Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, participă în perioada 25-26 aprilie 2016 la conferința “Diaspora științifică” organizată la Universitatea de Vest din Timișoara.

Cu ocazia deschiderii evenimentului, ministrul delegat a subliniat faptul că este nevoie de o continuă și foarte strânsă cooperare între cercetătorii din domeniul științific din România și cei din diaspora, dar și între instituțiile guvernamentale din România și specialiștii români din țară și din străinătate.

“Diaspora științifică reprezintă nu doar unul dintre cele mai importante motoare de dezvoltare pentru România, prin experiența și nivelul avansat al cunoașterii științifice, dar are și o capacitate incredibilă de a oferi o nouă direcție României”, a declarat ministrul delegat.

Demnitarul a mai spus că trebuie să existe un parteneriat strategic între România și diaspora, care să contribuie la îndeplinirea obiectivului creării de mai multă prosperitate pentru toți românii, fie că trăiesc în țară sau peste hotare.

“Nu ne mai gândim la ceea ce poate diaspora să facă pentru România. Ne gândim la ceea ce putem să realizăm împreună: să fim uniți, să devenim o comunitate românească din ce în ce mai eficientă la nivel global”, a adăugat oficialul. “Înțelegem parteneriatul ca pe o relație cu dublu sens în care statul român si românii din diaspora se susțin reciproc”, a declarat demnitarul.

Ministrul delegat a subliniat importanța cercetării științifice în domeniul emigrației cetățenilor români, necesitatea înțelegerii fenomenului de migrație și a structurii diasporei românești, și impactul acestui fenomen asupra societății românești.

Totodată, ministrul delegat a anunțat că Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice vor lansa un program de burse de cercetare cu tematica „Migrația Contemporană a Românilor”.

Beneficiarii acestor burse vor fi cercetători români din țară sau străinătate cu un interes academic în domeniul migrației. Rezultatele acestor studii vor contribui la dezvoltarea politicilor și a programelor guvernamentale bazate pe date concrete despre migrația contemporană a românilor sau destinate comunităților de români din afara granițelor țării în perioada 2016 – 2020.

Cetăţenii români se pot deplasa pe teritoriul Republicii Bulgaria în baza cărţii de identitate sau a paşaportului în curs de valabilitate.  Circulaţia sau accesul pe drumurile publice din Republica Bulgaria se face în baza unei vigniete, care poate fi achiziţionată de la punctele de trecere a frontierei, de la benzinării sau de la poştă. Aceasta se lipeşte în mod obligatoriu pe parbrizul autoturismului, iar folia cu codul de bare se păstrează pe toată perioada de valabilitate vinietei.

În condiţii normale de trafic, limitele de viteză sunt următoarele:  50 km/h în localităţi; 90 km/h în afara localităţilor;  140 km/h pe autostrăzi.

 Parcarea este permisă în locurile special amenajate. Plata parcării se poate face în baza tichetelor de parcare care se achiziționează de la agenții de parcare prezenți în zonă. Detectoare radar sau aparatură anti-radar Nu este permisă folosirea aparatelor sau dispozitivelor anti-radar, iar utilizarea acestora constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă. În cazul în care vă este reţinut permisul de conducere, aveţi obligaţia de a vă deplasa la secţie împreună cu ofiţerul de poliţie, unde veţi lua act despre condiţiile în care veţi putea reveni în posesia permisului de conducere, precum şi cuantumul amenzii. Amenda se achită numai la bancă.  Permisul va fi transmis Ambasadei României la Sofia după expirarea perioadei de suspendare şi plata amenzii contravenţionale, care va remite documentul direcţiei judeţene de poliţie rutieră din România. Atenţie! Poliţia locală are obligaţia de a asigura un translator de limbă română/ limbă de circulaţie internaţională pentru a facilita comunicarea. În cazul în care consideraţi că sunteţi victima unui abuz comis de poliţie, potrivit legislaţiei locale, puteţi contesta procesul-verbal de contravenţie în termen de 7 zile. Este interzisă utilizarea telefoanelor mobile de către şofer în timpul deplasării cu autoturismul, iar folosirea centurii de siguranţă este obligatorie (atât pentru ocupanţii locurilor din faţă, cât şi celor din spate). Este obligatorie, de asemenea, dotarea autoturismului cu triunghi reflectorizant, extinctor, trusă de prim ajutor, vestă reflectorizantă. Este obligatorie folosirea fazei scurte pe drumurile publice pe întreaga perioadă a deplasării. Vă recomandăm să încheiaţi o asigurare CASCO pentru autoturism (care să fie valabilă şi pentru furturi).

Săptămâna Mare, cunoscută drept Săptămâna Patimilor, încheie cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, respectiv Postul Sfintelor Paști. Este o săptămână distinctă a postului, ea amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile, și se adaugă celor 40 de zile propriu-zise de post, care încep în prima luni după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și se încheie în Duminica Floriilor. Săptămâna Mare (anul acesta are loc în perioada 25-30 aprilie) are menirea de a pregăti credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Este vorba atât de o pregătire sufletească, cât și de o pregătire trupească, postul se înăsprește, iar cei care nu au putut să-l țină până atunci, se străduiesc ca, cel puțin în această săptămână, să-l respecte.În această săptămână, de duminică și până vineri, se săvârșește slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumusețe, care evidențiază momentele dramatice legate de Patimile și Jertfa lui Hristos. Prin caracterul și conținutul lor, Deniile sunt deosebite în cultul ortodox, fiind Utrenii, adică slujbe de dimineața, săvârșite seara. Luni și marți, la Utrenii, se citesc Evangheliile care amintesc de cele din urmă învățături ale Domnului. Miercurea Mare amintește de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiță, dar și de trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginți, gestul său făcând ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.

În 12 mai 2016, de la ora 19.00, Institutul Cultural Român Budapesta organizează la sediul său vernisajul expoziției de pictură „Cucutence" semnată de Gelu Costea, în prezența artistului plastic și a criticului și istoricului de artă Ernyey Gyula din Ungaria.

Pictorul Gelu Costea a absolvit în anul 2000 Academia de Arte Luceafărul București, este Licențiat al Universității de Arte București, tot din 2000 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Constanța. În 2001, primește Premiul Special „Alexandru Țipoia" București iar în 2002, Premiul „Ștefan Dimitrescu" Muzeul Județean Vaslui. Dintre expozițiile personale le amintim doar pe cele mai recente: „Cucutene" la U'Art Gallery şi „Atelier" la Biblioteca Metropolitana București în 2014; „Poarta" la Galeria Ion Nicodim din Mamaia în 2013; „Pasaj" la Galeria Ion Nicodim din Mamaia în 2010 și „Drumul" Cărtureşti, București în 2008.

Gelu Costea a participat la numeroase expoziții de grup dintre care le amintim doar pe cele mai recente: European University Lefke-Cyprus și „Elogiul frumosului" la Galeria C. Brâncuși din Palatul Parlamentului București în 2015; „Conexiuni și Semne" la Galeria Senso București, „Arborele vieții"  la Galeria C. Brâncuși din Palatul Parlamentului București și „Brief" la  Galeria Dana Art din București în 2014 și la „Salon de Peinture Roumaine Contemporaine", Cite Internationale des Arts la Paris în 2012.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 12 mai - 11 iunie 2016.

În perioada 21-24 aprilie 2016, Institutul Cultural Român Budapesta se alătură Ministerului Culturii din România, organizatorul standului oficial al României la cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Internațional al Cărții de la Budapesta, printr-o serie de manifestări culturale dedicate literaturii române contemporane.

Vineri, 22 aprilie 2016, de la ora 18.30,în cadrul „Serilor de literatură", Institutul Cultural Român Budapesta găzduieşte o dezbatere cu tema „Scriitorul - între discurs public și tăcere",la care participă Radu Aldulescu,Petru Cimpoeșu, Ana Donțu, László Noemi și Filip Florian. Evenimentul este moderat de criticul și istoricul literar Marius Miheț.

Duminică, 24 aprilie 2016, de la ora 12.00, la standul României (B05), din incinta Complexului expozițional Millenaris, Radu Aldulescu, invitatul ICR Budapesta la Festivalul Internațional al Cărții va intra în dialog cu Petru Cimpoeșu,pe marginea traducerilor în limba maghiară ale romanelor „Cronicile genocidului"(A népirtás krónikái, Editura Napkút, traducător Kirilla Teréz,) și „Simion liftnicul"(Simion, a panelszent, Editura Kalligram, Slovacia, traducător Szöcs Imre). „Cronicile genocidului" a fost tradus în limba maghiară cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii (CENNAC) din cadrul ICR București prin programul TPS - Translation and Publication Support Program.