Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
Beatrice Urucu
Instanța de judecată de la Chișinău a decis să amâne până mâine decizia în cazul expulzării liderului Platformei Unioniste Acțiunea 2012, Geroge Simion.
În urma deliberării de astăzi, judecătorul a decis prelungirea ședinței în ziua de mâine.
„Cei de la SIS și de la Biroul de Migrație și Azil, motivează că ar trebui să fiu expulzat pentru că am declarat în cadrul mitingurilor și la diferite emisiuni că optez pentru unirea celor două state românești. De fapt nu se judecă cetățeanul George Simion ci idealul unirii”, a declarat George Simion după ședința de judecată.
Precizăm că George Simion nu a fost lăsat să treacă frontiera Republicii Moldova, vineri 6 februarie. Ulterior activistul a intrat în greva foamei direct la vama Sculeni unde i s-a pus interdicție de a intra în Moldova.
Sâmbătă, Simion a fost lăsat totuși să treacă, după o intervenție a noului prim-ministru de la Chișinău.
Ieri, în cadrul unei emisiuni, George Simion a cerut președintelui Republicii Moldova să-i acorde cetățenia.
Constantin Uzdriş
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, l-a primit luni, 8 februarie 2016, pe ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti, E.S. Mohamed Alaaeldin Aly Shakwy Elhaddidi, în vizită de curtoazie.
În cadrul întâlnirii, a fost evocată tradiţia îndelungată de dialog şi cooperare între cele două state şi marcarea, în acest an, a 110 ani de relaţii politico-diplomatice.
Totodată, a fost menţionată importanţa consolidării legăturilor interumane, dată fiind prezenţa unei comunităţi româneşti în Egipt, precum şi a unei comunităţi egiptene în România. Ministrul delegat a subliniat angajamentul României pentru susţinerea cetăţenilor săi din Egipt şi a apreciat rolul pozitiv al acestora în societatea egipteană. În acest sens, a arătat că autoritățile de la Bucureşti încurajează crearea unei forme asociative româneşti în Egipt, care să contribuie la consolidarea dialogului şi cooperării bilaterale, în ansamblu.
Cei doi interlocutori au convenit menţinerea unui schimb de opinii constant pe temele circumscrise prezenţei comunităţii române din Egipt, precum şi în ceea ce priveşte împărtăşirea de experienţă în domeniul relaţiei cu comunităţile din afara frontierelor, cu atât mai mult cu cât în Egipt funcţionează un minister pentru diaspora egipteană.
Sursa:mae.ro
Periodicul „Sărcia”, adresat românilor din Serbia, a împlinit 20 de ani de existenţă. De-a lungul timpului, toţi cei implicaţi în apariţia şi existenţa acestui periodic au făcut eforturi pentru păstrarea sentimentului naţional. La două decenii de la apariţie, Iancu Murărescu, primul redactor al „Sărciei”, realizează o incursiune printre aminitiri şi fapte, care intruduce cititorii în universul unde s-a născut acest periodic.
Primul număr al publicației noastre a apărut în martie 1995. Publicație a românilor sărcienți, care poartă numele de „Sărcia”, nume drag nouă, căci ne amintește de numele satului nostru, purtat mai bine de 600 de ani.
Prima redacție era alcătuită de: Iancu Murărescu (redactor responsabil), Livius Lăpădat, Traian Pancaricean, Leorean Jivoin, Iancu Pancaricean și Ion Miloș. A apărut ca supliment al ziarului „Tibiscus” din Uzdin, datorită domnului Vasile Barbu. La „Tibiscus” au apărut primele 5 numere, ca apoi să apară ca supliment (dar ca apariție aparte) la „Cuvântul românesc”, ziar al Comunității Românilor din Iugoslavia. „Sărcia” a apărut în cadrul filialei din satul nostru a CRI (CRS). În cadrul „Cuvântului românec” apare până în anul 2002 (nr. 15), ca apoi să ni se sisteze apariția (din cauza unor critici la adresa președintelui C.R.I. (CRS)), așa că a urmat o pauză de aproape opt ani, ca apoi, cu ajutorul lui Dumnezeu și a celor din conducerea bisericii noastre, la ședința Consiliului Parohial din 8 decembrie 2009, să se hotărască ca „Sărcia” să apară în cadrul bisericii (fără a fi publicație strict religioasă). În aprilie 2010, de Paște, apare un nou număr, nr. 16, editat de biserica noastră. Așa cum s-a hotărât, redacția a fost formată de membrii Consiliului Parohial, care la vremea aceea a fost compus de: Luca Lăpădat (președintele Consiliului), Iancu Murărescu (redactor responsabil), Valeri Moșescu, Pavel Pancaricean-Lonti, Leorean Jivoin, Tiberiu Jivoin-Stoicu, Ionel Pancaricean-Aron și Lazăr Miloș. Un an mai târziu, pe 21 augut 2011, se alege un nou Consiliu Parohial, din care au făcut parte: Dorel Pancaricean, Cristian Jivoin, Pavel Pancaricean-Lonti, Luca Lăpădat, Aurel Jurj (ales apoi ca președinte), Valeri Moșescu, Iancu Murărescu (care rămâne redactor responsabil). Actuala componență a Consiliului Parohial, implicit și a redacției este: Pavel Pancaricean – Lonti (președintele Consiliului), Valeri Moșescu, Dorel Pancaricean, Moisă Miloș, Alexandru Ognenan, Lazăr Miloș și Iancu Murărescu (tot ca redactor responsabil, ca la început).
Din materialele publicate amintim: Contribuții la istoria localității Sărcia (Traian Pancaricean), Devorbă cu președintele filialei C.R.I. din Sărcia – Iancu Murărescu (Iancu Pancarecean), Poetul, filosoful și străinul Ion Miloș (Slavco Almăjan), Școala din Sărcia la începutul secolului XIX (Gligor Popi), Două aniversări ale BOR din Sărcia (Iancu Murărescu), Ion Miloș și permanențele spiritului românesc (Irina Digodi), Confluențe tărăceano-sărciene (Ioan Cipu), Cultura minoritară și/sau majoritară (Ion Miloș), Hristos a înviat (pr. Petru Măran), Paștile cele mari (prot. Petru Drăghicescu), Gostu la Sărcia (Pavel Pancaricean – Lonti), Aportul preotului Gherasim Andru la viața culturală a satului (Olimpia Pancaricean), Evangeliștii Matei și Luca – cercetori ai genealogiei lui Hristos (prot. Petru Berbentia), Proză umoristică – Anunțul (Livius Lăpădat), Sărcia la 680 de ani (Iancu Murărescu), 2012 – an bogat în activități (Valeri Moșescu), Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (26 octombrie)(pr. Cristian Popi), Colinde de Crăciun la biserica din Sărcia (Nicoleta Suciu), Imaginile copilăriei (Florin Ursulescu), La Timișoara-Seminar pentru ziariștii minoritari (Octavian Suciu).
Mai sunt prezenți și poeți sărcienți și nu numai, sunt publicate versuri patriotice, folclor literar în versuri, suveniruri, fotografii…
„Sărcia” apare, în general, pe 12 pagini, format A4, într-un tiraj de 300 de exemplare. Se distribuie gratuit românilor din sat, dar și în străinătate, la sărcienți sau la cunoscuți. Partea financiară se asigură din donațiile primite de la oamenii de bine din SUA și nu numai. Ne-au ajutat și „Tibiscus”, Comunitatea Românilor din Iugoslavia, Consiliul Național Român din Serbia.
Să mai spun că de la nr. 25 (mai 2013), „Sărcia” apare într-o haină nouă, cu fotografii în culori. Tehnoredactarea și tiparul sunt în mâinile lui Valeri Moșescu.
Să dea Dumnezeu ca „Sărcia” noastră să mai apară și pe viitor, să avem cine să scrie și cine să o citească. Am vrut și vrem să fie o publicație a românilor sărcienți, legat de noi și românism. Am rămas puțini români în sat (cca. 300 din cei 1500 de locuitori ai satului), dar vrem să rezistăm, să păstrăm sentimentul național, să ne respectăm neamul. Până acum au apărut 34 de numere. Publicația noastră apare cu o periodicitate care depinde și de mijloacele financiare de care dispunem, dar cu intenția de a apare pe patru ori pe ani.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Iancu Murărescu
Sursa materialului semnat Iancu Murărescu: http://www.comunitatea-romanilor.org.rs
George Simion, președintele Platformei Unioniste „Acțiunea 2012", îi cere președintelui Nicolae Timofti cetățenia Republicii Moldova. Apelul a fost făcut public în cadrul unei emisiuni.
„Prima dată când m-am gândit să îmi iau cetățenia Republicii Moldova, nu mi s-a părut o soluție atât de bună. Dar în momentul ăsta, având atât de mulți prieteni și cunoscuți, m-am legat foarte mult sentimental de Basarabia și chiar mi-aș dori cetățenia Republicii Moldova”, a precizat George Simion.
În acest sens, George Simion a făcut un apel public către președintele Timofti.
„Profit de ocazie să îi solicit președintelui Nicolae Timofti să îmi acorde cetățenia R. Moldova, pentru că vreau să fiu alături de frații mei. Nu vreau să fiu cineva de la București care să zică cereți unirea. Noi, în România o cerem și peste trei sferturi din populație își dorește unirea în România. Vreau să fiu și cetățean al Republicii Moldova”, a spus Președintele Platformei Unioniste "Acțiunea 2012".
George Simion susține că aceasta este singura modalitate viabilă prin care se poate face cetățean cu acte în regulă al Republicii Moldova.
„Sunt și eu moldovean, dar de la Focșani, nu am bunici și străbunici basarabeni. Ca să primesc cetățenia, trebuie să fac o cerere la președinție, iar Nicolae Timofti dacă consideră că cererea mea este justificată, poate să mi-o acorde. În alte prevederi ale legii nu mă încadrez, se acordă foarte greu cetățenie. Ar fi o idee foarte bună să facem o acțiune în masă ca 50 sau 100 de mii de cetățeni ai României să ceară cetățenia Republicii Moldova”, a explicat George Simion.
Sursa: Unimedia
Vineri, 12 februarie 2016, de la ora 18, la ARCUB - Hanul Gabroveni (str. Lipscani, nr. 84-90), în Sala Coloanelor, va avea loc vernisajul expoziției de pictură „RETENTION" a artistei Gabriela Bodin. Expoziția va fi prezentată de Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român, şi de curatorul Cristina Simion. Expoziția va fi deschisă în perioada12 - 25 februarie 2016, în intervalul orar15:00-22:00.
Gabriela Bodin (n.1988, Focşani) a studiat și s-a afirmat ca artistă în Italia, unde trăiește de la vârsta de 17 ani. La începutul acestui an, Living Art Gallery-Hungerford (Anglia) i-a organizat cea mai recentă expoziţie personală, care se adaugă multor altor prezenţe de succes în lume:Tiny Griffon Gallery - Nürnberg, (2015), OpenArt Gallery - Milano (2012), Oldrado da Ponte Gallery - Lodi (2012) şi chiar în China (2011).
Evenimentul este organizat, în parteneriat, de Institutul Cultural Român, ARCUB, Primăria Municipiului București și Tiny Griffon Gallery.
Martirii neamului au fost omagiaţi la Cernăuţi, duminică, 7 februarie. Timpul.md anunţă că din inițiativa Elenei Nandriş, primarul comunei Mahala, Cernăuți, Ucraina, a avut loc o manifestare de doliu în memoria celor 570 de martiri ai neamului, care doreau să treacă Prutul în România, pentru a scăpa de teroarea bolşevică declanşată de URSS în nordul Bucovinei și care au fost secerați de gloanțele grănicerilor sovietici. Prin acest eveniment s-au marcat trecerea a 75 de ani de la tragicul eveniment. Cei prezenţi la comemorare au aprins câte o lumânare la monumentul închinat memoriei martirilor seceraţi de gloanţele grănicerilor sovietici, la Lunca, în iarna anului 1941.
Ministerul Afacerilor Externe informează că, în pregătirea alegerilor parlamentare ce vor fi organizate în anul 2016, pe site-ul instituției, la secţiunea„Transparenţă decizională”, a fost publicat, în vederea consultării publice în perioada 8 februarie 2016 – 8 martie 2016, proiectul deOrdin al ministrului afacerilor externe prin care se stabilesc documentele care atestă reşedinţa în străinătate.
Ministerul Afacerilor Externe dorește să precizeze faptul că, în conformitate cu noile prevederi legislative în materie electorală, respectivLegea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015, documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe prin ordin.
Sursa:mae.ro
Camerele de Comerţ şi Industrie din Moldova, Ucraina şi România vor semna un Memorandum trilateral de cooperare. Scopul acestuia vizează simplificarea procedurilor de comerţ internaţional.
Potrivit agenţiei "INFOTAG", cest acord a fost discutat în cadrul întrevederilor preşedintelui CCI a Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, cu preşedintele CCI România, Mihai Daraban, şi vicepreşedintele CCI din Ucraina, Sergii Svîstil, aflaţi la Chişinău cu ocazia Expoziţiei naţionale "Fabricat în Moldova".
Memorandumul urmează a fi semnat între 20-21 aprilie, la Cernăuţi, în timpul şedinţei Reuniunii Consiliului de afaceri Ucraina - Republica Moldova şi Ucraina - România.
Iniţiativa de semnare a Memorandumului a fost înaintată de Ucraina. Comunitatea de din această ţară acordă un interes deosebit exportului pe piaţa Uniunii Europene şi contează pe experienţa Republicii Moldova în acest domeniu, inclusiv având în vedere relaţiile de prietenie dintre Moldova şi România. În acelaşi timp, colaborarea trilaterală între Camerele de Comert va permite implementarea comună a proiectelor transfrontaliere.
În cadrul întrevederii părţile au făcut un schimb de informaţii privind situaţia economică din statele lor şi din regiune, au exprimat opinii privind posibilitatea cooperării la nivel de CCI pentru sporirea comerţului reciproc avantajos.
În urma Sfintei Liturghii de duminică, oficiată de Prea Sfințitul Episcop al Episcopiei „Dacia Felix”, Daniil, și de preoții Adrian Boba și Andrei Turcoane, a avut loc ședința anuală a Consiliului Parohial al Catedralei Bisericii Ortodoxe Române, la care a fost analizat și apreciat anul lăsat în urmă, raportul financiar și problemele cărora doresc să pună definitiv capăt, fiindcă credincioșii, conducerea parohială și Catedrala, după cum s-a spus explicit, merită un alt tratament!
Conform rapoartelor și expunerilor în scris de către președintele Consiliului Parohial, Ionel Bocșan, anul 2015 a fost un an în care Catedrala și etnicii români din oraș, în primul rând credincioșii, au marcat și au aniversat în mod frumos și onest sărbătorile religioase, zilele din calendarul ortodox, implicându-se, împreună cu conducerea parohială, în organizarea și desfășurarea unor evenimente de amploare cu caracter religios, la care au fost prezenți și oaspeții dragi din România – preoți și coruri, oficialități ale Ambasadei României de la Belgrad și ale Consulatului General de la Vârșeț, precum și ale autoguvernării locale, și nu puțini credincioși, pentru care se organizează, în realitate, toate acestea.
Cu sprijinul multora din România, și anul trecut, de Sfintele Paști și de Crăciun, celor mai mici le-au fost asigurate pachețele și cadouri… Spre sfârșitul anului trecut a fost organizată și Prima ediție a Festivalului Internațional de Muzică Corală Religioasă „Te Deamus Laudamus” – manifestare care ar trebui să devină tradițională.
Evident că toate acestea necesită și un suport financiar, pentru care au apelat la tradiționalii susținători și sponsori, instituții și oameni de bună credință… fiindcă sursele bănești legale de la instituțiile de stat și locale nu pot acoperi toate cheltuielile, iar Parohia de la Vârșeț, spre deosebire de parohiile de la sate, nu dispune de terenuri, pământ arabil… excepție fiind doar „Casa Butoarcă”, după cum arată documentele prezentate și cu această ocazie, care aparține Bisericii Ortodoxe Române, din care face parte și Ctedrala Ortodoxă Română „Înălțarea Domnului”!
Membrii Consiliului Parohial, dar și toți cei prezenți, și-au exprimat indignarea și nemulțumirea din cauza faptului că contractul semnat anul trecu cu C.N.M.N.R. privind închirierea unor încăperi din imobilul amintit, a fost semnat și de către părintele vicar, ieșit de mult la pensie, despre care credincioșii din Vârșeț și-au spus părerea și ce cred, în urmă cu câțiva ani, „întorcându-i complet spatele”, atât ca preot, dar mai ales ca om, care trece rar pragul Catedralei „Înălțarea Domnului”, însoțindu-l în cazuri excepționale pe P.S. Episcop Daniil.
Credincioșii și-au exprimat nemulțumirea și cu faptul că la evenimentele din oraș vicarul, „pe care aceștia nu-l mai recunosc de mult”, reprezintă Biserica Ortodoxă Română, constatând că în cazul în care P.S. Episcopul nu poate fi prezent la evenimentele organizate, din motive obiective, pe credincioșii români îi poate reprezenta cineva față de care au respect, încredere și dragoste! S-a pus și întrebarea banilor de la chirie (care în condițiile noastre nu este chiar așa de mică), de la care în contul Catedralei nu a intrat nimic?!
În urma nu puținelor discuții, opinii, aprecieri și propuneri, cei prezenți au hotărât ca în cel mai scurt timp să ceară audiență la Prea Sfințitul Episcop Daniil, prezentându-i „problemele și durerile lor”, așteptând de la Prea Sfinția Sa să le soluționeze în timp corespunzător, iar în caz contrar intenționează să se adreseze în scris Patriarhului României, explicând și prezentând starea de fapt, respectiv solicitând bunăvoința sa de a primi o delegație oficială a Parohiei Bisericii Ortodoxe Române „Înălțarea Domnului” din Vârșeț.
Consiliul Parohial al Catedralei Ortodoxe Române din Vârșeț
ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, a organizat expoziția TZARA.DADA.ETC., dedicată aniversării a 100 de ani de dadaism, realizată de curatorul Erwin Kessler, cu lucrări din colecția familiei Emilian Radu. Vernisajul a avut loc vineri, 5 februarie 2016.
Expoziția TZARA.DADA.ETC reprezintă cea mai amplă retrospectivă a creațiilor și publicațiilor lui Tristan Tzara organizată vreodată în România. Este în același timp și prima expoziție la nivel internațional care expune o mare parte din opera poetică de primă ediție a lui Tzara, ilustrată de marii artiști ai lumii cu care a colaborat. Evenimentul celebrează inaugurarea Cabaret Voltaire și nașterea mișcării Dada la Zürich, la 5 februarie 1916. Expeziţia poate fi vizitată gratuit în perioada 5 februarie - 26 aprilie 2016, între orele 14:00-22:00, la ARCUB - Gabroveni (Str. Lipscani nr. 84-90). Expoziția face parte din seria evenimentelor prilejuite de candidatura orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, demers inițiat și coordonat de ARCUB.
Sunt prezentate desene și lucrări originale de grafică semnate de avangardiști de faimă universală precum André Breton, Pablo Picasso, Henri Matisse, Joan Miró, Sonia Delaunay, Max Ernst, Alberto Giacometti, Yves Tanguy, Jean Arp și Marcel Iancu, cărți de artist și publicații avangardiste istorice, afișe ale unor manifestări dadaiste interbelice, cât și o colecție impresionantă de fotografii de epocă reprezentându-l pe Tristan Tzara în toate etapele vieții sale. Lucrările prezentate aparțin colecționarului Emilian Radu.
În 18 februarie 2016, de la ora 18:00, în cadrul expoziției TZARA. DADA. ETC. va avea loc conferința în limba engleză susținută de Marius Hentea - „Tzara România", care va fi urmată de o dezbatere în limba română moderată de Erwin Kessler despre Tristan Tzara, Dada și România, la care vor participa Marius Hentea, Sorin Alexandrescu și Cătălin Davidescu. În debutul dezbaterii va fi lansat catalogul exhaustiv al colecției, editat de ARCUB, cu texte de Erwin Kessler, prefață de Henri Béhar și note de Cătălin Davidescu. Accesul la eveniment va fi gratuit.
TZARA. DADA. ETC.este realizată de Erwin Kessler, istoric de artă la Universitatea București, cu publicații în domeniul avangardei europene în România și străinătate (inclusiv despre Tristan Tzara în revista Centropa, New York). Cătălin Davidescu, este istoric de artă și expert autorizat în artă și publicațiile de avangardă.
Emilian Radueste unul dintre cei mai redutabili colecționari români actuali de artă modernă și contemporană. Unul dintre numele de frunte ale colecției sale este Tristan Tzara. Aproape 100 de piese individuale de sau despre Tristan Tzara, incluzând desene, documente olografe și corespondență, fotografii de epocă, reviste și volume bogat ilustrate cu lucrări de grafică originală semnate de artiștii enumerați mai sus și de mulți alții, alcătuiesc un corpus fără egal.
Marius Hentea, profesor de literatură la Universitatea Göteborg (Suedia), este autorul volumului TaTa Dada: The Real Life and Celestial Adventures of Tristan Tzara (MIT Press, Cambridge, 2014),în curs de traducereîn germană și română. Este autorul mai multor eseuri despre literatura modernă, iar actualmente scrie o carte despre politica literară după cel de-al doilea război mondial.
TV Privesc.EU Live
Parteneri
