„E nevoie de revenire la izvoare, la situaţia unei bune înţelegeri şi a respectării limbii, culturii şi obiceiurilor celorlalţi, ca bunuri comune al unei convieţuiri în deplină toleranţă, specifice Bucovinei” – Marian Olaru, Director al Institutului „Bucovina” al Academiei Române, citat de „Crai nou”.

   Proiectată ca o conferinţă ştiinţifică internaţională, dedicată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei, devenit Institutul „Bucovina” al Academiei Române, ea s-a bucurat de prezenţa în programul jubiliar a numeroşi specialişti din domeniul cercetării ştiinţei istorice, al istoriei literare, muzeisticii, arheologiei şi al publicaţiilor periodice sau ştiinţifice, membri ai Academiei Române, ai Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Bukowina-Institut din Augsburg, Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Muzeului Naţional al „Bucovinei”, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Moldova, Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze din Varşovia, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, arhivişti, cadre didactice universitare şi pasionaţi de istorie din Rădăuţi, Suceava sau Cernăuţi. Programul manifestării a cuprins 32 de titluri ale comunicărilor în plen şi prezentări de carte şi periodice, cuprinse în rubrica „Semnal editorial”.

   Tematica subiectelor comunicate în plen a fost una bogată şi a cuprins un panel cu comunicări dedicate activităţii Institutului „Bucovina”: Olaru Marian (Institutul „Bucovina”. Realizări şi perspective), Ortfried Kotzian (Consideraţii privind importanţa Institutelor „Bucovina” din Germania, Ucraina şi România), Vasile I. Schipor (Periodicul „Analele Bucovinei” şi contribuţia sa la diseminarea rezultatelor cercetării ştiinţifice), Rodica Iaţencu-Jugrin („Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” şi contribuţia sa la cercetarea sistematică a problemelor Bucovinei). Partea cea mai consistentă a comunicărilor a fost dedicată comunicării rezultatelor cercetării precum: Alexandrina Cernov, m.o. al Academiei Române (Sextil Puşcariu şi Bucovina) Harieta Mareci-Sobol (Scurt istoric al imunizării în Bucovina secolului al XIX-lea, variolizarea), Ion Filipciuc (Congresul General al Bucovinei, 15/28 noiembrie 1918), Ştefan Purici (Bucovina interbelică: despărţirea de Imperiu, integrarea în Regat), Radu-Florian Bruja (Discurs politic şi parlamentar. Cazul deputatului Iacob Pistiner), Vasile I. Schipor (Memorialistica bucovinenilor. Fenomenul indelebil al culturilor în dialog), Aura Brădăţan şi Ion Mareş (Documente istorice referitoare la Biserica „Sf. Dumitru” din Suceava, colecţionate de academicianul Simion Florea Marian), Elena Pascaniuc (Basmul fantastic în colecţia de poveşti populare a lui I.G. Sbiera), Ovidiu Bâtă (O cronologie a cercetării şi exploatării miniere în Bucovina), Carol Mohr (Uzul limbii materne ca parametru definitoriu al vitalităţi unui grup etnic minoritar. Analiză socio-lingvistică cu referire specială la minoritatea germană din sudul Bucovinei), Alexandru-Ovidiu Vintilă (Sub zodia nefastă a bolşevismului. În căutarea lui Constant Tonegaru), Luzian Geier (Bucovina în imagini. Un exemplu actual de album cu ilustrate vechi din Cernăuţi), Muscă Raluca-Irina şi Vasile I. Schipor (Bucovinenii şi Bucovina în imagini de epocă. Oameni şi locuri, ppt.)

   La Cernăuţi, unde lucrările s-au desfăşurat la 29 septembrie, au susţinut comunicări m.o. al Academiei Române Alexandrina Cernov, Vasile I. Schipor, Dragoş Olaru (Traian Popovici – figură emblematică a Bucovinei), Constantin Ungureanu (Istoriografia cu referire la sistemul de învăţământ din Bucovina în perioada 1774-1918), Ligia-Maria Fodor (Învăţământul preşcolar în Bucovina habsburgică), Marin Gherman (Noua lege a învăţământului din Ucraina – un instrument al luptei geopolitice), Karina Stempel-Gancarczyk (Graiurile poloneze în Bucovina românească – trecut şi prezent), Cătălin I. Nicolae şi Bogdan Petru Niculică (Teofil Sauciuc-Săveanu: dimensiunea savantului şi drama existenţei unui academician) şi Serhji Hakman (Bucovina în toamna anului 1918: mişcările naţionale în contextul geopolitic). Unii cercetători dintre cei înscrişi în program care nu au putut participa şi-au trimis comunicările în format electronic, care vor fi publicate în „Analele Bucovinei” din 2018.

   După prezentarea lucrărilor, la Rădăuţi – la Galeria de artă şi Cernăuţi – în sala „Bucureşti” a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, au avut loc dezbateri. La Rădăuţi, moderatorul dezbaterilor a fost subsemnatul, Marian Olaru – directorul Institutului „Bucovina”, şi la Cernăuţi acestea au fost moderate de poetul Vasile Tărâţeanu – m.o. al Academiei Române. Se cuvine să precizăm că la Cernăuţi au fost prezenţi la lucrările conferinţei dna Eleonora Moldovan – Consul General al României la Cernăuţi, Serhji Osadciuk – Consul Onorific al Austriei la Cernăuţi, Oleg Panciuc – fostul director al Centrului de Studii Bucovinene de pe lângă Universitatea „Jurji Fedkovici” din Cernăuţi, redactori din media cernăuţeană („Euromedia”) şi bucureşteană („Mesager bucovinean”). În finalul conferinţei, la Cernăuţi, am susţinut ideea unei mai bune cunoaşteri a istoriei şi culturii Bucovinei, a moştenirii deosebite pe care ne-au lăsat-o înaintaşii, ideea că valenţele acestei moşteniri nu s-au pierdut nici azi. De aceea, e nevoie de revenire la izvoare, la situaţia unei bune înţelegeri şi a respectării limbii, culturii şi obiceiurilor celorlalţi, ca bunuri comune al unei convieţuiri în deplină toleranţă, specifice Bucovinei.

    Aici, la Cernăuţi, dezbaterile s-au dovedit foarte aprinse mai ales pe marginea „Legii învăţământului din Ucraina”. Dna Anna Skoreiko, de curând numită director al Centrului Bucovinean de pe lângă Universitatea „Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi, prezentă la aceste dezbateri, a reuşit să suscite reacţia vie a celor prezenţi faţă de felul în care domnia sa a prezentat punctul de vedere – similar cu cel oficial – privitor la soarta şcolilor de limba română din Ucraina. În luările de cuvânt ale unora dintre partenerii cernăuţeni, am recunoscut o didactică de sorginte imperială, prin care unii dintre locuitorii din regiunea Cernăuţi sunt împărţiţi în vorbitori de limba română şi limba „moldovenească,” cu mituri şi un discurs reabilitate din garderoba unui trecut ce nu se vrea uitat, iar despre drepturile minorităţilor, şi desigur ale românilor, acestea nu au decât să se integreze şi mai mult în naţiunea ucraineană pentru a contribui la întărirea Ucrainei, preocupată acum de realizarea conceptului geopolitic al unei Ucraine puternice, aspirantă la integrarea europeană. Din acest punct de vedere, cred că manifestările noastre dedicate sărbătoririi centenarului Marii Uniri vor fi întâmpinate cu reticenţă de oficialii ucraineni şi de reprezentanţii ONG-urilor culturale ucrainene, mai ales din regiunea Cernăuţi. Exigenţele determinate de tradiţia istorică a Bucovinei, de multiculturalism şi bună rânduială în raporturile interumane, de menajare reciprocă a susceptibilităţilor, mai ales când este vorba despre un vecin cu care ai o istorie comună, nu au întâietate la nord de hotarul stabilit la Paris în 1947. /11 octombrie 2017, ziarul Crai Nou/

CS II dr. Marian Olaru, Director al Institutului „Bucovina” al Academiei Române

sursa: BucPress