Citeste si...

Nemulțumire mare în sânul comunității românești din regiunea Cernăuți, manifestată datorită faptului că în anii de independență a statului ucrainean numai în regiunea Cernăuți au fost închise aproape 30 de școli cu limba română de predare.

Despre acest adevăr care continuă să doară, a declarat în cadrul întâlnirii comunității românești din regiunea Cernăuți cu  senatorii români și vice guvernatorul regiunii Cernăuți Volodymyr Kuliș, domnul Ilie T. Zegrea, președintele Reuniunii Scriitorilor Români din orașul Cernăuți, care a atenționat conducerea regiunii și oaspeții români că noul an de învățământ care va începe în Ucraina, marți, 1 septembrie, va  fi unul neobișnuit, întrucât e pentru prima dată în ultimii ani când se  întâmplă astfel de situații.

Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina din lipsă de mijloace financiare, nu a tipărit manuale de limbă și literatură română pentru clasele a patra și a șaptea. Astfel, această indiferență a reprezentanților ministerului respectiv, va crea incomodități copiilor români pe tot parcursul anului de învățământ.

HERTA

Și încă o veste îngrijorătoare.

În timp ce se trage un semnal de alarmă că se reduc școlile românești din regiunea Cernăuți, cei prezenți la întâlnirea cu înalții oaspeți români au menținat faptul că procesul de optimizare în Ucraina, va reduce începând cu 1 septembrie 2015 încă două școli românești din Ținutul Herța. E vorba de școlile primare din satele Lunca șiTârnauca, care urmează să fie închise, motivându-se, numărul redus de copii care frecventează aceste școli. În situația dată comunitatea locală urmează să-și spună cuvântul. Potrivit afirmațiilor făcute de domnul vice guvernator, Volodymyr Kuliș, nici o școală nu poate fi închisă dacă comunitatea locală se împotrivește unor astfel de decizii. Să sperăm că locuitorii satelor Lunca și Târnauca nu se vor lăsa atât de ușor amăgiți ca să li se închidă școala în sat. „Astăzi vor rămâne fără școală, mâine vor insista să li se închidă biserica, iar pomâine acești oameni vor putea vorbi în limba română doar pe ascuns”, afirma unii lideri ai comunității românești din regiunea Cernăuți la întâlnirea de astăzi cu senatorii români și reprezentanții administrației regionale de stat Cernăuți.

Ținutul Herța

Ținutul Herța este aproximativ același cu raionul Herța din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de 32.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din raion sunt exclusiv românești, în afară de satulMamornița (situat în extremitatea nord-vestică a regiunii), care e în principal locuit de ucraineni. Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei iar apoiRomâniei până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deși potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939,Uniunea Sovietică nu pretindea decât ocuparea Basarabiei. Prin urmare, teritoriul a fost dat Ucrainei sovietice și, de la 1991 până astăzi, face parte din statul ucrainean. Conform tratatului de prietenie dintre România și Ucraina din 1997, România renunță la acest teritoriu. Cu toate acestea, numeroase organizații din Bucovina de Nord cât și din România au atacat această decizie și au cerut guvernului român să renunțe la tratat în 2007.

Herța (în ucraineană Герца, transliterat Herța, în rusă Герца, transliterat Gherța, în germană Herza și în polonezăHerca) este un oraș în regiunea Cernăuți(Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 28 km sud-est de orașul Cernăuți și la 21 km nord de orașul Dorohoi.

Localitatea este situată la o altitudine de 160 metri, în partea de est a raionului Herța, pe râul Herța (un afluent al Prutului), în apropiere de granița cu România. Are 2,101 locuitori, preponderent români.

Localitatea Herța a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, aflându-se la câțiva kilometri nord de orașul Dorohoi. Prima menționare documentară a localității datează din data de 20 decembrie 1437. Ca urmare a relațiilor comerciale dezvoltate, a primit în anul 1672 statutul de târg, printr-un hrisov al domnitoruluiGheorghe Duca.

Până la încorporarea Bucovinei la Austria, în 1775, a făcut parte din Ținutul Cernăuți. Între anii 1775-1777, orașul a fost ocupat de armatele austriece, dar târgul, împreună cu circa 30 de sate, a revenit Moldovei, în cadrul nou-înființatului Ținut Herța. Acest ținut a fost desființat în anul 1834 și înglobat Ținutului Dorohoi. Statutul de târg al orașului Herța a fost confirmat în 1817 de Scarlat Callimachi și în 6 iulie 1824 de către Ioniță Sandu Sturdza.[1]

După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, târgul Herța a intrat în componența statului român. La recensământul din 1860, Herța era oficial a 25-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2754 locuitori). În anul 1864 i s-a recunoscut statutul de oraș. La 1901, Marele Dicționar Geografic al Romîniei consemnează că Herța avea 1.160 de locuitori, dintre care majoritatea (820) erau evrei; orașul avea 2 biserici ortodoxe, 2 sinagogi, o școală de băieți și una de fete; în 1884 în oraș se înființase primul birou telegrafo-poștal cu telefon.

În perioada interbelică, orașul Herța a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Conform recensământului din anul 1930, locuiau 8.368 persoane, aproape în totalitate români.

În perioada interbelică, în comuna urbană Herța se desfășura un mic comerț de vite și cereale. Aici funcționau o pretură, o judecătorie mixtă, o percepție fiscală, un oficiu P.T.T., un oficiu telefonic și un serviciu sanitar. De asemenea, pe plan educativ-cultural, existau 2 școli primare de stat, 1 școală primară confesională, 1 cerc de lectură, 1 societate sionistă, 2 biserici ortodoxe și 7 sinagogi și case de rugăciune evreiești. Prin oraș trecea drumul național Cernăuți – Herța – Noua Suliță –Lipcani .

Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop – Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit încă un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece sovieticii trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.

Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, orașul a fost aproape complet distrus în primele zile de război. Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în aprilie 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca „frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940”, URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța .

După reocuparea orașului de către sovietici, Herța a fost reconstruită, dar populația nu a mai atins nivelul populației din perioada interbelică. Între anii 1940-1962, orașul Herța a fost reședința administrativă a raionului Herța. În următorii 30 de ani, orașul nu s-a mai dezvoltat, întreg raionul Herța fiind inclus în raionul Adâncata.

Începând din anul 1991, orașul Herța face parte din raionul omonim al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.443 (1.327+116), reprezentând 68,00% din populația localității. La acel moment, mai locuiau 409 ucraineni, 222 ruși, 14 evrei, 3 poloni și 31 persoane de alte etnii . În prezent, orașul are 2.101 locuitori, preponderent români.

În anul 1993 orașul a încorporat 56.5 hectare de teren din satul Târnauca, 8.3 hectare de teren din satul Molnița, suprafața orașului crescând la 322.3 hectare. În prezent, aici funcționează una din cele mai mari întreprinderi de pielărie din regiune, cu peste 1.300 muncitori, o fabrică de cărămidă și 3 școli.

Liceul din Herța poartă din anul 1968 numele scriitorului român Gheorghe Asachi (1788-1869).

surse:BucPress.euro.wikipedia.org

Citeşte mai departe ...

Membrii Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României aflați într-o vizită de lucru de patru zile în regiunea Cernăuți (Ucraina) au participat duminică la slujba de liturghie oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe din raionul Storojineț. Cu acest prilej, delegația română a făcut o donație de câteva sute de cărți și un calculator pentru Școala duminicală de limbă română și ucraineană din Storojineț, care va funcționa începând cu toamna acestui an, cu sprijinul Bisericii Sfântul Gheorghe. Deși școala este înființată ca o școală de duminică, aceasta va avea cursuri de limbă română în fiecare zi a săptămânii.

Delegația română, formată din domnul senator Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni, domnul senator Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei, domnul senator Ion-Simeon Purec, secretar al Biroului Permanent al Senatului, membru al Comisiei și domnul senator Iulian Cristache, membru al Comisiei, s-a deplasat la sediul Administrației Raionale de Stat Storojineț, unde a fost întâmpinată de domnul Iaroslav Bartoș, președintele administrației raionale și doamna Ecaterina Hrițuleac, președinte al Consiliului Raional.20150830 150733

În cadrul întâlnirii, oficialii români și ucraineni au ținut scurte alocuțiuni, iar partea română a reiterat sprijinul pentru suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, pe care România o exprimă constant în dialogul bilateral. Totodată, domnul senator Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, a afirmat faptul că “am condamnat cu fermitate anexarea Crimeii și Sevastopolului de către Federația Rusă, pe care o condsiderăm ilegală și contrară normelor de drept internațional. Sprijinul României a fost unul concret. Am fost primul stat membru al U.E. care a ratificat Acordurile de Asociere ale UE cu Ucraina, Rep. Moldova și Georgia, la 3 iulie 2014.”

În același context, domnul senator Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni, a evidențiat, la rândul său, că “în orice criză apare o oportunitate. Cred că Ucraina va avea o istorie de succes. O națiune puternică este o națiune care se dezvoltă economic, care își păstrează identitatea națională și e important să aveți oameni care își iubesc țara. România e aproape de vecinul său, necondiționat, pentru păstrarea suveranității sale naționale. Pentru România este foarte important să știm că românii din regiune pot studia în limba română, să poată participa la o slujbă la biserică oficiată în limba română, să pună umărul alături de autoritățile locale pentru a ajuta comunitatea să meargă înainte și să fie respectată.

La această întâlnire, în cadrul căreia a avut loc și un spectacol organizat de elevii din școlile românești și ucrainene din raionul Storojineț, au participat și primari din satele cu populație românească și ucraineană, directori de școli, precum și membri ai societății civile românești.

20150830 180837În cadrul evenimentului de la Administrația Raională, președintele Comisiei românilor de pretutindeni, domnul senator Marcel Bujor, a înmânat reprezentanților Administrației Raionale de Stat din Storojineț medalii și albume din partea Senatului României.

Programul delegației române a continuat cu o vizită la Gimnaziul din Crasna, instituție de învățământ construită cu sprijinul Guvernului României în anul 2002, ocazie cu care membrii Comisiei românilor de pretutindeni au donat un computer și câteva sute de cărți.

După întâlnirea de la Administrația Raională, oficialii români și ucraineni s-au deplasat spre centrul orașului, unde autoritățile au amenajat un spațiu în memoria celor uciși în timpul protestelor pro-europene din Kiev și pe frontul din estul Ucrainei, prilej cu care oficialii români și ucraineni au depus o coroană de flori.20150830 171358

Totodată, delegația română a făcut o vizită la Mănăstirea Leorda, precum și la mănăstirea din Crasna.

Pe tot parcursul zilei, delegația română a fost însoțită de către domnul Ionel Ivan, ministru consilier în cadrul Consulatului General al României la Cernăuți, de către domnul consul Edmond Neagoe, precum și de către domnul Nicolae Toma, redactor șef al ziarului Zorile Bucovinei.

Luni, membrii delegației române vor participa la manifestările dedicate Zilei Limbii Române organizate la Cernăuți

Citeşte mai departe ...

Obiectivul fundamental îl reprezintă prezervarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din afara graniţelor, consolidarea patrimoniului cultural românesc comun.

Obiectivele principale ale relaţiilor cu diferitele comunităţi româneşti trebuie să aibă în vedere:

a)folosirea oportunităţilor care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, în vederea promovării valorilor culturale româneşti şi a iniţiativelor politice ale statului român, în beneficiul cooperării cu celelalte state şi al prezervării identităţii etnice şi culturale a românilor de pretutindeni; materializarea demersurilor pentru crearea de grupuri permanente de lucru la nivelul instituţiilor din ţară şi din statele de reşedinţă respective;

b)valorificarea potenţialului politic, economic, social şi cultural pe care îl au, prin dimensiunea şi dinamica lor, comunităţile româneşti din spaţiul european şi extra-european;

c) construirea partenerialului activ al autorităţilor române cu asociaţiile de români din străinătate în vederea găsirii de soluţii pentru problemele cu care se confruntă românii din afara graniţelor în ţările de reşedinţă;

d)consolidarea internă a comunităţilor româneşti şi încurajarea iniţiativelor comunităţilor româneşti care vizează manifestarea liberă şi necondiţionată a apartenenţei la românitate;

e)implicarea activă a comunităţilor româneşti, pe plan internaţional şi în ţările de reşedinţă, în sensul afirmării identităţii româneşti şi a consolidării relaţiilor bilaterale pe plan politic, economic şi cultural;

f) continuarea demersurilor pentru recunoaşterea ca minoritate naţională şi acordarea drepturilor aferente acestui statut etnicilor români, în spiritul normelor europene, de către autorităţile unor state din vecinătate şi Balcani, precum şi garantarea posibilităţii de a-şi exercita efectiv drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare;

g)recuperarea simbolică a elitelor, a personalităţilor reprezentative ale emigraţiei, pentru includerea acestora în actualitatea culturală, ştiinţifică şi economică a României şi participarea lor la realizarea obiectivelor strategice de politică externă, prin articularea unor reţele profesionale şi a unor acţiuni de diplomaţie publică menite a consolida imaginea externă a României;

h)stimularea unei noi coeziuni a societăţii civile româneşti având ca fundament continuitatea patrimoniului cultural românesc.

Citeşte mai departe ...

Comunitatea românească din Serbia trăieşte în două regiuni, în Voivodina şi în Serbia de nord-est, în zona cunoscută generic ca Valea Timocului. Conform datelor oficiale (recensământul din 2002), numărul etnicilor români este de 34.576 (30.419 în Voivodina şi 4.157 în restul Serbiei, dintre care 2.339 în Timoc şi 1.000 în localitatea Ovcea, integrată administrativ în capitala Belgrad), iar cel al „vlahilor” de 40.054 persoane (101 în Voivodina, restul populaţiei fiind concentrată în zona de nord-est a Serbiei). Potrivit organizaţiilor româneşti, datele de la recensământ au avut în vedere numai persoanele cu domiciliul permanent în Serbia, nu şi persoanele aflate temporar la muncă în străinătate, apreciate la 50.000 de români voivodineni şi 250.000 de români timoceni. Aceleaşi estimări neoficiale prezintă un număr de circa 200.000-250.000 de etnici români/„vlahi” în Serbia de nord-est.

Principala problemă a minorităţii române din Serbia o reprezintă separarea artificială dintre români, majoritatea înregistraţi în Voivodina, şi „vlahii” din nord-estul Serbiei/Valea Timocului, transpusă într-o diferenţă de tratament faţă de comunitatea românească. Astfel, etnicii români din nord-estul Serbiei nu beneficiază de drepturile acordate persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în domeniile educaţiei, mass media, religiei sau administraţiei publice.

În relaţia cu Serbia, funcţionează o Comisie Mixtă privind minorităţile naţionale, operaţionalizată în 2009, în baza prevederilor Acordului Interguvernamental româno-sârb privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat în 2002, care a intrat în vigoare în anul 2004.

La 1 martie 2012, a fost semnat Protocolul sesiunii a doua a Comisiei Mixte privind minorităţile naţionale, în prezenţa comisarului european pentru extindere, Stefan Fule, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton. 

Sursa: http://belgrad.mae.ro/

Citeşte mai departe ...

Asociaţii româno-bulgare

Scris de Miercuri, 26 August 2015 21:46 Publicat înBULGARIA 0
La recensământul din 2011 au fost înregistraţi in Bulgaria 3598 de "vlahi" şi 866 de români.
La acelaşi recensământ s-au declarat vorbitori de limba română 5454 de persoane, din care cele mai mari grupuri sunt reprezentate de: "vlahi" - 1964, romi - 1837, români - 822, bulgari - 733.
 
Românii/vlahii/aromânii din Bulgaria sunt organizaţi in următoarele asociaţii:
 
- Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE”, Vidin 3700, str. „Pazarska”, nr. 2, preşedinte dr. Ivo Gheorghiev, tel. 00359/94/988964; fax 00359/884988109; e-mailAceastă adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
-  Casa de Cultură „Sf. Teofana Basarab”Vidin 3700, str. „Pazarska”, nr. 2, preşedinte dr. Ivo Gheorghiev, tel. 00359/94/988964; fax 00359/884988109; e-mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
 
- Centrul Cultural Român şi Uniunea Ziariştilor Români din Bulgaria, str. „P.R. Slaveikov”, nr. 25, Vidin 3700, preşedinte Ivan Juvetov, e-mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., tel 00359 885816394
- Asociaţia Culturală a Vlahilor din Bulgaria, preşedinte Viktor Mişu Socrate; str, „Pazarska”, nr. 2, Vidin 3700; tel. 00359/94/988964; fax 00359/884988109; e-mailAceastă adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. 
- Asociaţia „Curcubeul peste Dunăre”, preşedinte Boian Ivanov, str. „Pazarska”, nr. 2, Vidin 3700, e-mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., tel. 00359/94/988964; fax 00359/884988109.
Asociaţia Vlahilor din Bulgaria (AVB), preşedinte Plamka Liubomirova, str. “Iavorov”, nr. 1, cam. 213, Vidin 3700, tel/fax 00359/94/600398, e-mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
 Comunitatea Românilor din Bulgaria,preşedinte dr. Serafim Hristov, Vidin 3700, str. “Ribarska”, nr. 6, tel/fax 00359/94/620320; tel/fax în România 0040/351/800591; e-mailAceastă adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Suţata Aromânilor „Unirea” şi Centrul de Limbă şi Cultură Ar(o)mână, preşedinţi Toma Kiurkciev şi Mihai Hristov, Sofia 1000, str. „Kniaz Boris I”, nr. 136, tel. 003592/9893133; fax 003592/9893116; e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.;Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..
Suţata Aromânilor din Dupniţa, preşedinte Nikola Kostov, str. “Patriarh Evtimii” nr. 88, ap. 12, reg. Kiustendil, tel. 00359/701/41401; e-mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
 
Suţata Aromânilor din Velingrad, preşedinte Vasil Ianakiev, str. „Raiko Daskalov”, nr. 9, cod 4600, reg. Pazargik, tel. 00359/359/52582; e-mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.;Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
 
Suţata Aromânilor din Peştera, preşedinte Atanas Şterev, str. „Petăr Staikov”, nr. 2, reg. Pazargik, tel. 00359/350/65533; 00359/350/62093
 
Fundaţia „Walahorum” din Vidin, preşedinte Liudmil Rădukanov, str. „Iavorov”, nr. 1, bloc „Camelia”, sc. A1; e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Citeşte mai departe ...

Despre comunitatea românească din Bulgaria

Scris de Miercuri, 26 August 2015 21:45 Publicat înBULGARIA 0

În urma recensământului din februarie 2011, numărul cetăţenilor bulgari care s-au declarat "etnici români" este de 866, cel al cetăţenilor bulgari care s-au declarat "etnici vlahi" de 3598 iar al cetăţenilor români aflaţi în Bulgaria este de 334.

 Organizaţii şi asociaţii culturale româneşti:
  • „AVE” Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria (UERB, înfiinţată în 2003),
  • Comunitatea Românilor din Bulgaria (CRB creată în 2002),
  • Asociaţia Vlahilor din Bulgaria (AVB – 1992), Asociaţia Vlahilor din Estul Bulgariei (2002),
  • Asociaţia Vlahilor Rudari din Bulgaria (2002),
  • Societatea Aromânilor „Unirea” (Şuţata Armânjlor – fondată în 1894, reluându-şi activitatea în 1992, ca filială a Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria, de care s-a desprins în 1995),
  • Asociaţia Aromânilor din Dupniţa, Centrul Cultural Român din Vidin.
Învăţământul în limba română. Nu există învăţământ de stat primar şi secundar în limba română. Organizaţiile româneşti din Bulgaria organizează cursuri de limba română de la ciclul preşcolar, până la cel liceal.
Liceul “Mihai Eminescu” din Sofia funcţionează ca unitate şcolară pentru studierea intensivă a limbii române. Liceul şi-a reluat activitatea în anul 1999, după o întrerupere de 51 de ani, simultan cu redeschiderea la Bucureşti a Liceului Bulgar “Hristo Botev”. Este de cooperare pe bază de reciprocitate.
În privinţa învăţământului superior, în Bulgaria funcţionează la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia un lectorat de limba română din cadrul Catedrei de Limbi Romanice. La Universitatea „Kiril şi Metodie” din Veliko Târnovo există un lectorat de limba română, creat pe bază de reciprocitate (la Universitatea din Craiova există un lectorat de limbă bulgară).
Biserica Românească Ortodoxă „Sfânta Treime” din Sofia, proprietate a statului român şi subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.
Mass-media în dialectul aromân şi în limba română: Revista ,,Salut Românesc’’ este o revistă trilingvă, editată periodic de Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria. Revista„Timpul”, bilingvă, a fost editată lunar de Asociaţia Vlahilor din Bulgaria şi Comunitatea Românilor din Bulgaria. În prezent aceasta se editează sporadic. Buletinul „Armânul”este editat de 6 ori pe an de Centrul pentru limbă şi cultură aromână, într-un tiraj de 1000 de exemplare, cu finanţare din partea Centrului Internaţional pentru Problemele Minorităţilor şi Colaborarea Culturală. Buletinul este distribuit filialelor Societăţii Aromânilor din Sofia, precum şi organizaţiilor aromâne din statele balcanice, Europa Occidentală, America şi Australia.
Accesul forţei de muncă din România pe piaţa muncii din Bulgaria
Accesul forţei de muncă din România pe piaţa muncii din Bulgaria este liber.
Citeşte mai departe ...
Comunitatea Românilor din Serbia
  • Adresa: Vaska Pope 16, 26300 Vârşeţ
  • Tel: +381 (0)13 833420
  • Fax: +381 (0)13 838031
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Casa de Presă şi Editură “Libertatea”
  • Director: Nicu Ciobanu
  • Adresa: Žarka Zrenjanina 7, 26000 Pancevo
  • Tel/Fax: +381 (0)353401;
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia
  • Preşedinte: Lucian Marina
  • Adresa: Bulevar Slobodana Jovanovića 50, 21000 Novi Sad
  • Tel/Fax: +381 (0)21 6394412
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Societatea Literar Artistică “Tibiscus”
  • Preşedinte: Vasile Barbu
  • Adresa: T. Vladimirescu 176 B, 26216 Uzdin
  • Tel: +381 (0)13 673262, +381 (0)13 673856
  • Fax: +381 (0)13 673207
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Centrul euro-regional pentru dezvoltarea societăţii în medii multi-etnice “In Medias Res”
  • Preşedinte: Valentin Mic
  • Adresa: Njegoseva 1a, 26000 Pancevo, Serbia
  • Tel/Fax: +381 (0)13 354861
  • Web: www.inmediasres.rs.sr
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Societatea Română de Etnografie şi Folclor
  • Preşedinte: Costa Roşu
  • Adresa: Mihajla Pupina 6/3, 21000 Novi Sad
  • Tel/Fax: +381 (0)21 350084
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Centrul Românesc pentru Drepturile Omului şi Instituţii Democratice
  • Preşedinte: Marcel Drăgan
  • Adresa: Stevana Mokranjca 6/36, 21000 Novi Sad
  • Tel/Fax: +381 (0)21 457583
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Asociaţia „Românii Independenţi din Serbia”
Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia
  • Preşedinte: Dimitrie Crăciunovici
  • Adresa: Požarevačka 8, 19000 Zaječar
  • Tel/Fax: +381 (0)19 424878
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Protopopiatul Ortodox Român „Dacia Ripensis”
  • Protopop: Boian Aleksandrovici, vicar administrativ al Timocului
  • Adresa: Obiliceva 14, 19300 Negotin
  • Tel: +381 (0)19 542564
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Părtia Democrată a Rumânilor din Sârbie
  • Preşedinte: Predrag Balaşevici
  • Adresa: Bobijeva 46, 19210 Bor
  • Tel/Fax: +381 (0)30 295696
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea." style="color: #005288; outline-style: none;">pbalasevic@gmail.com
Asociaţia pentru cultură a rumânilor din Sârbie de Nord-Est “Ariadnae Filum”
  • Preşedinte: Zavişa Jurj
  • Adresa: Bobijeva 46, 19210 Bor
  • Tel/Fax: +381 (0)30 295696
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Societatea Românilor-Valahilor “Traian”
  • Preşedinte: Draghişa Costandinovici
  • Adresa: Edvarda Kardelja 30, Mala Vrbica, 19320 Kladovo
  • Tel/Fax : +381 (0)19 807526
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Comitetul pentru Drepturile Omului din Negotin
  • Director: Duşan Pârvulovici
  • Adresa: JNA 1A, TC I etaj, local 39 şi 40, 19300 Negotin
  • Tel: +381 (0)19 541955
  • Fax: +381 (0)19 541956
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Iniţiativa Culturală Rumână
Asociaţia pentru limbă, cultură şi religia rumânilor de pe Valea Moravei
  • Preşedinte: Iel Buobu Lui
  • Tel: +381 (0)628192422
Iniţiativa Culturală Românească
  • Preşedinte: Ivica Glišić
  • Adresa: localitatea Žitkovica, comuna Golubac
  • Tel: +381 (0)69675178
Centrul Cultural Informativ al Românilor
  • Director: Bojan Barbucici
  • Adresa: Borska 20, Brestovac, 19210 Bor
  • Tel: +381 (0)30 34985
  • E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Citeşte mai departe ...

Ungaria

Scris de Miercuri, 26 August 2015 13:35 Publicat înUNGARIA 0

Comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta. Grupuri compacte de români trăiesc în mai multe așezări rurale din apropierea graniței cu România și în orașul Jula (maghiară Gyula). Un grup important de români se află și în capitala Budapesta.

Citeşte mai departe ...

Serbia

0

 

 

 

În Serbia trăiesc astăzi trei comunități de români: românii timoceni (grupați la sud de Dunăre, la răsărit de râul Morava, până la granița cu România și Bulgaria), românii din Voivodina (grupați la nord de Dunăre, în Voivodina), si aromâni.

Valea Timocului sau Craina Timocului este o regiune situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc și în zonele montane adiacente acesteia. Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români (împărțiți în statisticile oficiale în vlahi și români), care numără 35.330 de persoane, conform recensamantului sarbesc din 2011.

Românii din Voivodina sunt o parte a minorității de naționalitate română din Serbia. Ei trăiesc în 42 de localități din regiunea Voivodina, iar numărul lor atinge 25 410 de persoane, conform recensământului din 2011. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a  primit statut oficial împreună cu grafia latină. Anumiți lingviști și oameni de știință, precum și organizațiile românești din Estul Serbiei ridică însă numărul românilor la 250.000 de locuitori

Aromânii (numiți în România și macedoromâni, armâni, macedoneni latini, macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni.

În Voivodina există 37 unități de învățământ cu predare în limba română (între care două licee) iar în Valea Timocului doar două. În plus există, la nivel superior, o școală pedagogică la Vârșeț și o catedră de limba română la Novi Sad. Programele de învățământ se fac în limba română, de la grădiniță până la liceu; de asemenea există un Institut unde se fac manualele în limba română. Există patru școli sută la sută românești, la Grebenaț, Nicolinț, Coștei și Sân-Mihai.

Segmentul cultural este bine reprezentat în Voivodina prin Teatrul Profesionist Românesc, care dă reprezentații în principalele localități cu comunități românești, cum ar fi Vârșeț, pe scena Teatrului Național „Sterija”. Activitatea culturală este bine reprezentată prin casele de editură finanțate de stat, precum Libertatea. Casa de Presă și Editură Libertatea scoate anual aproximativ 20 de titluri.

Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul Libertatea (Panciova). Statistica Consiliului Europei arată că în română apar 6 ziare și 5 reviste. La nivel audiovizual, mass media românească este prezentă prin 6 ore de program radio și între o oră și o oră jumătate de program tv în română zilnic.

În Voivodina funcționează 40 de parohii românești istorice în care activează 42 de preoți, aflate sub jurisdicția Episcopiei ortodoxe române Dacia Felix cu sediul la Vârșeț, condusă de Prea Sfinția Sa, Daniil Partoșanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Din 2002 apare revista Dealul Vârșețului, un periodic al Bisericii Ortodoxe Române din Vârșeț.

 

 

 

Citeşte mai departe ...

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1