Citeste si...

Alexandra Dediu

emin.JPG    În ziua când se împlinesc 168 de ani de la nașterea Poetului Național Mihai Eminescu (15 ianuarie 2018), acesta a fost omagiat și la Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula, Ungaria.

Un grup de elevi, pregătiți de Doamnele Profesoare Livia Stăvaru și Maria Sucigan, au prezentat cu talent și dăruire o scenetă bazată pe „Scrisoarea a III-a”, a Poetului Mihai Eminescu, în fața unui numeros public, format din elevi de diferite clase și cadre didactice, care au umplut sala festivă a Liceului. La manifestare a luat parte și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, precum și reprezentanți ai presei românești din Giula: Doamna Anca Becan, Redactor la Săptămânalul „Foaia Românească” și Doamna Corina Sebestyen, Redactor la Săptămânalul „Cronica”, al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria.

Îmbrăcați în frumoase costume și însoțiți de imagini de epocă, preluate din filme românești realizate de Regizorul Sergiu Nicolaescu, dar și de alte fotografii, prezentate pe un retroproiector, copiii au adus la viață scena întâlnirii dintre Domnitorul Mircea cel Bătrân și Sultanul Baiazid și calitățile pe care le vădește această poezie pe seama Poporului Român: dragostea de neam și de țară, vitejia, curajul și bărbăția, modestia, ospitalitatea și dragostea de pace și bună înțelegere a acestora, dar și dârzenia ostașilor români, în frunte cu voievodul lor înțelept.

Sceneta a fost precedată de un cuvânt de bun venit și de o prezentare a momentului artistic și a personalității Marelui Poet Național Mihai Eminescu, făcută de Doamna Maria Gurzău Czeglédi și a fost încheiată de o slujbă de pomenire săvârșită de Preasfințitul Părinte Siluan, pentru odihna sufletului poetului și a tot neamul său cel adormit. Ierarhul i-a felicitat pe copii și profesoarele îndrumătoare, pentru minunatul program pregătit și prezentat cu însuflețire în această zi importantă pentru Poetul Mihai Eminescu, care coincide, în același timp și cu Ziua Culturii Române, potrivit unei hotărâri a Parlamentului României din anul 2010.

În acest fel, generația tânără a românilor de dincolo de hotare, din Ungaria, și-a oferit prinosul său de cinstire Poetului Mihai Eminescu și valorilor noastre naționale, în modul cel mai firesc și propriu cu putință, prin educația ce constituie elementul de bază într-o instituție de învățământ și își pune pecetea pe formarea viitoare a elevilor.

La Liceul și Școala Generală Românească din Giula, clasele I-XII, învață în prezent un număr de 425 de elevi.

 

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

DSC_0688.JPGÎn Duminica a XXIX-a după Rusalii, a vindecării celor 10 leproși, care a coincis și cu Odovania Praznicului Botezului Domnului (14 ianuarie 2018), Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, s-a aflat în mijlocul credincioșilor ortodocși români bănățeni din Vârșeț, Serbia, unde a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească, împreună cu un sobor format din Părintele Emanuel Tăpălagă, Vicar Eparhial al Episcopiei Daciei Felix și Paroh la Sân Mihai, Părintele Adrian Boba, Paroh la Catedrala din Vârșeț și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala din Giula, Ungaria.

Răspunsurile la strană au fost date în stil tradițional bănățean de mai mulți tineri și cântăreți din corul acestei Catedrale, cu o tradiție de mai bine de 100 de ani, dar care a funcționat, cu întreruperi, de-a lungul vremii. La slujbă au luat parte credincioși români din Vârșeț, oraș aflat la aproximativ 14 kilometri de vama cu Stamora Moravița și 80 de kilometri de Timișoara, dar și din alte localități.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Siluan le-a vorbit oamenilor despre pilda celor 10 leproși, despre lucrarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care îi vindecă pe oameni de boli grele și incurabile cu singură puterea cuvântului Său, acolo unde întâlnește credință în sufletele acestora, dar și despre valoarea recunoștinței, care la rândul ei este foarte importantă atât în relația cu Dumnezeu, cât și cu semenii noștri și totuși se întâlnește destul de rar, de-a lungul istoriei. Totodată, și-a exprimat bucuria de a putea reveni din nou și a se ruga acum, la început de An Nou 2018, împreună cu credincioșii ortodocși români din acest centru spiritual, cultural și românesc al Banatului Sârbesc sau Voivodinei, în care se află și Reședința Episcopiei Daciei Felix.

După Sfânta Liturghie, Ierarhul a avut și o ședință de lucru cu membrii Consiliului Parohial, în cadrul căreia au discutat pe larg anumite probleme administrative legate de slujirile la Catedrală și bunul mers al vieții bisericești în cadrul acestei comunități.

Catedrala din Vârșeț, cu hramul „Înălțarea Domnului”, a fost începută în anul 1910 de Protopopul Român Traian Oprea, împreună cu alți intelectuali din oraș și a fost sfințită în 1913 de vrednicul de pomenire Episcop al Caransebeșului Elie Miron Cristea, devenit ulterior primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La târnosirea, făcută cu alai și cu mult fast, a luat parte și renumitul cor bisericesc din Lugoj, condus de Ion Vidu, iar la aniversarea a 100 de ani de la momentul târnosirii Catedralei, în 2013, în curtea ei au fost așezate două plăci comemorative din marmură, dedicate Protopopului Traian Oprea și dirijorului și compozitorului Ion Vidu, precum și un bust din bronz al vrednicului de pomenire Patriarh Miron Cristea.

Din anul 2001, odată cu instalarea la Vârșeț a primului Episcop Ortodox Român, Administrator al Episcopiei Daciei Felix, în persoana Preasfințitului Părinte Daniil Stoenescu, biserica românească din Vârșeț a dobândit și statutul de Catedrală Episcopală și îi primește pe toți credincioșii care își îndreaptă pașii spre ea și înalță aici rugăciuni pentru trebuințele lor, ale familiilor lor și ale Neamul Românesc din care fac parte.

În aceeași zi, Preasfințitul Părinte Siluan l-a cercetat și pe vrednicul Părinte Andrei Turcoane, co-slujitor al Catedralei din Vârșeț și fost preot slujitor la comunitatea românească din New York, aflat acum în suferință.

 

Biroul de Presă al Episcopiei Daciei Felix

EVENIMENTE LITURGICE ŞI CULTURALE LA GIULA, UNGARIA

Publicat în UNGARIA Duminică, 14 Ianuarie 2018 20:51 0

Gzula.jpg

La Gyula, în orașul de pe Crișul Alb, care este centrul comunității românești istorice dar și al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, au avut loc sâmbătă, 13 ianuarie 2018, mai multe evenimente, cu caracter liturgic și cultural-administrativ.

În Catedrala Episcopală cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, după săvârșirea Sfintei Liturghii, a fost săvârșit botezul pruncei Ștefania Eva Mihaly, cel de-al doilea copil al unuia dintre tinerii care lucrează la Centrul Eparhial, pe nume Andrei Mihaly Arpad, fiind originar din Arad și angajat al Episcopiei din Ungaria începând cu data de 1 decembrie 2017.

Botezul a fost făcut de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, împreună cu un sobor format din Părintele Lucian Farcașiu, Profesor de Liturgică la Facultate de Teologie „Ilarion V. Felea” din Arad și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula.

Nașii celei nou-botezate, familia Nicolae și Mihaela Băcanu, dar și alți participanți la slujbă: părinți, rudenii și cunoscuți ai familiei Mihaly, provin din Arad, încât slujba Botezului pruncei Ștefania Eva a fost și un prilej de comuniune frățească românească dincolo de granițe.

În cuvântul de învățătură, rostit la final, Preasfințitul Părinte Siluan și-a exprimat bucuria pentru această Sfântă Taină, care aduce în rândul Episcopiei și al Bisericii Creștine Dreptmăritoare Universale un nou membru, spre bucuria familiei sale și a întregii Biserici și a subliniat importanța acestei slujbe, săvârșite într-o perioadă specială a anului liturgic, după Sărbătorea Botezului Domnului, dar cu un specific particular și concret și care revarsă în viața celui botezat mari daruri spirituale și stabilește o relația personală directă cu Hristos Domnul, Întemeietorul Bisericii noastre și Dătătorul vieții celei veșnice.

Cea nou-botezată a fost mai apoi îmbisericită și împărtășită de Ierarh cu Sfintele Taine, iar atmosfera de comuniune românească a continuat și la agapa ce a urmat după slujbă.

În aceeași seară, în sala festivă a Primăriei orașului Gyula, în prezența multor oficialități și participanți, între care s-au numărat Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, Părintele Arhimandrit Calinic Covaci, Consilierul Administrativ-Bisericesc și alți clerici ai Episcopiei, Domnul Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Giula, Domnul Kovacs Jozsef, Deputatul de Giula în Parlamentul de la Budapesta, Viceprimarul Aradului, Primari și Viceprimari din diferite localități, inclusiv românești, Conducători ai Poliției și a multor alte instituții locale din Giula, în total circa 300 de participanți, a avut loc recepția tradițională de Anul Nou, oferită de Domnul Primar Görgényi Ernő (Ghiorgheni Erno).

Cu acest prilej, după salutul Primarului, care a evidențiat realizările deosebite din viața orașului în 2017, prin diferite proiecte și finanțări, dar și speranțele pentru anul ce a început de curând, au fost premiați cei care au avut realizări deosebite în diferite domenii de activitate din Giula și a fost oferit un minunat program cultural de jazz, foarte apreciat de toată lumea. La final s-a ciocnit și o cupă de șampanie, potrivit obiceiului.

Manifestarea constituie un punct de reper în viața orașului Giula, la început de An Nou și un semn de mulțumire adusă de Primărie instituțiilor și cetățenilor care trăiesc și își desfășoară activitatea în acest oraș.

 

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Giula

1_800x491.jpgLa câteva zile după Praznicul Botezului Domnului, marți, 9 ianuarie 2018, instituțiile românești din Giula au fost binecuvântate, prin stropire cu Agheasmă Mare, de Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, care a fost însoțit de alți clerici de la Centrul Eparhial.

Astfel, au fost sfințite Consulatul General al României la Giula și Reședința Domnului Consul General Florin Trandafir Vasiloni, Grădinița Românească, aflată sub conducerea Doamnei Director Ana Ciotea și unde învață un număr de 115 copii, împărțiți în 4 grupe, Școala Generală, Căminul de elevi și Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu”, conduse de Doamna Director Maria Gurzău Czegledi, unde învață în total un număr de 425 de elevi, Expoziția Muzeală Permanentă a Episcopiei din Ungaria, inaugurată în 2014, sediile Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), Centrului de Documentare și Informare al AȚRU, al revistelor săptămânale „Foaia Românească” și „Cronica”, al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), dar și casele unor credincioși din Giula, ca de pildă ale clericilor însoțitori ai Preasfinției Sale, sau ale venerabilelor preotese văduve Veturia Ardelean și Maria Misarăș, dintre care cea din urmă, aflată la vârsta de 91 de ani, a fost și învățătoare la Școlile Generale Românești din Săcal și Giula, vreme de peste 35 de ani, precum și autoare de foarte valoroase manuale și caiete de lucrări de limba română, pentru clasele I-VIII.

Peste tot, la fel ca în fiecare an, Ierarhul a fost întâmpinat cu mare bucurie, de copii și elevi, dar și de cadrele didactice și conducătorii instituțiilor românești din Giula, care au primit binecuvântarea revărsată în aceste zile peste creștinii dreptmăritori din lumea întreagă, prin stropirea cu Agheasmă Mare.

Această lucrare misionar-pastorală reprezintă și un semn concret al ajutorului și binecuvântării primite din partea lui Dumnezeu, la început de An Nou calendaristic, pentru toate activitățile ce urmează să se desfășoare aici, în folosul spiritual, cultural și național al comunității românești din Giula.

 

 

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

thumbnail.jpg

În Duminica după Botezul Domnului, la Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul (7 ianuarie 2018), Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, s-a aflat în mijlocul credincioșilor ortodocși români din Budapesta, unde a fost sărbătorit Hramul Așezământului Monahal Românesc care funcționează aici.

În Paraclisul Așezământului Monahal, care este în același timp și locașul de cult al Parohiei Românești din Budapesta, Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească, împreună cu un sobor format din Părintele Protosinghel David Pop, Superiorul Așezământului, Părintele Marius Maghiaru, Protopop de Budapesta și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula, iar răspunsurile la strană au fost date de monahiile Așezământului.

La slujbă au luat parte circa o sută de credincioși, de diferite vârste, între care și mai mulți copii, care la momentul potrivit au fost împărtășiți cu Sfintele Taine. Între participanți s-au numărat și funcționari ai Ambasadei României la Budapesta, dar și Doamna Gabriela Elekes, Președintele Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta (AFORB).

În cuvântul de învățătură, Ierarhul a adus mulțumire Bunului Dumnezeu pentru faptul de a fi putut cerceta duhovnicește Așezământul Monahal Românesc și comunitatea românească din Budapesta, cu prilejul hramului și în perioada acestor Sfinte Sărbători, a subliniat actualitatea și modelul pe care Sfântul Ioan Botezătorul îl dă și astăzi tuturor celor care fac parte din Biserica Ortodoxă, de a sluji cu credincioșie, râvnă și statornicie pe Bunul Dumnezeu, adevărul, pe aproapele și misiunea încredințată și și-a exprimat satisfacția pentru credința oamenilor și interesul pe care aceștia îl arată pentru Sfânta noastră Biserică Strămoșească, luând parte la sfintele slujbe, în număr mare și dimpreună cu copiii lor.

De asemenea, i-a felicitat pe viețuitorii Așezământului Monahal Românesc din Budapesta, care a împlinit 9 ani de la înființare și a desfășurat o frumoasă și rodnică misiune, alături de Parohie, în rândul credincioșilor ortodocși români care trăiesc aici, dorindu-le mult ajutor de la Dumnezeu și în continuare în această lucrare duhovnicească importantă a lor.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, Ierarhul i-a binecuvântat pe toți credincioșii, prin stropire cu Agheasmă Mare și a mai discutat cu aceștia și după slujbă, ascultându-le bucuriile și năzuințele pentru noul an și pentru viitor.

În Budapesta, într-unul dintre imobilele Curților Gojdu, pus la dispoziție de mai bine de 115 ani, funcționează o Parohie Ortodoxă Românească, iar începând din anul 2009, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan, tot aici a fost înființat și un Așezământ Monahal Românesc, închinat Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, la fel ca și Parohia și un Centru Misionar-Pastoral și Cultural, cu numele „Sfântului Ierarh Vasile cel Mare”, ambele fiind conduse de Părintele Protosinghel David Pop, fost Secretar Eparhial al Episcopiei din Ungaria.                                   

 

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

img.jpgPeisajul cultural și turistic orșovean s-a îmbogățit cu un obiectiv deosebit. Este vorba despre o filială a Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin, un spațiu expozițional menit să pună în evidență elemente definitorii ale zonei, pornind de la științele naturii, istorie-arheologie și etnografie. Inițiativa aparține doamnei manager al Muzeului Regiunii Porților de Fier, Doinița-Mariana Chircu și reprezintă punerea în practică a propriului proiect de management. Inaugurarea acestui nou și de acum important obiectiv turistic al Orșovei, a avut loc vineri, 29 decembrie, 2017, începând cu ora 13.00, în prezența primarului Marius Stoica, a consilierilor locali din municipiu, specialiștilor, a publicului orșovean și a reprezentanților presei locale, regionale și naționale.

Vizitatorii vor avea ocazia să descopere aici exemplare ale florei luxuriante din Defileul Dunării, precum laleaua Cazanelor sau clopoțeii Cazanelor, specii de pești din arealul dunărean, atmosfera peșterilor din zonă (într-o expunere expozițională tridimensională), obiecte diverse, bijuterii sau arme din perioaba romană. În ultimul spațiu al circuitului expozițional vizitatorul este invitat să descopere sau să redescopere atmosfera fascinantei insule Ada-Kaleh, un paradis pierdut, scufundat în preajma anului 1968, odată cu amenajarea sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. Pe lângă obiecte de cult și gospodărești ce au aparținut insularilor turci, vizitatorul poate afla (prin intermediul unei holograme) povestea prințului Miskin Baba, celebru personaj trăitor în urmă cu trei secole pe insula ce era renumită pentru delicatesuri ca: dulceața de trandafiri sau de smochine, cafeaua turcească preparată la nisip, sugiucul, rahatul turcesc sau vestita narghilea.

Muzeul a fost deschis în clădirea ce a găzduit direcția de taxe și impozite din Orșova, în apropierea pieței centrale a orașului, lucrările fiind finanțate de Consiliul Județean Mehedinți. Prin această investiție se dorește impulsionarea turismului în zonă.

 

Alexandra Dediu

  DSC_0037_640x426.jpgPoeta severineană Aristița Buciu Stoian ne-a părăsit duminică, 17 decembrie,

2017, pentru a compune de acum versuri îngerilor. O boală nemiloasă a ținut-o în ultimii doi ani departe de evenimentele culturale și de oamenii dedicați scrisului, pe care îi îndrăgea atât de mult. Dragostea pentru versul izvorît dintr-o simțire aleasă, inspirată de plaiul natal al Nadanovei, i-a oferit mereu sensul vieții și un adevărat șuvoi creator din care au luat naștere cele 35 de volume de poezie cu titlu de autor și cele 18 antologii, din care 4 internaționale. Toate această muncă de slujitor neobosit al versului i-a adus și statutul de membru al Ligii Scriitorilor din România dar și cele 20 de diplome, premii și trofee locale și naționale, fiind şi laureată în 2015 a Concursului Naţional de Literatură „Steaua Nordului” din Botoşani.

A scris prima poezie la vârsta de 14 ani şi de atunci a tot strâns caiete întregi de versuri, pe care le-a publicat în cotidiene locale. A aşteptat răbdătoare vârsta pensionării pentru a se dedica în totalitate acestei minunate pasiuni care a însoţit-o întreaga viaţă. Primul volum „Dincolo de noi”, avea să-i apară în anul 2002, după care nimic nu a mai putut opri zecile de cărţi, ce îi poartă semnătura, să vadă lumina tiparului. A elogiat în scrierile sale mai cu seamă zona de munte a Mehedinţiului dar a aşternut pe hârtie sentimente, trăiri de moment sau radiografia societăţii. A iubit şi a admirat mereu oamenii sinceri, drepţi, altruişti şi spirituali, taxând cu un umor fin derapajele din societate. Doamna Aristiţa Buciu Stoian a fost evidenţiată în „Dicţionarul personalităţilor mehedinţene ”- 2006 al istoricului Virgilius Tătaru, a primit Premiul de Excelenţă în 2013, din partea Primăriei Drobeta Turnu Severin, alături de alte personalităţi ale Mehedinţiului, este membru fondator al Sindicatului pensionarilor - filiala Mehedinţi, al Asociaţiei Pensionarilor Mehedinţeni, al Asociaţiei Persoanelor Vârstnice Mehedinţi, Ajutorul Total şi multe alte organizaţii.

Drum bun către Lumină, stimată doamnă Aristița Buciu Stoian!

 

Alexandra Dediu

  11_640x388.jpg     Este pasionat de portul tradiţional din zona de munte a Mehedinţiului şi continuă să-i uimească pe contemporani cu zestrea populară pe care o deţine. Aşa ar putea fi caracterizat în doar câteva cuvinte domnul Ion Dumitraşcu din localitatea mehedinţeană Ponoarele. A moştenit de la familiile neamului său de la munte, peste 90% din cele 250 de costume populare pe care le deţine astăzi, restul provin din achiziţii pe care le-a făcut de-a lungul timpului, aşa cum avea să-mi mărturisească zilele trecute.

Pentru cei care îl cunosc rămâne acelaşi om simplu, pasionat de cântecul popular pe care l-a slujit vreme de câteva decenii şi care i-a rămas pentru totdeauna în suflet, probabil de aici şi pasiunea aceasta care îl ţine mereu preocupat de grija pentru nestematele patrimoniului creat de hărnicia şi talentul ţărăncilor noastre, atât de pricepute cândva.

Ani la rând a strâns şi a îngrijit obiecte vestimentare de o reală valoare fără a face din asta ceva special. Până într-o zi, când a fost descoperit de reporterii de televiziune mehedinţeni, care l-au prezentat lumii ca pe un om cu preocupări aparte. Mai apoi avea să ajungă şi în atenţia muzeografilor din Drobeta Turnu Severin de la care avea să înveţe ce înseamnă grija pentru un astfel de patrimoniu, dar şi să poată participa la evenimente culturale alături de o instituţie de prestigiu cum este Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. S-a întâmplat şi miercuri, 6 decembrie 2017, când 10 ansambluri vestimentare din colecţia sa au trecut graniţa, în Serbia, pentru a fi prezentate în cadrul unui eveniment special organizat de Centrul Cultural din Kladovo în parteneriat cu Secţia de Etnografie şi Artă Populară a muzeului severinean. Parteneriatul de bun augur, încheiat în urmă cu trei ani de instituţiile de cultură ale celor două ţări, i-a adus această şansă colecţionarului de la Ponoarele de a prezenta nestematele sale populare şi vecinilor din sud-vestul României, iar impresiile au fost la superlativ. Muzeografi, profesori, oameni de cultură sau simpli cetăţeni, cu toţii au apreciat efortul său de a lăsa moştenire şi generaţiilor viitoare, mărturii ale tradiţiilor româneşti. Directorul Centrului Cultural din Kladovo, Žaklina NicoliČ, şi-a exprimat dorinţa ca şi în viitor alte obiecte vestimentare din colecţia mehedinţeanului Ion Dumitraşcu să poată fi puse la dispoziţia publicului iubitor de tradiţii, din Serbia.

La eveniment au participat cu obiecte tradiţionale, care înfrumuseţau odinioară casele sârbeşti, dar şi cu obiecte mai noi, membrele Asociaţiei Ţesătoarelor din Kladovo, care şi-au propus să ducă mai departe zestrea străbună. A fost o seară pe care organizatorii s-au străduit să o facă de neuitat, în care muzica instrumentală s-a împletit armonios cu bucuria momentului dar şi cu preparate deosebite din bucătăriile celor două ţări, prezentate în cadrul unei expoziţii culinare de excepţie, pregătită de cel mai renumit hotel de pe malul sârbesc al Dunării.

 

Alexandra Dediu

MĂNĂSTIREA BAIA DE ARAMĂ ÎȘI SERBEAZĂ HRAMUL

Publicat în Actualitate Miercuri, 08 Noiembrie 2017 09:29 0

baia_Arama_533x800.jpg

Mănăstirea Baia de Aramă, închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril își serbează hramul astăzi, 8 noiembrie, când întreaga creștinătate îi cinstește pe cei doi sfinți. Sfântul locaș situat în zona de nord a Mehedințiului în localitatea Baia de Aramă, a fost ricat  încă din vremea Sfântului Nicodim de la Tismana, în secolul XIV, însă a fost rectitorit într-un singur an de Sf. Domnitor Constantin Brâncoveanu în 1703.

Inițial, mănăstirea a fost locuită de călugări, un document din 1672 menționându-l ca egumen pe monahul Evghenie de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. În locul bisericii de lemn se zideşte însă actuala construcţie abia la sfârşitul secolului al XVII-lea, în timpul egumenului Vasile Arhimandritul de la Hilandar, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu care, între 9 şi 12 iunie 1695, fiind în trecere de la Cerneţi spre Tismana, încuviinţează şi sprijină ridicarea unui locaş de cult (domnitorul dăruieşte 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii).

Adevăraţii ctitori pot fi consideraţi Milco Băiaşul, vătaful minerilor din localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său, Milco, precum şi Marele Ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, rudă a lui Constantin Brâncoveanu, care va sprijini lucrarea în numele domnitorului.

Din cauza incursiunilor turceşti, construcţia începe mai târziu, la 22 mai 1699 şi se termină la 7 mai 1703, când are loc sfinţirea bisericii. Zidirea propriu-zisă durează însă numai un an, deoarece zugravul, un anume Ivan, se iscăleşte în exteriorul tencuit la anul 1700. În jurul acestui an are loc şi decorarea picturală a locaşului de cult, de către renumitul pictor Neagoe şi ieromonahul Partenie din Tismana.

Din întregul schit s-au păstrat doar stăreţia, devenită după secularizare casa preotului şi biserica devenită de mir. Chiliile de zid ce ocupau partea dinspre deal a incintei mănăstirii s-au dărâmat cu timpul. La anul 1890 se locuia încă în ele.

În şedinţa Sinodului Mitropolitan a Mitropoliei Olteniei din data de 29 ianuarie 2008 s-a aprobat reînfiinţarea Mănăstirii Sfinţii Voievozi din oraşul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugăriţe sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei, şi având ca stareță pe monahia Isidora Rusu, urmând a funcţiona în cadrul Protoieriei Baia de Aramă. Din anul 2011 a fost aleasă ca stareță a mănăstirii monahia Mihaela Păiuş.

 

Sursa: episcopiaseverinului.ro

Joi, 2 noiembrie, 2017, sala de evenimente a Pavilionului Multifuncțional al Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin găzduiește o triplă lansare de carte. Este vorba despre volumele: “Ospăț cu gust de Mehedinți”, “Palatul Pleșa – moștenirea culturală în comunitate” și “Arhitectura tradițională montană din Isverna – păstrare și punere în valoare”.

c1.jpg

Cele trei volume sintetizează rezultatele activităților desfășurate în 2017 de membrii și partenerii Asociației SINAPTICA în ceea ce privește valorificarea și conștientizarea importanței patrimoniului cultural al județului Mehedinți, în cadrul a două proiecte finanțate de Administrația Fondului Cultural Național: “Gust și Estetică Tradiționale - GET” și “Palatul Pleșa – neoclasic și țărani”. La eveniment va fi prezent și managerul proiectului, Pîrvu Ionică, președinte al Asociației SINAPTICA.

Potrivit organizatorilor participanții la eveniment vor primi câte un exemplar din cele trei volume.

 

Alexandra Dediu

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1