Trimite-ne stirea ta!
Mehedintiul este unul din judetele Romaniei greu incercat de somaj. Statisticile sunt cel putin ingrijoratoare. Cu o industrie aproape inexistenta in zona, mii de mehedinteni nu-si pot gasi un loc de munca. In evidentele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Mehedinți erau înregistrați 6.929 șomeri, la sfârșitul lunii decembrie 2019. Dintre acestia, 2.981 sunt femei, iar rata șomajului este de 6,68 %. Se observa o crestere a ratei somajului comparativ cu luna noiembrie cu 0,01 de procente.
Din totalul de persoane înregistrate în evidențele AJOFM Mehedinți, 1.118 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 5.811 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, 5.375 șomeri provin din mediul rural și 1.554 din mediul urban.
Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă astfel:
Grupa de vârstă | Stoc la finele lunii decembrie 2019 |
Total | 6.929 |
< 25 ani | 568 |
între 25-29 | 199 |
între 30-39 | 1.575 |
între 40-49 | 2.408 |
între 50-55 | 997 |
peste 55 ani | 1.182 |
Șomerii cu studii gimnaziale (3.278) au ponderea cea mai mare în totalul persoanelor fara loc de munca înregistrate în evidenţele AJOFM Mehedinți (47,31%), fiind urmate de cei cu studii primare (1.478, 21,33%), studii liceale (1.155, 16,67%), studii profesionale (836, 12,06%), studii superioare (119, 1,72%) si studii postliceale (63, 0,91%).
Structura șomerilor inregistrati pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, functie de vârsta acestora, se prezintă astfel: 3.705 persoane foarte greu ocupabile, 2.100 greu ocupabile, 298 mediu ocupabile, iar 826 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Mehedinti.
Peisajul cultural și turistic orșovean s-a îmbogățit cu un obiectiv deosebit. Este vorba despre o filială a Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin, un spațiu expozițional menit să pună în evidență elemente definitorii ale zonei, pornind de la științele naturii, istorie-arheologie și etnografie. Inițiativa aparține doamnei manager al Muzeului Regiunii Porților de Fier, Doinița-Mariana Chircu și reprezintă punerea în practică a propriului proiect de management. Inaugurarea acestui nou și de acum important obiectiv turistic al Orșovei, a avut loc vineri, 29 decembrie, 2017, începând cu ora 13.00, în prezența primarului Marius Stoica, a consilierilor locali din municipiu, specialiștilor, a publicului orșovean și a reprezentanților presei locale, regionale și naționale.
Vizitatorii vor avea ocazia să descopere aici exemplare ale florei luxuriante din Defileul Dunării, precum laleaua Cazanelor sau clopoțeii Cazanelor, specii de pești din arealul dunărean, atmosfera peșterilor din zonă (într-o expunere expozițională tridimensională), obiecte diverse, bijuterii sau arme din perioaba romană. În ultimul spațiu al circuitului expozițional vizitatorul este invitat să descopere sau să redescopere atmosfera fascinantei insule Ada-Kaleh, un paradis pierdut, scufundat în preajma anului 1968, odată cu amenajarea sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. Pe lângă obiecte de cult și gospodărești ce au aparținut insularilor turci, vizitatorul poate afla (prin intermediul unei holograme) povestea prințului Miskin Baba, celebru personaj trăitor în urmă cu trei secole pe insula ce era renumită pentru delicatesuri ca: dulceața de trandafiri sau de smochine, cafeaua turcească preparată la nisip, sugiucul, rahatul turcesc sau vestita narghilea.
Muzeul a fost deschis în clădirea ce a găzduit direcția de taxe și impozite din Orșova, în apropierea pieței centrale a orașului, lucrările fiind finanțate de Consiliul Județean Mehedinți. Prin această investiție se dorește impulsionarea turismului în zonă.
Alexandra Dediu
Poeta severineană Aristița Buciu Stoian ne-a părăsit duminică, 17 decembrie,
2017, pentru a compune de acum versuri îngerilor. O boală nemiloasă a ținut-o în ultimii doi ani departe de evenimentele culturale și de oamenii dedicați scrisului, pe care îi îndrăgea atât de mult. Dragostea pentru versul izvorît dintr-o simțire aleasă, inspirată de plaiul natal al Nadanovei, i-a oferit mereu sensul vieții și un adevărat șuvoi creator din care au luat naștere cele 35 de volume de poezie cu titlu de autor și cele 18 antologii, din care 4 internaționale. Toate această muncă de slujitor neobosit al versului i-a adus și statutul de membru al Ligii Scriitorilor din România dar și cele 20 de diplome, premii și trofee locale și naționale, fiind şi laureată în 2015 a Concursului Naţional de Literatură „Steaua Nordului” din Botoşani.
A scris prima poezie la vârsta de 14 ani şi de atunci a tot strâns caiete întregi de versuri, pe care le-a publicat în cotidiene locale. A aşteptat răbdătoare vârsta pensionării pentru a se dedica în totalitate acestei minunate pasiuni care a însoţit-o întreaga viaţă. Primul volum „Dincolo de noi”, avea să-i apară în anul 2002, după care nimic nu a mai putut opri zecile de cărţi, ce îi poartă semnătura, să vadă lumina tiparului. A elogiat în scrierile sale mai cu seamă zona de munte a Mehedinţiului dar a aşternut pe hârtie sentimente, trăiri de moment sau radiografia societăţii. A iubit şi a admirat mereu oamenii sinceri, drepţi, altruişti şi spirituali, taxând cu un umor fin derapajele din societate. Doamna Aristiţa Buciu Stoian a fost evidenţiată în „Dicţionarul personalităţilor mehedinţene ”- 2006 al istoricului Virgilius Tătaru, a primit Premiul de Excelenţă în 2013, din partea Primăriei Drobeta Turnu Severin, alături de alte personalităţi ale Mehedinţiului, este membru fondator al Sindicatului pensionarilor - filiala Mehedinţi, al Asociaţiei Pensionarilor Mehedinţeni, al Asociaţiei Persoanelor Vârstnice Mehedinţi, Ajutorul Total şi multe alte organizaţii.
Drum bun către Lumină, stimată doamnă Aristița Buciu Stoian!
Alexandra Dediu
Este pasionat de portul tradiţional din zona de munte a Mehedinţiului şi continuă să-i uimească pe contemporani cu zestrea populară pe care o deţine. Aşa ar putea fi caracterizat în doar câteva cuvinte domnul Ion Dumitraşcu din localitatea mehedinţeană Ponoarele. A moştenit de la familiile neamului său de la munte, peste 90% din cele 250 de costume populare pe care le deţine astăzi, restul provin din achiziţii pe care le-a făcut de-a lungul timpului, aşa cum avea să-mi mărturisească zilele trecute.
Pentru cei care îl cunosc rămâne acelaşi om simplu, pasionat de cântecul popular pe care l-a slujit vreme de câteva decenii şi care i-a rămas pentru totdeauna în suflet, probabil de aici şi pasiunea aceasta care îl ţine mereu preocupat de grija pentru nestematele patrimoniului creat de hărnicia şi talentul ţărăncilor noastre, atât de pricepute cândva.
Ani la rând a strâns şi a îngrijit obiecte vestimentare de o reală valoare fără a face din asta ceva special. Până într-o zi, când a fost descoperit de reporterii de televiziune mehedinţeni, care l-au prezentat lumii ca pe un om cu preocupări aparte. Mai apoi avea să ajungă şi în atenţia muzeografilor din Drobeta Turnu Severin de la care avea să înveţe ce înseamnă grija pentru un astfel de patrimoniu, dar şi să poată participa la evenimente culturale alături de o instituţie de prestigiu cum este Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. S-a întâmplat şi miercuri, 6 decembrie 2017, când 10 ansambluri vestimentare din colecţia sa au trecut graniţa, în Serbia, pentru a fi prezentate în cadrul unui eveniment special organizat de Centrul Cultural din Kladovo în parteneriat cu Secţia de Etnografie şi Artă Populară a muzeului severinean. Parteneriatul de bun augur, încheiat în urmă cu trei ani de instituţiile de cultură ale celor două ţări, i-a adus această şansă colecţionarului de la Ponoarele de a prezenta nestematele sale populare şi vecinilor din sud-vestul României, iar impresiile au fost la superlativ. Muzeografi, profesori, oameni de cultură sau simpli cetăţeni, cu toţii au apreciat efortul său de a lăsa moştenire şi generaţiilor viitoare, mărturii ale tradiţiilor româneşti. Directorul Centrului Cultural din Kladovo, Žaklina NicoliČ, şi-a exprimat dorinţa ca şi în viitor alte obiecte vestimentare din colecţia mehedinţeanului Ion Dumitraşcu să poată fi puse la dispoziţia publicului iubitor de tradiţii, din Serbia.
La eveniment au participat cu obiecte tradiţionale, care înfrumuseţau odinioară casele sârbeşti, dar şi cu obiecte mai noi, membrele Asociaţiei Ţesătoarelor din Kladovo, care şi-au propus să ducă mai departe zestrea străbună. A fost o seară pe care organizatorii s-au străduit să o facă de neuitat, în care muzica instrumentală s-a împletit armonios cu bucuria momentului dar şi cu preparate deosebite din bucătăriile celor două ţări, prezentate în cadrul unei expoziţii culinare de excepţie, pregătită de cel mai renumit hotel de pe malul sârbesc al Dunării.
Alexandra Dediu
Mănăstirea Baia de Aramă, închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril își serbează hramul astăzi, 8 noiembrie, când întreaga creștinătate îi cinstește pe cei doi sfinți. Sfântul locaș situat în zona de nord a Mehedințiului în localitatea Baia de Aramă, a fost ricat încă din vremea Sfântului Nicodim de la Tismana, în secolul XIV, însă a fost rectitorit într-un singur an de Sf. Domnitor Constantin Brâncoveanu în 1703.
Inițial, mănăstirea a fost locuită de călugări, un document din 1672 menționându-l ca egumen pe monahul Evghenie de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. În locul bisericii de lemn se zideşte însă actuala construcţie abia la sfârşitul secolului al XVII-lea, în timpul egumenului Vasile Arhimandritul de la Hilandar, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu care, între 9 şi 12 iunie 1695, fiind în trecere de la Cerneţi spre Tismana, încuviinţează şi sprijină ridicarea unui locaş de cult (domnitorul dăruieşte 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii).
Adevăraţii ctitori pot fi consideraţi Milco Băiaşul, vătaful minerilor din localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său, Milco, precum şi Marele Ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, rudă a lui Constantin Brâncoveanu, care va sprijini lucrarea în numele domnitorului.
Din cauza incursiunilor turceşti, construcţia începe mai târziu, la 22 mai 1699 şi se termină la 7 mai 1703, când are loc sfinţirea bisericii. Zidirea propriu-zisă durează însă numai un an, deoarece zugravul, un anume Ivan, se iscăleşte în exteriorul tencuit la anul 1700. În jurul acestui an are loc şi decorarea picturală a locaşului de cult, de către renumitul pictor Neagoe şi ieromonahul Partenie din Tismana.
Din întregul schit s-au păstrat doar stăreţia, devenită după secularizare casa preotului şi biserica devenită de mir. Chiliile de zid ce ocupau partea dinspre deal a incintei mănăstirii s-au dărâmat cu timpul. La anul 1890 se locuia încă în ele.
În şedinţa Sinodului Mitropolitan a Mitropoliei Olteniei din data de 29 ianuarie 2008 s-a aprobat reînfiinţarea Mănăstirii Sfinţii Voievozi din oraşul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugăriţe sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei, şi având ca stareță pe monahia Isidora Rusu, urmând a funcţiona în cadrul Protoieriei Baia de Aramă. Din anul 2011 a fost aleasă ca stareță a mănăstirii monahia Mihaela Păiuş.
Sursa: episcopiaseverinului.ro
Joi, 2 noiembrie, 2017, sala de evenimente a Pavilionului Multifuncțional al Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin găzduiește o triplă lansare de carte. Este vorba despre volumele: “Ospăț cu gust de Mehedinți”, “Palatul Pleșa – moștenirea culturală în comunitate” și “Arhitectura tradițională montană din Isverna – păstrare și punere în valoare”.
Cele trei volume sintetizează rezultatele activităților desfășurate în 2017 de membrii și partenerii Asociației SINAPTICA în ceea ce privește valorificarea și conștientizarea importanței patrimoniului cultural al județului Mehedinți, în cadrul a două proiecte finanțate de Administrația Fondului Cultural Național: “Gust și Estetică Tradiționale - GET” și “Palatul Pleșa – neoclasic și țărani”. La eveniment va fi prezent și managerul proiectului, Pîrvu Ionică, președinte al Asociației SINAPTICA.
Potrivit organizatorilor participanții la eveniment vor primi câte un exemplar din cele trei volume.
Alexandra Dediu