Astăzi este ultima zi în care creştinii-ortodocşi mai pot mânca produse de origine animală, mai exact brânză, lapte sau ouă. Duminica dinaintea Postului Mare mai este denumită şi „Duminica Iertării” sau „Duminica izgonirii lui Adam din Rai”, o duminică ce îl pregăteşte pe creştinul-ortodox pentru Postul Sfintelor Paşti, făcându-l să conştientizeze importanţa tuturor săptămânilor care se aştern în faţa lui până la sărbătoarea Învierii Domnului. Este o perioadă în care fiecare dintre noi este invitat să înţeleagă necesitatea părăsirii păcatului, să-i ierte pe toţi cei care l-au jignit, dar şi să ceară iertare celor pe care cu voie sau fără de voie i-a nedreptăţit, este o perioadă de curăţire trupească şi sufletească, de intoarcere la bunătate, smerenie şi umilinţă din iubire faţă de aproapele. Doar aşa ne vom putea numi adevăraţi creştini, căci spune Mântuitorul: întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii (Ioan 13,35).

   În aceste săptămâni Mântuitorul ne aşteaptăsă lăsăm deoparte făţărnicia noastră, să nu osândim pe nimeni în afară de noi înşine, să îi iubim pe toţi şi tuturor să iertăm toate, să fim hotărâţi ca începând de mâine, odată cu prima zi a Postului Mare, să rănunţăm la păcatele acumulate poate de-a lungul mai multor ani, la mândrie, la instabilitate şi la răutate, la indiferenţă faţă de cel de lângă noi, să înmulţim rugăciunea şi milostenia, grija pentru aproapele, să ne cercetăm pe noi înşine cu severitate şi să înţelegem cât de departe suntem de viaţa trăită după poruncile evanghelice. Şi după o astfel de radiografiere a propriei conştiinţe să-L rugăm pe Dumnezeu să ne ierte şi să ne miluiască pe toţi pentru a traversa Marele Post aşa cum se cuvine, după rânduială.

Alexandra Dediu

„Nu ştiţi voi postul care Îmi place?– zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire, dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.” (Isaia 58, 6-10)