă doresc să studieze limba română şi în acelaşi timp să facă anunţ pe site-ul lor şi în şcoli că profesorii care cunosc limba română din familie pot să predea abecedarul în limba română propriilor elevi şi că în vacanţe se vor organiza cursuri de perfecţionare.

6.Cursul de limba română să fie pus în orar în cursul dimineții sau imediat după ultima oră de curs. Autobuzele şcolare să îşi modifice orarul ţinând cont şi de programul elevilor care studiază limba română. Acest lucru se poate face doar dacă se angajează mai mulţi profesori (şi dintre aceia care cunosc limba română doar din familie). Dacă vor fi doar 2 profesori pentru mii de elevi din zeci de localităţi, atunci sigur că vor putea preda doar la ore de seară limba română.

7.Să se anunţe că nu mai trebuie să renunţe la studierea informaticii cei care îşi doresc să studieze şi limba maternă.

8.Toate minoritatile au în ministerul de la Belgrade câte un inspector școlar, în afară de minoritatea română. Rugăm să se numească în ministerul educației un inspector și pentru minoritatea română.

9.Să se constituie obligatoriu clase sau grupe de studiu al limbii materne indiferent de numărul de elevi care cer acest lucru.

10.Să se realizeze manuale școlare de limba română și istoria şi tradiţia minorităţii române. Să se includă în programele școlare a multiculturalismului, a istoriei și tradițiilor minorităților naționale din Serbia inclusiv cea română.

            11.Să se respecte legislația sârbă și doar statul să autorizeze funcționarea bisericilor românești în Serbia de Răsărit. Autorizarea funcționării acestora să nu fie condiționată de acordul bisericii sârbe.

            12.Să se asigure accesul la presă scrisă și audio-vizuală de limba română și în zona Serbiei de răsărit.

            13.Administrațiile locale să accepte funcționarea ansamblurilor folclorice din zonă ca fiind „românești”, așa cum își spun membri acestora în limba lor maternă.

           

Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia

Asociația Românii din Omolie

Asociația Românii de pe Valea Pekului - PINKUM

Asociația Horeum Margi din Isakovo

Asociația Româna Bătrână Neresnica

Asociația Studenților Timoceni-Targu Jiu

Asociația ”Renașterea Românilor din Serbia”

Asociația ”Inițiativa Culturală Românească din Jagubița”

Asociația pentru Tradiția și Cultura Românilor ”Dunărea”

Asociația Studentilor Timoceni- Timișoara

Asociația Studenților Timoceni-Craiova

distributia romanilor in timoc serbia

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1