Mihai Eminescu. Luceafărul poeziei româneşti, geniul, poetul nepereche, scriitorul naţional al românilor, cea mai important voce a poeticii româneşti, iar elogiile pot continua la nesfârşit. Criticii literari şi iubitorii de poezie s-au întrecut să găsească epitete cât mai revelatoare pentru opera marelui poet, dar parcă şi cuvintele sunt sărace în expresie atunci când facem referire la Eminescu. Orice am spune despre el se leagă de extreme. A trăit aşa cum a simţit, a iubit pătimaş, a scris cu pasiune, a urât cu toată mintea, a înfierat cu pana şi a nu a trecut ca o umbră prin lume. Eminescu a simţit viaţa prin toţi porii, nu a ştiut ce-i compromisul şi nu s-a liniştit decât atunci când a ales o lume mai bună. Cei mai mulţi îl văd ca pe eternul îndrăgostit, idealist şi romantic. Însă Eminescu a lupta cu pana ca şi cum s-ar fi aflat în mijlocul unei bătălii decisive. Puţini ştiu despre Eminescu gazetarul, ale cărui scrieri au făcut educaţie politică, aşa cum şi-a propus el însuşi. Era convins că politica acelor vremuri este “necoaptă” şi păguboasă românilor. Propunea o nouă generaţie de politicieni care să fie crescuţi cu onestitate şi care să pună mare preţ pe moralitate. Ţinea la această idee ca la sufletul lui, aşa cum el însuşi scria. S-a spus greşit că Eminescu nu şi-a dorit să devină gazetar, dar că  a fost nevoit să o facă pentru că şi-a pierdut postul de revizor şcolar. O opinie atât de năstruşnică l-ar fi supărat la culme, căci oare a reuşit cineva să-l determine să facă ceva în care nu credea? Nici cei mai dragi prieteni nu au reuşit să-i schimbe convingerile, căci Eminescu a trăit, a scris şi a simţit după propriile-i reguli şi emoţii. Eminescu este unul dintre cei mai mari scriitori de presă pe care românii i-au dat vreodată. Articolele sale sunt mai mult decât transmiterea unor informaţii, fie ele şi doctrinare,  aşa cum erau cele mai multe dintre cele semnate de contemporanii săi. Scrierile sale reprezintă veritabile dezbateri de idei, care conţin concepte şi critici acide, programe politice, sociale şi economice, dar şi principii filosofice. Nu în ultimul rând, în articolele lui Eminescu întâlnim idei profunde despre patriotismul naţional.  Putem spune că marele poet este şi marele gazetar naţional. Studiindu-i articolele, George Călinescu a concluzionat că Eminescu este cel dintâi gânditor politic român ce şi-a fundamentat doctrina pe economie. Argumentele exprimate în scrierile sale sunt fără echivoc. Limbajul spumos care nu ierta nimic l-a făcut cunoscut, dar şi temut în epocă. Felul aproape obsesiv în care îşi urmărea adversarii în paginile ziarului conservator “Timpul” era îndelung discutat şi comentat de contemporani. Toate acestea le-a făcut din convingere şi nu pentru bani. A crezut cu toată fiinţa sa în fiecare cuvânt şi fiecare idée care au apărut în articolele sale. Tot mai frecvent se spune că publicistica lui Mihai Eminescu trebuie predată la Facultatea de Jurnalism. Desigur, se poate vorbi la infinit despre structura articolelor, despre semantică, despre virulenţa lor, dar ceea ce nu se poate preda vreodată este pasiunea şi onestitatea cu care au fost scrise. Eminescu a fost sincer cu el şi cei din jur, iar asta nu i-a făcut bine. Se spune că duşmanii cei mai aprigi şi i-a făcut în perioada în care a fost gazetar. Nu a iertat pe nimeni şi a înaintat idei inovatoare care nu au plăcut nici măcar celor care îi plăteau leafa. Dar pentru el nu existau jumătăţi de măsură, ci doar încăpăţânarea de a scrie ceea ce este adevărat şi corect.  Acest Eminescu este oarecum diferit de iubitul romantic din poemele sale. Şi totuşi, citindu-i cu atenţie versurile  regăsim acele idei care reies atât de clar din articolele sale. Din orice perspectivă l-am privi, Eminescu ne va suprinde mereu. Creştem cu el şi opera lui, îi învăţăm şi îi recităm la şcoală versurile, simţim odată cu el fiorii iubirii, trăim pasiunea din poemele lui,  ne aplecăm asupra paginilor de examen acolo unde opera lui este omniprezentă, căutăm răspunsuri la întrebările vieţii lui, descoperim teorii despre moartea lui, ne amintim de el când ne aşteptăm mai puţin şi ne minunăm, căci Eminescu face parte din memoria colectivă a acestui popor. Este al românilor, aşa cum românii sunt ai lui.  Şi poate că nu-i rău să spunem măcar o dată pe an “Odihneşte-te în pace, domnule Eminescu, pentru c-ai trudit mult în viaţa ce-ai avut-o pe acest pământ! ” . 

Beatrice Urucu

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a cerut majorităţii parlamentare ca până la sfârşitul acestei zile să fie reconfirmate semnăturile privind susţinerea candidaturii lui Vlad Plahotniuc pentru funcţia de premier. În acest sens a fost remis presei un comunicat de către Preşedinţia Republicii Moldova.

Luând în considerare declarațiile făcute astăzi, 14 ianuarie a.c., în spațiul public de către unii deputați, semnatari ai Declarației de susținere a domnului Vladimir Plahotiniuc la funcția de prim-ministru, prin care respectivii deputați au anunțat că își retrag semnăturile de pe Declarația menționată, președinele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti, solicită majorității parlamentare constituite recent dintr-un număr de 56 de deputați reconfirmarea pe parcursul zilei de astăzi, 14 ianuarie a.c., până la ora 21.00, a semnăturilor acordate în susținerea unui candidat la funcția de prim-ministru, în vederea întrunirii condițiilor de formalizare a majorității parlamentare, potrivit Hotărârii Curții Constituționale de pe data de 29 decembrie 2015, i.e. „...necesitatea constituirii în mod transparent a majorității parlamentare, pentru ca alegătorul să poată identifica actorii politici cărora le revine responsabilitatea politică pentru actul de guvernare.

Din aceste considerente, majoritatea parlamentară urmează a fi formalizată, nu doar declarată, cu identificarea deputaților care o constituie, cu specificarea disponibilității de a susține o candidatură pentru funcția de prim-ministru și cu notificarea oficială în adresa președintelui Republicii Moldova".

Candidatul pentru funcţia de premier propus de Partidul Democrat şi agreat de majoritatea parlamentară format în ultimele zile la Chişinău este Vlad Plahotniuc. Anunţul a fost făcut de preşedintele PDM, Marian Lupu. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, urmează să anunţe dacă acceptă această candidatură şi dacă va semna un decret de numire a candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Conform Constituției, candidatul are la dispoziție 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

La Chişinău au loc astăzi două mitinguri, unul al Platformei DA care protestează împotriva presiunilor de a-l desemna pe Plahotniuc premier şi altul care îl susţine pe oligarh.Simpatizanții partidului de opoziție DA cer organizarea alegerilor anticipate în timp ce simpatizanții PDM militează pentru desemnarea lui Vlad Plahotniuc la funcţia de premier.Aproximativ 70.000 de persoane participă la această oră la o manifestațiede susținere a noii majorități parlamentare și a lui Plahotniuc. La manifestație participă în special oameni din teritoriu, reprezentând practic toate localitățile din țară. Participanții poartă drapele ale Republicii Moldova și Uniunii Europene și pancarte cu mesaje în favoarea depășirii crizei politice și formării unui nou guvern.

Vlad Plahotniuc deţine mai multe afaceri în Moldova, cea mai importantă fiind Finpar Invest controlând, prin intermediary, un trust de presă şi alte companii. Conform unor dezvăluiri ale RISE Moldova, el controlează sau influenţează mai multe numiri şi decizii din sistemul de justiţie sau al serviciilor secrete, precum şi decizii politice la nivel înalt.

Maia Sandu, fostul ministru al Educaţiei, a comentat pe Facebook candidatura lui Plahotniuc la funcţia de prim-ministru. „Nominalizarea lui Plahotniuc vine doar să confirme obsesia acestuia de a-şi supune ultimul centimetru de libertate din Moldova. Convingerea mea este că domnului Preşedinte Nicolae Timofti, care a demonstrat că interesele ţării nu sunt subiect de tîrguială şi că nicio formă de şantaj şi presiune nu va avea efect asupra deciziilor sale, îi revine, din nou, misiunea să salveze viitorul Republicii Moldova de interese josnice care nu au nimic comun cu dorinţele oamenilor pentru o viaţă mai bună şi în siguranţă aici, acasă”, a scris pe Facebook Maia Sandu, fostul ministru al Educaţiei din Moldova, cunoscută în Republica Moldova ca tehnocrat,  care la un moment dat a fost vehiculată ca propunere pentru funcţia de premier.

Republica Moldova a rămas fără Guvern din 29 octombrie, anul trecut.Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ a fost votată de 65 de deputaţi, împotrivă au fost 18 parlamentari.

Ziua Culturii Naționaleva fi celebrată vineri, 15 ianuarie 2016, de la ora 19.00, la Ateneul Român, prin spectacolul de muzică tradițională și poezie „La porțile ceriului". Evenimentul, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu" şi TVR, îi are ca protagoniști pe Grigore Leșe împreună cu invitații săi: Zamfira Mureșan (Țara Lăpușului, Maramureș), Mihai Moldovan (Valea Idicelului, Mureș), grupul de aromâni din Cogealac, Constanța (Dumitru Zogu, Nicolae Zogu, Mihai Gherase, Giogi Vasile), lăutari din Sudul Olteniei (Toni Căldărarudin Băbiciu, Titi Burcea din Băduleasa, Emil Zamfir din Corabia) și un grup vocal-instrumental din Maramureșul Voievodal (Ioachim Făt, Ioan Pop, Grigore Chira). 

Demonstrațiile de virtuozitate muzicală vor alterna cu momente lirice susținute de actorul Ion Grosu, care va recita versuri din opera lui Mihai Eminescu.

Spectacolul va fi prezentat de Cătălin Sava (TVR). Evenimentul va fi transmis de TVR 2 şi de reprezentanţele ICR de la Istanbul, Stockholm, Londraşi Roma.

Seria de emisiuni documentare realizate de Grigore Leșe sub genericul La porțile ceriului i-a adus televiziunii publice, în 2007, Marele Premiu al A.P.T.R., distincție urmată de alte numeroase premii naționale și nominalizarea la cel mai important festival de film documentar din Asia, Festivalul Internaţional de Film de Televiziune, Shanghai 2009.

Ion Grosu (n.1974, Chișinău), a absolvit Academiei de Teatru şi Film, Secţia Actorie, clasa profesor Sanda Manu. Din 2001 joacă la Teatrul Nottara din București, cu roluri principale în spectacole precum Scandal la operă de Ken Ludwig, în regia lui Petre Bokor și Aniversarea de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov, în regia lui Vlad Massaci. A făcut parte, de asemenea, din distribuția filmelor Binecuvântată fii, închisoare; 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile; Călătoria lui Gruber, Despre oameni şi melci; Poziţia copilului ș.a.

Biletele vor fi disponibile la casa de bilete a Ateneului Român (informații la tel.021 315 68 75). Accesul în sală este permis până la ora 18,45.

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chişinău, în colaborare cu Sala cu Orgă, organizează un concert extraordinar de muzică clasică cu prilejul Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul va avea loc la 15 ianuarie 2016, ora 18.00, la Sala cu Orgă şi va fi susţinut de:Orchestra Naţională de Cameră a Sălii cu Orgă sub bagheta maestrului Cristian Florea, Corul Naţional de Cameră condus de Ilona Stepan şi de soliştii: Alexandru Şura(ţambal), Ştefan Negură(nai) şi Veronica Ungureanu(voce). 

Programul concertului va include creaţii de Gavriil Musicescu, Ciprian Porumbescu, Sabin Păutza, Camille Saint-Saëns, Boris Dubosarschi şi Constantin Arvinte.

Intrarea este  liberă.