În Serbia trăiesc astăzi trei comunități de români: românii timoceni (grupați la sud de Dunăre, la răsărit de râul Morava, până la granița cu România și Bulgaria), românii din Voivodina (grupați la nord de Dunăre, în Voivodina), si aromâni.

Valea Timocului sau Craina Timocului este o regiune situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc și în zonele montane adiacente acesteia. Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români (împărțiți în statisticile oficiale în vlahi și români), care numără 35.330 de persoane, conform recensamantului sarbesc din 2011.

Românii din Voivodina sunt o parte a minorității de naționalitate română din Serbia. Ei trăiesc în 42 de localități din regiunea Voivodina, iar numărul lor atinge 25 410 de persoane, conform recensământului din 2011. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a  primit statut oficial împreună cu grafia latină. Anumiți lingviști și oameni de știință, precum și organizațiile românești din Estul Serbiei ridică însă numărul românilor la 250.000 de locuitori

Aromânii (numiți în România și macedoromâni, armâni, macedoneni latini, macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni.

În Voivodina există 37 unități de învățământ cu predare în limba română (între care două licee) iar în Valea Timocului doar două. În plus există, la nivel superior, o școală pedagogică la Vârșeț și o catedră de limba română la Novi Sad. Programele de învățământ se fac în limba română, de la grădiniță până la liceu; de asemenea există un Institut unde se fac manualele în limba română. Există patru școli sută la sută românești, la Grebenaț, Nicolinț, Coștei și Sân-Mihai.

Segmentul cultural este bine reprezentat în Voivodina prin Teatrul Profesionist Românesc, care dă reprezentații în principalele localități cu comunități românești, cum ar fi Vârșeț, pe scena Teatrului Național „Sterija”. Activitatea culturală este bine reprezentată prin casele de editură finanțate de stat, precum Libertatea. Casa de Presă și Editură Libertatea scoate anual aproximativ 20 de titluri.

Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul Libertatea (Panciova). Statistica Consiliului Europei arată că în română apar 6 ziare și 5 reviste. La nivel audiovizual, mass media românească este prezentă prin 6 ore de program radio și între o oră și o oră jumătate de program tv în română zilnic.

În Voivodina funcționează 40 de parohii românești istorice în care activează 42 de preoți, aflate sub jurisdicția Episcopiei ortodoxe române Dacia Felix cu sediul la Vârșeț, condusă de Prea Sfinția Sa, Daniil Partoșanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Din 2002 apare revista Dealul Vârșețului, un periodic al Bisericii Ortodoxe Române din Vârșeț.

În Bulgaria, comunitatea românească este întâlnită în partea de nord-vest, în regiunile Vidin, Vrața și Plevna. Românii din Bulgaria se pot împărţi într-un sector timocean, un sector dunărean (care se întinde de la râul Timoc şi până la litoralul Mării Negre) şi un sector, în interiorul Bulgariei şi al Munţilor Balcani. Cei mai mulţi români se află în zona Vidinului, unde întâlnim 50 de comune, din care 30 sunt curat româneşti.Comunităţi importante de români se găsesc pe malul drept al bazinului dunărean, până la Ruse şi, apoi, în sate din sudul Dobrogei.

Cu toate acestea, numărul vorbitorilor de limba română, din Bulgaria, este  după datele oficiale, foarte mic, în scădere de la 96 000, cifră înregistrată la începutul secolului, la 16 000 în 1934. În urma recensământului din februarie 2011, numărul cetăţenilor bulgari care s-au declarat “etnici români” este de 866, cel al cetăţenilor bulgari care s-au declarat “etnici vlahi” este de 3598, iar cel al cetăţenilor români aflaţi în Bulgaria este de 334.

Toate acestea sunt cu atât mai importante, cu cât, după cele mai multe statistici, în Bulgaria trăiesc, astăzi, între 1 million şi 2 milioane de români, reprezentând ca importanţă a doua minoritate, după cea turcă. Constituţia statului bulgar nu recunoaşte nicio minoritate, ceea ce şi explică tendinţa autorităţilor de a le ignora.

Românii din Bulgaria nu sunt recunoscuți ca minoritate națională, ci doar ca grup etnic, neavând astfel dreptul la educație în limba lor, în școli de stat. Organizaţiile româneşti din Bulgaria organizează cursuri de limba română de la ciclul preşcolar, până la cel liceal.

Liceul “Mihai Eminescu” din Sofia funcţionează ca unitate şcolară pentru studierea intensivă a limbii române. Liceul şi-a reluat activitatea în anul 1999, după o întrerupere de 51 de ani.

În privinţa învăţământului superior, în Bulgaria, funcţionează la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia un lectorat de limba română în cadrul Catedrei de Limbi Romanice. La Universitatea „Kiril şi Metodie” din Veliko Târnovo există un lectorat de limba română.