Toate radiourile şi televiziunile din România ar putea fi obligate să difuzeze în fiecare zi, la ora 7,00 , imnul în varianta integrală, potrivit unei iniţiative depuse la Camera Deputaţilor de doi deputaţi independenţi, informează Mediafax.

Proiectul legislativ, care amendează Legea audiovizualului, este semnat de deputaţii Mihai-Bogdan Diaconu şi Răzvan Tănase. „Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale aflaţi sub jurisdicţia României au obligaţia să difuzeze în fiecare zi de la ora 7.00 Imnul Naţional al României, varianta integrală”, propun cei doi iniţiatori.

Acesta se află în faza de consultare publică.

„Propunerea are ca scop întărirea sentimentului naţional şi al respectului faţă de însemnele naţionale într-un moment în care acestea sunt fie lăsate uitării şi neglijate, fie chiar îndepărtate din conştiinţa publică. Este un lucru firesc ca un stat naţional unitar să îşi afirme pe toate căile conştiinţa de sine şi valorile sale, mai ales atunci când se confruntă cu contestatari înăuntrul şi în afara graniţelor sale, iar transmiterea Imnului Naţional în fiecare zi de către furnizorii media aflaţi sub jurisdicţia României constituie un act de normalitate'', explică iniţiatorii oportunitatea acestei iniţiative în expunerea de motive.

Proiectul nu prevede sancţiuni.

Salariul minim ar putea creşte, în România, de la 1 ianuarie. Concret, acesta ar urca de la 1050 lei, cât este în prezent, la 1200 lei. Potrivit realitatea.net, sunt luate în calcul douaă variante: una consensualizată, adică 1.200 de la 1 ianuarie, dar cu condiţia ca pentru salariaţii care sunt cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi 8 ore zilnice,  impozitele şi taxele aferente la 1.200 de lei să fie egale cu cele plătite azi pentru 1.050 de lei. A doua variantă este necondiţionată de 1.200 de lei, variantă susţinută de toată partea sindicală.

Guvernul va decide după Crăciun ce variantă va fi aleasă. 

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Bucovinei din Suceava, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, organizează vineri, 18 decembrie 2015, la Galeria La Rond, situată în preajma monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, vernisajul expoziției „Nicolae Labiș, poetul luptei cu inerția". Perioada de expunere: 18 decembrie 2015 - 12 ianuarie 2016.

Evenimentul marchează 80 de ani de la nașterea poetului Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935 - d. 22 decembrie 1956), considerat drept „purtătorul de drapel" al generației `60, din care mai fac parte poeți prestigioși precum: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Ileana Mălăncioiu ș.a.

Alcătuită din 22 de bannere de 0,95 X 2,10 m, expoziția încearcă să prezinte contextul istoric în care a apărut „fenomenul Labiș", urmărind parcursul biografic al poetului, începând cu copilăria petrecută la Mălini, trecând prin anii războiului, când familia sa se afla în refugiu, perioada petrecută la Fălticeni și la Iași, debutul în presă, perioada în care poetul urmează cursurile celebrei Școli de literatură „Mihai Eminescu" din București, și terminând cu accidentul și moartea sa tragică. Expoziția conține, de asemenea, o serie de fotografii și documente de arhivă, inserții critice, scrisori, mărturii, fragmente de proză și poezii reprezentative din creația autorului Luptei cu inerția.

La Crocmaz, pe Nistru, în Republica Moldova există două cimitire ale ostaşilor români căzuţi la datorie în luptele de la Odessa, în timpul celui de-al doilea război mondial. La vremea aceea, oficialităţile româneşti au decis înhumarea lor în pământul ţării şi le-au adus trupurile la Crocmaz, unde au fost înmormântaţi cu onoruri militare. Odată cu înaintarea sovieticilor, armata română, care la vremea respectivă lupta alături de armata germană, s-a retras, lăsând în urmă cele două cimitire unde îşi dormeau somnul de veci soldaţii căzuţi pe frontul de la Odessa. Numai că sovieticii voiau să se lupte şi cu morţii. Bătrânii din Crocmaz îşi amintesc cum locurile de veci ale soldaţilor români au fost arate cu plugul. Noaptea, oamenii din sat au venit şi au strâns toate osemintele, pe care le-au îngropat la un loc, într-un mormânt comun. După 70 de ani de la acest sacrilegiu, românii din Basarabia fac un apel către statul român pentru reabilitarea celor două cimitire. Valeriu Ostaş, preşedintele Asociaţiei Profesorilor de Limba Română din Republica Moldova a declarat în exclusivitate pentru romanipentruromani.org că se fac demersuri pentru salvarea celor două cimitre încă din 2003:  “Este o durere a noastră, acest cimitir care încă din anul 2003, este propus pentru reabilitare. Pe atunci, eu nu cunoşteam că sunt două cimitire ale eroilor români , pentru că localitatea Crocmaz este situată pe Nistru, dar probabil că aşa a vrut Dumnezeu ca eu să aflu şi să lupt pentru salvarea lor. Atunci când mi-a fost acordată cetăţenia română, în 2010, un coleg din cadrul Consiliului Orăşenesc s-a apropiat şi m-a întrebat dacă ştiu despre două cimitire ale eroilor români, nereabilitate, pe Nistru. Mi-a spus că şi-au făcut monumente, acolo, toţi parveniţii, dar nu ştia de ce autorităţile de la Bucureşti nu s-au îngrijit de aceste cimitire. Atunci, m-am angajat cu tot sufletul că voi face tot ce pot pentru ca aceste cimitire să fie reabilitate şi îngrijite. Am fost la faţa locului, m-am documentat, am făcut un filmuleţ, am preluat proiectul elborat, deja, de Primăria din Crocmaz, am găsit un primar inimos, acolo, în zonă, care are toată deschiderea pentru ca să fie reabilitate aceste cimitire”. În cinstea eroilor înmormântaţi la Crocmaz, sătenii au ridicat o Troiţă, acolo unde se află mormântul comun. Valeriu Ostaş spune că locurile de veci ale soldaţilor români sunt în pericol să dispară cu totul pentru că a înaintat foarte mult cimitirul orăseşenesc: “ Sunt înmormântaţi acolo 113 eroi naţionali, atât în cimitirul obştesc, cât şi în cimitirul de la marginea localităţii. Aceşti eroi au decedat în luptele de la Odesa. Primăria comunei Crocmaz s-a oferit să aloce 100.000 de lei basarabeni pentru acest proiect, care însumează aproximativ 15.000 de euro. Sătenii care au fost martori atunci când au fost înmormântaţi eroii naţionali au înălţat o Troiţă în cimitirul de la marginea oraşului şi ne-au relatat despre cum  erau aduşi eroii şi înhumaţi şi despre militarii care se îngrijeau de mormintele acestea”. Oficialităţile din Crocmaz au făcut toate demersurile pentru salvarea locurilor de veci ale soldaţilor români. Cu toate acestea, este necesar sprijinul statului român.” Primăria Crocmaz a cumpărat acest pământ al cimitirului unde sunt înhumaţi eroii naţionali de la proprietari, intenţionat, pentru ca să nu fie distrus cimitirul. Sovieticii când au venit în Basarabia au băgat plugurile şi au scos osemintele eroilor. Sătenii au sărit atunci şi au strâns osemintele eroilor şi le-au îngropat într-un mormânt comun. La acest momânt comun au înălţat această Troiţă, unde este scris clar că acolo se află cimititrul eroilor români din anul 1944” , ne-a povestit Valeriu Ostaş.  

Crocmaz este o localitate din sud-este Basarabiei, situată pe Nistru. Prima menţiune a localităţi datează din 1595. În prezent, aici trăiesc aproximativ 3800 de oameni, mare parte români. Ruşii şi găguzii sunt într-un procent nesemnificativ. 

Beatrice Urucu

Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, a cerut Chișinăului să depună eforturi pentru depășirea actualei crize politice. Într-o declarație în finalul reuniunii miniștrilor de externe ai UE, Mogherini a recunoscut că în ceea ce privește situația din Republica Moldova sunt motive de ‘îngrijorare’.

Bruxellesul este pregătit întotdeauna să ajute Chișinăul, dar soluția ieșirii din criză se află în mâinile politicienilor moldoveni, a subliniat șefa diplomației europene, exprimându-și speranța în găsirea cât mai rapid a unei rezolvări la criza care se prelungește.

Republica Moldova se confruntă cu o gravă criză politică după ce guvernul condus de liberal-democratul Valeriu Streleț a fost demis la 29 octombrie printr-o moțiune de cenzură de către opoziția de stânga prorusă. În prezent, Moldova are un prim-ministru interimar, iar negocierile pentru formarea unui cabinet de miniştri bat pasul pe loc, iar partidele politice nu ajung la un consens.

Sursa: infomoldova.net