Reporter: Severinul s-a confruntat mereu cu problema investițiilor și a investitorilor. Cum sunt sprijiniți investitorii locali?

Daniel Cîrjan:Pentru a putea atrage noi investitori, trebuie să arătăm că îi sprijinim pe cei prezenți. Este un prim pas pentru crearea de noi locuri de muncă în Drobeta-Turnu-Severin.Autoritățile locale trebuie să asigure în permanență sprijin pentru investitorii existenți pe raza comunității. De aceea, în bugetul pe 2016, s-au pus câteva măsuri concrete care să vină în sprijinul investitorului japonez din zona CELROM, unde sunt aproximatix 3000 de locuri de muncă și se preconizează să mai creăm 2000 de locuri de muncă în cursul acestui an. Concret, se va realiza o parcare în acea zonă, plus calea de acces de la la sensul giratoriu, de la Bulevardul Tudor Vladimirescu pâna la fabrică, va fi modernizată. Astfel, se vor realiza multe locuri de parcare, iar oamenii care lucrează pe acea platformă nu vor mai fi nevoiți să își lase mașinile la distanță foarte mare.

Rep.:  Care sunt prioritățile în ceea ce privește investițiile bugetare pentru anul 2016?

D.C.: Printre investițiile bugetare prioritare pentru anul 2016 s-au propus următoarele: realibilitarea bulevardelor Tudor Vladimirescu, Mihai Viteazu și Porțile de Fier, reabilitarea și extinderea aleei CELROM, 15 parcări, care se vor realiza începând cu primăvara acestui an, printre care cea de la Spitalul Județean și cea de la CELROM, va continua reabilitarea, modernizarea și extinderea iluminatului public în zonele mărginașe: Serpentina Roșiori, Gura Văii, Calea Cernețului, Calea Banoviței, Aleea Constructorilor, reabilitarea și construirea campusului școlar  la Liceul Industrial Auto, reabilitarea Colegiului Domnul Tudor, investiții la Școala Nr. 7, Școala Nr. 5, Grădinița Nr. 1, Grădinița Nr. 29, Grădinița Nr. 3. De asemenea, va exista și un buget de reparații pentru cartierele mărginașe unde se vor realiza în special pietruiri sau plombări unde este cazul și vor fi alocate sume de bani pentru reabilitarea parcărilor și aleilor de acces între blocuri.

Rep.: Un domeniu care necesită sprijin este cel legat de societatea civilă, de modul în care organizațiile nonguvernamentale colaborează cu autoritățile locale.  Ce propuneri aveți pentru pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre autorităţile locale şi ONG-uri?

D.C.: Mereu am avut în vedere acest aspect, deoarece organizațiile nonguvernamentale nu se bucură de sprijinul cuvenit.Am  propus înființarea Consiliului consultativ pentru tineret, format din toate organizațiile nonguvernamentale de tineret din oraș, dar, din nefericire,  hotărârea nu a fost aprobată. De asemenea, vin cu o serie de propuneri, printre care se numără: introducerea unor programe speciale de familiarizare a autorităţilor locale cu noile prevederi legale, folosirea prevederilor din cadrul procesului de aderare la U.E. care pun accent pe stimularea cooperării dintre ONG-uri şi autorităţile locale șidezvoltarea abilităţilor, atitudinilor şi practicilor funcţionarilor  publici în dezvoltarea şi managementul proiectelor.

Rep.: Problemele comunității sunt numeroase și din cele mai diverse. Pot fi ONG-urile o punte de legătură între autorități și nevoile societății. Cum se poate realiza această comunicare?

D.C.:  E nevoie de o consultare permanentă a ONG-urilor privind identificare problemelor existente. Reprezentanții acestora identifică problemele și nevoile comunității și le aduc în atenția autorităților locale, fapt care determină implicarea eficientă a tuturor factorilor în procesul de dezvoltare a comunității.

A consemnat Alin Roateș.