Orice scriitor şi iubitor de literatură din nordul şi, mai cu seamă, din sudul Bucovinei ar trebui să caute şi să citească „Septentrion literar”. Fiecare scriitor sucevean care se respectă ar trebui să o ceară, să ţină la lectura acestei reviste cu interesul cu care oamenii scrisului din Cernăuţi vor să vadă, să parcurgă „Bucovina literară”, informează publicaţia suceveană crai nou.

Revistă a scriitorilor români din Cernăuţi, „Septentrion literar”, rodul unui proiect realizat sub egida Guvernului României, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, îşi datorează apariţia în hotărâtoare măsură zbaterii îndârjite a lui Ilie Tudor Zegrea, aşa cum, de altminteri, „Ţara Fagilor” a existat graţie lui Dumitru Covalciuc, “Glasul Bucovinei” se aude prin dăruirea acad. Alexandrina Cernov, „Mesager bucovinean” prin devotamentul lui Ştefan Hostiuc, iar „Zorile Bucovinei” prin perseverenţa lui Nicolae Toma. Nu ai cum să nu le preţuieşti efortul şi să nu observi că prin neodihna lor evenimentul cultural şi literar, precum şi creaţia literară din nordul Bucovinei devin cunoscute în Regiunea Cernăuţi şi cât de cât în România.

Deşi, din cauze bine ştiute, numărul vorbitorilor de limba română şi implicit al cititorilor este în scădere, aceste publicaţii reuşesc încă să aibă pentru cine să existe. Şi să fie interesante nu numai prin articolele care le susţin profilul, ci şi prin acelea dedicate evenimentelor, unde nu prea se repetă, dovadă că mai au de unde alege.

Dar să răsfoim alert (după ce noi le-am parcurs cu atenţie), cele şase numere din 2017 (anul XVIII, din viaţa revistei), însă nu înainte de a menţiona colegiul de redacţie: Ilie Tudor Zegrea (redactor-şef), Doina Bojescu, Ştefan Broască, Grigore Crigan, Marin Gherman, Simion Gociu, Mircea Lutic, Dragoş Olaru, Arcadie Suceveanu, Vasile Tărâţeanu, numărul 1-2 (58-59), marcând dispariţia din alcătuirea sa, prin dureroasa plecare dintre noi, a lui Ilie Luceac.

Previzibil, şi întotdeauna necesar, numeroase pagini sunt consacrate cunoaşterii, cultivării limbii române, învăţământului în limba română cu relatări ale lucrărilor mesei rotunde „Limba Română este Patria mea” (ediţiile a II-a şi a III-a), în numerele 1-2 şi 5-6 (62-63), cu scrisoarea deschisă adresată de scriitori directorilor şcolilor cu limba de predare română (nr. 1-2) şi cu protestul mai multor intelectuali, reprezentanţi de instituţii şi asociaţii româneşti faţă de articolul 7 din legea învăţământului votată la 5 septembrie 2017 de Parlamentul Ucrainei care anulează dreptul învăţământului în limba maternă (nr. 5-6). O altă dezbatere, cu tema „Cultură şi identitate”, se bucură de asemenea de o prezentare cuprinzătoare (nr. 3-4).

Ca nişte pagini de roman se citesc astăzi procesele-verbale ale reuniunilor scriitoriceşti publicate de Dragoş Olaru, în care au fost discutate manuscrisele unor volume, activitatea literară curentă, precum şi a unor membri ai acestora (nr. 1-2). Şi cu respect şi nostalgie, rememorările dedicate lui Vasile Leviţchi la 95 de ani de la naştere, „Poetul emblematic al Bucovinei postbelice” (Arcadie Suceveanu) (nr. 1-2). I. G. Sbiera, Traian Chelariu, „Mihai Cimpoi – 75”, „Ion Vatamanu – 80”, „Arcadie Suceveanu – 65” completează tabloul din 2017 al aniversărilor din Septentrionul literar şi din paginile revistei. Revistă care oferă cititorilor şi atractive interviuri cu Radu Cârneci, Leo Butnaru, Adrian Popescu, Săluc Horvat. Cu acest ultim nume, alături de cele ale lui Gheorghe Mihai Bârlea şi Gheorghe Pârja (în convorbire cu Ilie Tudor Zegrea), intrăm odată cu cititorii „Septentrionului” în spaţiul unui frumos mănunchi de pagini destinate întâlnirii cu Maramureşul literar (nr. 5-6).

Sunt publicate grupaje de versuri de Elena Mariţa, Gheorghe Ungureanu, Doina Bojescu, Ilie Tudor Zegrea, Nichita Danilov, Vasile Tărâţeanu, Marin Gherman, Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu ş.a., semnează proză Ştefan Broască, Constantin Arcu, Simion Gociu, Nicolae Spătaru, Grigore Crigan ş.a. şi bucură consemnările unor evenimente în care scriitorii cernăuţeni au fost alături de confraţi din R. Moldova, România şi din multe alte ţări: „Primăvara europeană a poeţilor” de la Chişinău, Festivalul Internaţional „Poezia la Iaşi”, Festivalul Internaţional de Poezie „Meridian Czernowitz”.

Cu Radu Pentiuc, Gheorghe Gabriel Cărăbuş, Alis Niculică şi Alexandru Ovidiu Vintilă, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava reprezintă cea mai frecventă prezenţă culturală din sudul Bucovinei în nordul ei literar, aşa cum rămâne în paginile celor şase numere ale revistei din 2017.

Emoţionant, pilduitor Eminescu este scriitorul cel mai citit, cel mai evocat şi cel mai citat în „Septentrion”. În pragul aniversării sale, la rându-ne să menţionăm câteva titluri: „Lumina cunoaşterii de sine” (Pr. Dr. Radu Ilaş), „La Cernăuţi, în leagănul versului eminescian” şi „Eminescu e cel care ne face mai buni şi mai frumoşi la suflet” (Vasile Paladean), „Eminesciana plastică: noi valorificări impresionante” (Dumitru Apetri).

Orice scriitor şi iubitor de literatură din nordul şi, mai cu seamă, din sudul Bucovinei ar trebui să caute şi să citească „Septentrion literar”. Fiecare scriitor sucevean care se respectă ar trebui să o ceară, să ţină la lectura acestei reviste cu interesul cu care oamenii scrisului din Cernăuţi vor să vadă, să parcurgă „Bucovina literară”. Şi ar trebui cunoscută şi preţuită la Bucureşti, aşa cum este la Chişinău. Fiindcă România literară cu Cernăuţi şi „Septentrion literar” începe.

sursa: BucPress