Anul acesta, la Chişinău, iarmarocul tradiţional şi patinoarul din centrul oraşul ar putea devein o simplă amintire. Din cauza corturile instalate pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, autorităţile se văd puse în imposibilitatea de a mai organiza iarmarocul, din lipsă de spaţiu adecvat acestor manifestări. Autorităţile susţin că în condiţiile în care protestatarii nu vor pleca din Piaţa Marii Adunări Naţionale, va fi imposibil de amplasat tarabe temporare sau alte tipuri de distracţii, scrie IPN.

Viceprimarul Chişinăului, Nistor Grozavu, a declarat că cel mai probabil tradiţionalele iarmaroace vor fi organizate doar în sectoare. Totuşi,  dacă vor exista cereri din partea agenţilor economici, un târg ar putea fi organizat şi în centrul Chişinăului. Cel mai probabil acesta va fi amplasat pe strada pietonală.

În ceea ce priveşte patinoarul care, de obicei este amplasat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, acesta va fi amenajat doar în cazul în care va fi eliberată Piaţa de către manifestanţi. 

În România, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne (MAI),  aproape 800.000 de persoane, majoritatea bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica duminică, cu ocazia Sfântului Ierarh Nicolae. Sfântul Ierarh Nicolae s-a născut în localitatea Pătară din Asia Mică, în a doua jumătate a secolului al III lea. Participă în calitate de episcop la primul sinod ecumenic ţinut la Niceea în anul 325. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiului lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. La acest sinod este recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Atât de puternic a argumentat Nicolae şi atât de încăpăţânat a fost Arie, încât, îngrijorat de ruptură care se putea face în Biserică, viitorul sfânt i-a dat ereticului o palmă în cadrul sinodului. De la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, în 5 decembrie, celor neascultători să li se dea o joardă în semn de avertisment.

În colindele româneşti se cântă, în plină iarna, despre florile dalbe, flori de măr. Dacă ne întrebăm de ce de măr, trebuie să ştim că bătrânii noştri cunoşteau ca acea joardă a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului, însemna că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe. Sfântul Nicolae a avut măsură lucrurilor atât de bună, încât a ştiut că după mustrare se cere mângâiere şi că încercările vieţii pot fi pentru unii prea apăsătoare. A dăruit mult săracilor, a liniştit pe întristaţi, a vindecat cu putere de la Dumnezeu pe bolnavi, arătând lumii slava Tatălui ceresc. A rămas în seama ierarhului Nicolae o poveste adevărată, dureroasă şi mişcătoare. Zic cei vechi ca, într-o zi, a aflat Sfântul Nicolae despre un tată din cetatea Mira care, de durere că nu are zestre suficientă să-şi mărite cu cinste fiicele, plănuia să le ia zilele şi apoi să se omoare, că nu cumva fetele sale să fie nevoite să ajungă batjocură bărbaţilor avuţi. Mişcat de durerea tatălui şi îngrijorat de soarta fetelor şi a bătrânului, Sfântul Nicolae a poruncit slugilor sale să ia câteva pungi cu galbeni şi să le strecoare în casa familiei aceleia. Sfântul Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale se păstrează la Bari, în sudul Italiei.

Nicolae este unul dintre numele personale cele mai îndrăgite şi mai răspândite. El este format din cuvintele greceşti: nike – victorie, biruinţa şi laos – popor, şi are înţelesul de „om ce face parte dintr-un popor victorios”. Sărbătoarea lui are şi numele de Sân Nicoară, o posibilă derivaţie din „Sanctus Nicolaus”. În tradiţiile româneşti Moş Nicolae are atribuţii străine de statutul său ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajuta văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii şi apăra soldaţii pet imp de război.

În 5 și 6 decembrie au loc două concerte dedicate Zilei Naţionale a României, la Leova și Cantemir, în Republica Moldova. Cele două concerte sunt susţinute de Cristofor Aldea-Teodorovici Orchestra. Evenimentele sunt organizate de ICR Chişinău, în colaborare cu Consiliul Raional Leova și Consiliul Raional Cantemir. Vor fi interpretate piese din repertoriul regretaților artiști Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Cristofor Aldea-Teodorovici, fiul celor doi artişti dispăruți acum 23 de ani, a reușit să promoveze repertoriul de excepție al părinților săi, a recuperat o mare parte din creația acestora ce nu apăruse încă în atenția publicului și a preluat creații valoroase și din folclorul popular românesc. Cristofor Aldea-Teodorovici Orchestra este compusă din: Aldea-Teodorovici Cristofor – solist vocal, Dmitri Sergheev – saxofon, Nicolai Tabac – trombon, Sasha Molocenco – trompetă, Slivca Ivan – orgă electronică, Victor Hrust – baterie, Taras Blajco – chitară-bas, Marin Capatinai – chitară electrică, Maria Hanibani – voce, vioară, Ecaterina Ivanova – voce, vioară, Natalia Rotaru – voce, vioară, Bejenari Iana – voce, Carolina Petica – voce, Nadia Anghel – voce.

Ion Aldea-Teodorovici s-a născut chiar la Leova, unde va avea loc, unul dintre cele două concerte. Împreună cu soția sa, Doina Aldea-Teodorovici, a militat pentru reunirea Basarabiei cu România. Cei doi au luptat pentru revenirea la limba română și grafia latină, în Republica Moldova. Soții Ion și Doina Aldea-Teodorovici sunt primii care în anii 90' au cântat despre limba română şi Eminescu(pe care l-au reintrodus astfel în cultura din Republica Moldova). În mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieruși Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distanță de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor.Cei doi au murit la 30 octombrie 1992, într-un accident de maşină. Moartea celor doi a fost percepută, la data respectivă, ca o tragedie națională. Cu toate acestea autoritățile moldovene nu au investigat cazul, catalogându-l drept un nefericit accident, în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă. Ion Aldea-Teodorovici a scris peste 300 de cântece patriotice, lirice, și pentru copii.

Uniunea Europeană este îngrijorată de conflictele nerezolvate din Transnistria, Nagorno-Karabah și Georgiași este gata să participe în continuare laprocesul de soluționare a acestora. Declaraţiile au fost făcute de șefa diplomației europene, Federica Mogherini, în cadrul reuniunii ministeriale a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), la Belgrad, scrie agerpres.ro.

''Uniunea Europeană este îngrijorată de progresele foarte lente în rezolvarea conflictului din Transnistria, de creșterea tensiunilor în Nagorno-Karabah (regiune cu populație majoritar armeană aflată pe teritoriul azer, n.red.) și de situația din Georgia . Nimeni nu are de câștigat din tergiversarea soluționării acestor conflicte'', a afirmat Mogherini.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a făcut apel la toate părțile implicate în rezolvarea acestor conflicte să facă toate eforturile necesare pentru a se ajunge la soluții politice pentru rezolvarea lor, pe baza respectării principiilor OSCE.

În context, Federica Mogherini a subliniat faptul căUniunea Europeană își asumă obligația de a participa activ la procesul de reglementare a acestor conflicte.

Transnistria este o regiune separatistă autoproclamată, care controlează acea parte din teritoriul Republicii Moldova, aflată la est deNistru(malul stîng), dar și șase comune, precum și municipiul Tighina, situate la vest de Nistru. Transnistria are propriul guvern, care depinde în totalitate de Moscova. Este zona, în care Partidul Comunist nu a dispărut şi încă este venerat, aşa cum se întâmpla înainte de căderea Cortinei de Fier. În 1992, în urma unui conflict armat, Transnistria s-a separat de Republica Moldova, iar la ora actuală, conflictul nu este încă soluţionat. 

La Căuşeni, în inima Republicii Moldova, limba română este sfântă. Profesorii, de aici, vorbesc cu veneraţie despre limba strămoşească şi speră la o reparare a nedreptăţilor istoriei care i-au aşezat între graniţe artificiale şi lipsite de umanitate. În oraşul Căuşeni, aflat în sud-estul Basarabiei, în zona Nistrului de Jos, se află Casa Limbii Române, un punct de reper cultural, unde valorile româneşti sunt promovate cu tenacitate. Profesorul Valeriu Ostaş s-a implicat cu toată fiinţa în viaţa Casei Limbii Române. În exclusivitate pentru www.romanipentruromani.org, Valeriu Ostaş a vorbit despre eforturile profesorilor de limba română din Basarabia pentru promovarea valorilor româneşti.

Reporter :De cât timp există Casa Limbii Române, aici, la Căuşeni?

Valeriu Ostaş: Casa Limbii Române din Căuşeni a apărut, la baştina lui Alexei Mateevici,  ca replică a Casei Limbii Române din Ungheni, în anul 2001, la data de 31 august. Chiar de Ziua Limbii Române a fost inaugurată de către Primăria Căuşeni.

Rep.  : Ce înseamnă Casa Limbii Române?

V.O.: Casa Limbii Române înseamnă o instituţie autentic  românească pentru promovarea valorilor româneşti. Casa Limbii Române are mai multe domenii de activitate. Între acestea amintim donaţiile de carte bibliotecilor şcolare, bibliotecilor publice din Raionul Căuşeni. Un alt domeniu ar fi stagiile de formare pentru profesorii de limba română, din zonă. Dispunem, de asemenea, de o bibliotecă bine dotată. Casa Limbii Române se angajează în proiectele ce ţin de documentarea profesorilor de limba română, adică organizarea  stagiilor de cercetare peste Prut la care participă  elevi de aici din zonă, care sunt interesaţi să cunoască patrimoniul naţional din România.Un alt domeniu este, de exemplu, cel civic. Ne ocupă de valorificarea cimitirelor eroilor români de aici din zonă. Este vorba despre cimitirul eroilor din Crocmaz, care urmează să fie reabilitat.Totodată, la Casa Limbii Române se desfăşoară cursuri de studiere a limbii române, cursuri pentru cei interesaţi de studierea istoriei naţionale, mă refer la populaţia în vârstă, pentru că elevii studiază această materie la şcoală.  Noi încercăm să recuperăm acest segment de populaţie, nedocumentat, care cunoşate prea puţine despre patrimoniul naţional.

Rep. : Câţi profesori de limba română sunt în Raionul Căuşeni?

V.O.: Sunt aproximativ 65 de profesori de limba română în Raionul Căuşeni.  Casa Limbii Române este, tradiţional, şi casa acestor profesori care vin aici să împrumute cărţi de literatura română pe care nu le au în bibliotecile personale, să ia ziarul „Literatura si Arta” şi revista  “Limba română”.

Rep. : Dumneavoastră conduceţi şi Asociaţia Profesorilor de Limba Română şi Republica Moldova. Ce ne puteţi spune despre această asociaţie, care este scopul ei?

V.O.: Recent, a fost înfiinţată Asociaţia Profesorilor de Limba Română, la iniţiativa domnului deputat Eugen Tomac, care ne-a sugerat că ar fi frumos să ne unim într-o asociaţie pentru ca vocea şi dorinţele profesorilor de limba română să fie mai bine auzite. Totodată,  să fim noi mai bine organizaţi în proiectele ce ţin de traseul nostru profesional: editare de carte, organizarea a tot felul de stagii, de tabere de creaţie în ţară şi aici în Basarabia. De asemenea, să colaborăm pentru a realiza lansări de carte, nu doar la Casa Limbii Române, ci în ansamblul Republicii Moldova.

Rep.: Câţi profesori s-au înscris până acum în asociaţie?

V.O. : În Asociaţia Profesorilor de Limba Română s-au înscris până în prezent 226 de profesori  din întreg spaţiul basarabean. Colaborăm, nu doar cu profesorii de limba română. Ţin să precizeze că atât asociaţia, cât şi Casa Limbii Române colaborează cu Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovin, filiala Constanţa, preşedinte Cezar Pânzaru, cu Consiliul Naţional al Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi  Bucovina, domnul Marian Clenciu, cu Asociaţia Pro Basarabia şi Bucovina din Vatra Dornei, din Bacău, din Iaşi, cu domnul Paul Mircea Iordache, preşedintele Asociaţiei Vatra Românească din Botoşani, cu domnul Stelian Mândruţ, de la Institutul “George Bariţiu” din Cluj şi mulţi alţi colegi frumoşi din ţară, care îşi oferă întotdeauna serviciile pentru sprijinirea eforturilor noastre de împlinire a idealurilor naţionale.

A consemnat Beatrice Urucu