Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
Beatrice Urucu
Veteranii structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi cei ai carabinierilor din Republica Moldova au transmis o declaraţie de reunire a Basarabiei cu România. Redăm mai jos, textul declaraţiei.
Noi, membrii Organizaţiei raionale Orhei a veteranilor Organelor Afacerilor Interne şi trupelor de carabinieri MAI, întruniţi la o adunare generală pentru a discuta problemele sociale ale veteranilor, am constatat o strânsă legătură între problemele sociale ale veteranilor şi evenimentele social-politice din Republica Moldova. Ca lucrători de miliţie, care am participat la formarea Poliţiei Naţionale, participanţi la luptele pentru Independenţa RM, constatăm, cu regret, că clasa politică ce s-a aflat la guvernare din 1990 (cu excepţia primului parlament) a speculat ideea naţională pentru a-şi promova interesele de grup şi personale, culminând cu acapararea instituţiilor statului de către o grupă de oligarhi.
Ne-am pierdut încrederea în toată clasa politică. Nu-i credem nici pe cei ce râvnesc să vină la guvernare şi ne spun încă nu-i timpul să ne reunim cu România. Cu atât mai mult nu putem să-i dăm crezare lui Dodon şi lui Usatîi, şi altora de teapa lor. Aceştia cu apucăturile lor pot genera doar instabilitate şi vărsări de sânge.
Suntem întrutotul de acord cu conţinutul Apelului celor 71 de personalităţi publicate în <<Literatura şi arta>> din 29 octombrie 2015, şi cel al Uniunii Scriitorilor, precum şi cu Declaraţiile altor organizaţii ale societăţii civile şi grupuri de iniţiativă, privind reunirea celor două state româneşti. Ne adresăm tututor veteranilor din domeniul nostru şi altor categorii de veterani să ne urmeze exemplul. Să ducem în mase mesajul de reunire ca unica soluţie salvatoare pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova.
Ion Savin,
preşedinte al Organizaţiei raionale Orhei a veteranilor Organelor Afacerilor Interne şi trupelor de carabinieri ale MAI
Eugen LUNGU, secretar
Creştinii ortodocşi care respectă sărbătorile bisericeşti conform calendarului vechi îi prăznuiesc la 21 noiembrie, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Aceasta este ultima mare sărbătoare înainte de Postul Naşterii Domnului, care începe la 28 noiembrie, pentru ortodocşii de rit vechi. Patriarhia Basarabiei păstrează calendarul vechi. Şi românii din Serbia sunt de rit vechi, dar şi călugării de la Muntele Athos. În România, în comunităţile de lipoveni este respectat acest calendar, dar nu numai. Brăila este recunoscută drept centrul Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi. Aici, sunt hirotoniţi preoţi ortodocşi de rit vechi din întreaga lume. Creştinii ortodocşi care respectă sărbătorile bisericeşti conform calendarului nou îi prăznuiesc pe Sfinţii Arhanghelul Mihail şi Gavril la 8 noiembrie.
Şi pentru creştinii ortodocşi pe stil nou această zi este una de sărbătoare. La 21 noiembrie, se prăznuieşte prima mare sărbătoare din postul Crăciunului - Intrarea Maicii Domnului în biserică. Praznicul marchează momentul în care sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o în biserică pe Fecioara Maria, mama lui Isus.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi premierul României, Dacian Cioloş, au avut vineri o convorbire telefonică. Timofti l-a felicitat şi i-au urat succes lui Dacian Cioloș în mandatul de premier. Cei doi au convenit asupra intensificării raporturilor politice și economice între cele două țări. Premierul Cioloş l-a asigurat pe președintele Timofti că România rămâne un susținător fără rezerve al parcursul european al Republicii Moldova, urmând ca proiectele economice și sociale finanțate de statul român, destinate Republicii Moldova, să fie continuate și impulsionate. Premierul României a subliniat, în context, importanța formării, la Chișinău, a unui Guvern pro-european. Președintele Nicolae Timofti l-a invitat pe Dacian Cioloș să viziteze în viitorul apropiat Republica Moldova, invitație care a fost acceptată.
Conducerea Institutului Cultural Român (ICR)propune modificarea Legii de funcționare, care ar viza, printre altele, ca personalul din reprezentanțele ICR din străinătate, angajat temporar în subordinea MAE, să devină angajat al Institutului.
Potrivit ICR, instituția, care funcționează în baza Legii nr. 356 din 2003, Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 27 din 13 iunie 2012 și a reglementărilor ulterioare, a trecut, în cei 12 ani de la înființare, prin mai multe schimbări de conduceri, și-a mărit numărul de reprezentanțe la 18 și a derulat zeci de mii de proiecte culturale în străinătate și în țară. Numai în 2014, ICR a inițiat, organizat și a participat la peste 900 de proiecte.
Într-o declarație acordată joi AGERPRES, președintele ICR, Radu Boroianu, și vicepreședintele instituției, Liviu Jicman, vorbesc despre necesitatea o creării unei instituții de cultură independente, despre modelul după care sunt create celelalte institute din afara țării, ca și despre subordonare și de necesitatea coerenței instituționale.
Președintele ICR, Radu Boroianu, declară că a fost "frapat", la puțină vreme după preluarea funcției, "de un anume tip de organizare care părea că duce la un repetitiv haos birocratic".
"Bineînțeles că m-am interesat dacă cineva avusese ideea de a face vreodată din această instituție o instituție de carieră, pentru că numai formula de construcție a unei instituții de carieră este cea care poate să conțină germenele ei de permanență. Pentru că acestea sunt singurele instituții care durează, a căror arhitectură, a căror construcție este foarte solidă în materie de diplomație culturală publică, cu un azimut special către reprezentanțele din străinatate. Aici a fost surpriza mea negativă față de toți cei care, persoane foarte inteligente și dedicate fenomenului cultural românesc fiind, chiar dacă în etape diferite sau cu implicări distincte, nu au avut niciun fel de reacție. Cu alte cuvinte, instituția era creată aluvionar, în funcție de cei care o conduseseră într-o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, în forme care nu-și puteau da mâna una celeilalte, prin copierea unora dintre structurile ministerelor de externe mai mult decât pe cele ale unor alte institute culturale, cu tradiție. Încetul cu încetul, această opinie s-a conturat și m-a condus spre necesitate unei forme de reorganizare", afirmă Boroianu.
El spune că, în urma consultării cu echipa de conducere și cu colaboratorii din afara ICR, a decis "formele de constituire a unei strategii multianuale și, în același timp, forma unei legislații înnoite".
"Ca și lipsa de strategie multianuală, și această lipsă de arhitectură constructivă instituțional a căpătat imediat forma unei consultări cu colaboratorii cei mai apropiați din institut, precum și cu anumite persoane din domenii variate ale creativității românești pe care voiam să le atrag către activitatea ICR. Repet, am plecat de la ce era bine constituit: o anume deschidere către majoritatea formelor de creativitate, o anumită permanență a ideii de calitate a proiectelor, lucruri care rămân valabile. Ce am hotărât împreună cu colaboratorii mei din interior sau cu cei pe care i-am adus din exterior să gândească alături de noi au fost formele de constituire a unei strategii multianuale și, în același timp, forma unei legislații înnoite care să prevadă că instituția centrală este o instituție de carieră și chiar mai mult decât atât -- pentru că o a doua constatare în timp a arătat că formele multiple de subordonare a instituției nu o fac decât să fie foarte plăpândă într-o societate care și așa suferă prea multă ingerință politică în activitatea instituțiilor publice", a spus el.
În opinia președintelui ICR, "disciplina prezentării în afară a unei țări se subscrie acestui statut diplomatic care este formulat în toate țările UE în termenii anumitor criterii de reprezentare", dar aceasta nu presupune ca "MAE să se ocupe de bugetarea administrativă a reprezentanțelor din străinătate, timp în care ICR să răspundă doar de bugetarea proiectelor".
"Desigur, ICR, ca și celelalte institute culturale de mai multă tradiție decât al nostru, au o legătură cu ministerele de externe respective, pentru că, având ca scop popularizarea creativității, a culturii naționale în exterior, au o relație directă cu ceea ce, în mod generalizat, se numește statutul diplomatic. Disciplina prezentării în afară a unei țări se subscrie acestui statut diplomatic care este formulat în toate țările UE în termenii anumitor criterii de reprezentare. Aceasta nu înseamnă însă că e bine că MAE se ocupă de bugetarea administrativă a reprezentanțelor din străinătate, timp în care ICR răspunde doar de bugetarea proiectelor. Acest lucru este o vulnerabilitate, aduce cu sine o lipsă de coerență. Ministerul de externe are un alt tip de reprezentare, prin diplomație clasică, a intereselor țării noastre, un tip de reprezentare care nu întotdeauna se bucură de libertatea de care trebuie să se bucure diplomația culturală. De asemenea, bugetul instituției aparține bugetului de stat, cu toate că, din punct de vedere organizatoric, instituția este subsumată, și repet cuvântul -- subsumată, autorității Senatului. Aici apare, dacă vreți, un conflict de natură constituțională pentru că, în principiu, toate instituțiile statului se află sub un control parlamentar, dar el nu este pus numai în atenția unei comisii parlamentare, iar comisiile parlamentare au ca vocație nu atât conducerea directă sau subordonarea instituțiilor, cât aspectul consultativ. Repet, conform Constituției", a menționat acesta.
Radu Boroianu a afirmat că această "subordonare" nu face decât să "șubrezească" instituția.
"Această triplă subordonare, în opinia mea, nu face decât să șubrezească instituția, să o facă să nu aibă puterea necesară pentru a constitui acest pilon avansat al diplomației românești care ar trebui să fie diplomația culturală. Drept pentru care am început constituirea unei noi propuneri legislative, care se apropie de finalul ei. Am simțit că, în final, noi, colectivele pe care le-am format pentru alcătuirea acestei propuneri, ne-am atins într-un fel nivelul competenței noastre, drept care am cerut și opinia unor juriști specializați în domeniu. Această propunere o vom supunem atenției tuturor instituțiilor abilitate ale statului: Parlamentul, Președinția României, Guvernul și așa mai departe", a mai spus vicepreședintele ICR.
La rândul său, vicepreședintele ICR, Liviu Jicman, consideră că "sunt câteva principii urmărite prin propunerea de amendare a legii de funcționare a ICR".
"În primul rând, este important ca toți cei care lucrează pentru această instituție, fie că o fac în centrala de la București, fie că o fac în reprezentanțele din străinătate, să fie angajații ICR. În prezent, personalul din reprezentantele ICR din străinătate este angajat temporar în subordinea MAE și lucrează pentru proiectele ICR, ca la final de mandat să nu aibă continuitate profesionala nici la ICR, nici în MAE. Acest fapt ar oferi mai multă coerență instituțională, pe de-o parte, dar și premisele unei cariere de durată. În al doilea rând, mecanismul de desemnare a conducerii ICR trebuie să ofere stabilitate și continuitate instituției, cu responsabilități bine definite ale managementului ICR, precum și o reală autonomie față de factorul politic, în afara suspiciunilor de numiri politice sau pe algoritm politic, autonomie care sa fie credibilă și recunoscută de publicul larg, coordonarea făcându-se doar din perspectiva politicilor publice cu instituțiile centrale cu atribuții in domeniu. În al treilea rând, este important să avem un buget stabil și perspectiva dezvoltării permanente a rețelei ICR", a explicat Liviu Jicman.
SURSA: AGERPRESS
La Lupşa de Jos, în judeţul Mehedinţi a fost inaugurat un Centru pentru Tineret. Iniţiativa aparţine unui fiul al satului, care a reuşit să obţină finanţare, pentru visul său, de la Fundaţia Pact şi Fundaţia Vodafone.
Mihai Corcodel, preşedintele Asociaţiei “Fiii Lupşei”, a sperat că va reuşi să transforme în realitate un vis mai vechi şi a reuşit. Printr-un proiect, finanţat de Fundaţia PACT şi Fundaţia Vodafone, a readus la viaţă corpul primei şcoli din Lupşa de Jos. Clădirea a fost reabilitată cu ajutorul oamenilor din sat care au participat în mod voluntar. Acest imobil a fost, astfel, transformat în Centrul pentru Tineret “Constantin Ghindă”. În prezenţa oficialităţilor şi a locuitorilor comunei, Centrul a fost inaugurat zilele trecute. Aici, vor avea loc repetiţiile Ansamblului “Doruleţul”, înfiinţat tot în urma unui proiect implementat de Asociaţia “Fiii Lupşei”. De asemenea, tot aici vor fi găzduite un concurs de idei antreprenoriale şi o masă rotundă despre drepturile omului, dedicate tinerilor. În plus, la acest Centru se vor desfăşura serbările şcolare din comună, competiţiile sportive, ore de pregătire la limba română şi limba engleză. Iniţiatorii proiectului şi-au propus ca tinerii, implicați în activitățile centrului (pregătirea la muzică și dansuri populare în vederea participării la festivalul-concurs „Fulgi de veșnicie”, masa rotundă, concursul de idei, acțiunea civică) să antreneze familiile, vecinii și întreaga comunitate la aceste activități, întrucât într-o localitate mică, aşa cum este Lupşa, acestea vor constitui evenimente care au rol de a aduna oamenii împreună.
Proiectul a avut ca punct de plecare o problema identificată în comuna Broşteni, de care aparţine satul Lupşa de Jos. Pe fondul disponibilizărilor masive din domeniul mineritului, unde activau cei mai mulţi localnici, și a lipsei altor investiții, copiii și tinerii nu dispun de oferte educaționale alternative de petrecere a timpului liber. Acest fapt îi afectează direct pe ei și, indirect, întreaga comunitate. De aceea, a apărut ideea unui proiect care să aibă ca scop stimularea spiritului comunitar asociativ pentru conștientizarea și valorificarea elementelor identitare și resurselor locale.
Sâmbătă, 21 noiembrie 2015, o delegație, formată din deputații Mihai Deaconu, Eugen Tomac și Sorin Teju, va efectua o vizită de informare în Serbia de Est. Scopul vizitei parlamentarilor români, este de a se informa asupra modului în care autoritățile sârbe respectă drepturile minorității naționale române din această țară și de a consulta liderii comunității din această regiune asupra modului în care România poate să sprijine minoritatea română din Republica Serbia.
În Moldova, a fost insitutită Ziua Portului Popular. Evenimentul va fi sărbătorit în ultima duminică, din luna iunie. Parlamentul Republicii Moldova a aprobat completarea Hotărârii cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă. În acest context a fost adoptată şi Ziua Portului Popular. Ministrul Culturii, Monica Babuc, a declarat că portul popular reprezintă o marcă a unui popor precum limba, imnul şi steagul. „În decursul a două decenii de independenţă instituţiile în domeniul culturii şi societatea au contribuit la cunoaştarea costumului tradiţional. Promovarea costumului tradiţional au scos în valoarea frumuseţea şi autenticitatea acestuia. În societatea contemporană există un interes sporit faţă de portul popular. Acesta este sursă de inspiraţie pentru artiştii vestimentari din întreaga lume”, a precizat Monica Babuc.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, 19 noiembrie, legea privind votul prin corespondenţă. "Legea prevede că se foloseşte acum la alegerile parlamentare, dar, cu siguranţă, dacă rezultatul e bun şi dacă se vede că procedura e fezabilă, se va schimba legea să se poată vota la toate alegerile naţionale" , a declarat Iohannis. Curtea Constituţională a decis, miercuri, 18 noiembrie, că Legea votului prin corespondenţă, adoptată la 28 octombrie, este constituţională. În aceste condiţii, ea a fost promulgată de preşedinte.
Guvernul Dacian Cioloş a fost învestit oficial, iar de miercuri şi-a intrat în atribuţii. Este un guvern format din tehnocraţi care răspunde, pe de-o parte, imperativelor protestatarilor care au determinat căderea fostului guvern, iar, pe de altă parte, nevoii societăţii româneşti, care asociază politicienii cu corupţia. Votarea noului guvern a fost şi un exemplu de maturitate politică dat de partidele din ţară care au înţeles că este nevoie de o schimbare radicală în politica românească, în sensul responsabilizării actului politic şi administrativ. Însă, mai important decât acest aspect, este faptul că partidele au înţeles că România are are nevoie de stabilitate politică şi guvernamentală mai ales într-un context în care pe continent sunt probleme serioase: recentele atentate teroriste de la Paris şi criza migraţilor. O instabilitate politică, dar mai cu seamă una guvernamentală ar fi pus România într-o situaţie extrem de dificilă într-un astfel de context european tensionat. De aceea, instalarea cât mai repede a unui guvern legitim, votat de Parlament, constituia o necesitate.
În altă ordine de idei, este pentru prima dată când România are în fruntea sa un guvern exclusiv format din tehnocraţi. Partidele politice din ţară care s-au aflat, indiferent de formulă, la guvernare au produs o dezamăgire profundă în rândul electoratului. Cu fiecare alegeri românii au sperat că se schimbă ceva. În realitate nu s-a schimbat aproape nimic în ceea ce priveşte un nou mod de guvernare, o responsabilizare mai mare a celor care deţin demnităţi publice. Guvernul Cioloş are marele avantaj că a propus în funcţiile de miniştrii specialişti şi oameni apolitici, care nu trebuie să răspundă la comenzile politice venite din partea partidelor. Din acest punct de vedere, Guvernul Cioloş beneficiază, încă de la început, de un grad ridicat de încredere, dar şi de perspectiva unei guvernări eficiente, una de la care se aşteaptă o dezvoltare economică. Guvernul Cioloş, aşa cum se prezintă miniştrii săi, îşi poate duce la îndeplinire acest obiectiv, astfel încât să se poate vorbi de o guvernare cu adevărat responsabilă. Premise existe, cu atât mai mult cu cât beneficiază şi de susţinere politică în Parlament, dar şi de o situaţie economică bună, fără perspectiva iminentă a unei crize economice. În măsura în care programul de guvernare adoptat va fi atins, se poate vorbi de o guvernare responsabilă.
Instalarea Guvernului Cioloş este, fără îndoială, o premieră în politica românească, datorită faptului că format exclusiv din tehnocraţi, însă, în acelaşi timp, este şi experimentarea unei alte formule guvernamentale, alta decât a fost până în prezent.
Vlad Georgescu
Cadrele didactice de la Școala Gimnazială ,, Sorin Titel,, din Margina, Timiș au donat cărţi elevilor români din Serbia. Două învățătoare, Manuela Gheju și Lorena Stănilă însoțite de directoarea școlii, Angelica Popovici au mers la Ranovac, școală unde opțional se studiază limba română. Cadrele didactice au fost primite de către directoarea școlii primare (cu clasele I-VIII),,Jovan Șerbanovic" din Ranovac, Vesna Schubert și profesoara de limba română, Sanela Ankic. Elevii și profesorii din România au trimis manuale școlare și cărți scrise în limba română, colegilor din Serbia. Ideea de parteneriat între cele două școli a venit la un simpozion al cadrelor didactice din România, Serbia și Moldova, care a avut loc în această vară la Cluj. Profesorii din România au avut întâlniri și cu reprezentanții Asociației Românilor din Serbia, care sunt alături de cadrele didactice în promovarea limbii române în școlile din Serbia. În următoare luni, profesorii din Ranovac vor efectua o vizită la Şcoala din Margina. Reprezentanţii celor două școli îşi doresc și desfășurarea unor activități culturale și sportive împreună.
TV Privesc.EU Live
Parteneri
