Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone , şi-a dat demisia. În urmă cu câteva zile, acesta a anunţat că nu va părăsi funcţia. Totuşi, în urma presiunii străzii, Popescu Piedone şi-a schimbat poziţia. Atribuţiile lui vor fi preluate de viceprimarul Sectorului 4. Cristian Popescu Piedone este membru UNPR, iar colegul său de partid, Marin Anton, a declarat că s-a făcut un gest e normalitate şi că trebuia să-şi dea demisia imediat după tragedia petrecută, vineri seara, în Clubul Colectiv. Marţi seara, pe străzile Capitalei, protestatarii au cerut demisia lui Cristian Popescu Piedone. La un moment dat, manifestanţii s-au îndreptat spre Primăria Sectorului 4, unde au scandat îndelung împotriva lui Popescu Piedone, căruia i-au cerut demisia.

Victor Ponta şi-a anunţat, miercuri, demisia din funcţia de premier al României. Coaliţia şi PNL se reunesc în şedinţe de urgenţă pentru a desemna înlocuitorul. Numele vehiculate pentru funcţia de prim-ministru sunt Dacian Cioloş şi George Maior.

Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că şi-a depus mandatul de premier, în contextul tragediei din Clubul Colectiv şi a protestului de marţi seară, când numai în Bucureşti, circa 25.000 de oameni au ieşit în stradă şi au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Cristian Piedone.

"Am obligaţia să constat supărarea legitimă care există în cadrul societăţii. Oamenii simt nevoia de mai mult, şi ar fi o greşeală din partea mea să ignor acest lucru. Nu vreau să las respobilitatea pe seama celor care au fost pe teren, primari, autorităţi. Sunt gata să fac eu acest gest. Astăzi îmi depun mandatul de premier şi fac acest lucru pentru că rezist la orice bătălie cu adversarii politici, dar niciodată nu mă bat cu oamenii. Cred că am avea toţi de suferit.

Suferinţa şi supărarea legitime ale oamenilor nu trebuie să degenereze într-un joc politic cu efecte negative imposibil de anticipat. Agresiunea, intoleranţa şi violenţa verbală este un cost pe care nu trebuie să ni-l asumăm.

Depunerea mandatul meu spre să satisfacă aşteptarile celor care au protestat şi să revenim la raţiune şi la soluţii raţionale pentru a rezolva problemele din România.

Într-un climat de tulburări este imposibil să promovezi proiecte pozitive, iar eu mă pricep doar la proiecte pozitive", a declarat Victor Ponta.

Ponta a mulţumit pompierilor şi medicilor care şi-au făcut datoria după tragedia din Colectiv. "Mulţumesc pompierilor, medicilor care şi-au făcut datoria. Îi apăr pentru că fără ei asemenea tragedii se vor repeta. Merită să îi sprijinim", a mai spus acesta.

Ponta a precizat că răspunderea juridică în acest caz va fi stabilită de către justitie. "Sper să nu fie vorba de răzbunare, ci doar de responsabilitate juridică. Sa nu ne pacalim ca principalii vinovati sunt lacomia si iresponsabilitatea. Dacă pedepsim pe altcineva şi nu lăcomia şi iresponsabiliatea, vor mai fi tragedii", a completat Ponta.

Fostul premier a mulţumit celor care au votat Guvernul, liderilor coaliţei de guvernare şi a avut o singură observaţie de făcut: "Cei care speculează în sens politic suferiţa oamenilor, vor plăti mai devreme sau mai târziu un preţ foarte scump. Mi-e teamă că o să am dreptate".

Premierul demisionar Victor Ponta a anunțat că actualul Cabinet își va îndeplini atribuțiile până la formarea noului guvern. "Până la momentul formării unui nou guvern, în urma discuțiilor între președinte și partidele parlamentare, ne îndeplinim atribuțiile de fiecare zi și imediat ce noul guvern va fi instalat, putem să predăm o situație economică și socială mult mai bună decât cea pe care am preluat-o. Procedurile politice urmează în cursul zilei", a spus Ponta, la Palatul Victoria.

Victor Ponta a anunţat că la ora 16.00 va avea loc o ședință specială a Guvernului, în care le va mulțumi miniștrilor cu care a lucrat și pentru a pregăti perioada de tranziție către viitorul Cabinet.

Eveniment de o deosebită importanţă pentru toţi românii a avut loc, în această dimineaţă, la Bucureşti. Inima Reginei Maria s-a întors acasă după 75 de ani de peregrinări. La ora 11,00 a început procesiunea militară a „Întoarcerii Inimii Reginei”. Ceremonia a debutat  pe Calea Victoriei, în fața Muzeului Național de Istorie a României. La eveniment au luat parte reprezentanți ai autorităților române și ai Republicii Moldova, membri ai Corpului Diplomatic, militari de la Regimentul de Gardă Mihai Viteazul, de la Muzica Reprezentativă a Armatei, precum și militari călare, aparținând Jandarmeriei Române. Majestatea Sa Regele Mihai a fost reprezentat de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare. Alături i-au stat  Principele Radu și Principesa Maria, precum și membri ai familiei Principesei Ileana, fiica cea mai mică a Reginei Maria. A doua parte a ceremoniei  a avut loc la Castelul Regal Pelișor, începând cu ora 13.15. Inima Reginei a fost depusă în Camera de Aur, locul unde a bătut pentru ultima oară. Acolo își va găsi odihna, alături de sofaua pe care Regina Maria a trecut la cele veșnice. Familia Regală declară, începând de astăzi, Camera de Aur drept Capelă. Ceremonia de la Castelul Pelișor nu a avut caracter public. Alături de Familia Regală, s-au aflat reprezentanți ai României, Republicii Moldova și Marii Britanii, ai Bisericii, ai Armatei. Pribegia de 75 de ani a Inimii Reginei tuturor românilor s-a încheiat. Dumnezeu să o odihnească în Pace!

Regina Maria a României a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui de coroană, devenit ulterior regele Ferdinand I al României. A fost mama regelui Carol al II-lea. Maria, născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Părinții săi au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a ţarului Alexandru al II-leaal Rusiei. În timpul Primului Război Mondial, Maria și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”. A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeş, iar inimasă fie păstrată într-o raclă la capela Stella Marisa reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului, în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

Regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii.

Fundaţia Universitară a Mării Negre, aflată sub egida Academiei Române, a dat publicităţii un raport în care analizează situaţia României şi a Republicii Moldova, în piaţa globală. Potrivit acestui raport, singura modalitate de conectare a Republicii Moldova la sensul  „curgerii istoriei” o reprezintă reunificarea cu România. Argumentele folosite în acest raport sunt următoarele:

-          -  România a crescut constant în ultimii 20 ani, ajungând un stat important în context regional, mediu important în context European;

-       - România este a 45-a economie a lumii și poate deveni a 40-a într-o perioadă de 10 ani, dacă își fixează și urmărește un astfel de obiectiv;

-         -  Republica Moldova practic lipsește de pe harta economiei globale: este mică, săracă, fără ieșire la mare, cu o structură economică înapoiată, fără securitate : nicio companie globală sau regională nu are de ce să își propună o prezență aici;  

-         -  Singura modalitate de conectare a Republicii Moldova la „sensul curgerii istoriei” o reprezintă Reunificarea cu România, ceea ce ar pune pe hartă un stat mai mare, mai puternic și mai important în context european.

Întreg raportul FUMN îl găsiţi aici:

http://fumn.eu/wpcontent/uploads/2015/10/Suport_curs_Romnia_si_Republica_Moldova_in_piata_globala_Petrisor_Peiu_SJPE-2015.pdf

În oraşul Bor, din Serbia, unde este concentrată o mare comunitate de români, va lua fiinţă un Centru Cultural Românesc, în urma implementării unui proiect finanţat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Boian Bărbuţă, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia, se ocupă de derularea acestui proiect. Într-un interviu acordat pentru romanipentruromani.org , Boian Bărbuţă a vorbit despre activităţile care se vor desfăşura la Centrul Cultural Românesc, dar şi despre evenimentul organizat la sfârşitul lunii noiembrie şi dedicat Zilei Naţionale a României.

Beatrice Urucu: Ce ne puteti spune despre evenimentul pe care îl veţi organiza în 28 noiembrie?

Boian Bărbuţă: Este o sărbătoare pe care am numit-o  „Seara românească” şi pe care o dedicăm Zilei Naţionale a României, pe care o sărbătorim mai devreme. Vor fi invitaţi din Serbia, dar şi din România.

B.U. Sunteţi preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia şi ştiu că aţi derulat mai multe proiecte. În prezent ce aveţi în lucru pentru comunitatea românilor din Valea Timocului?

B.B.  Derulăm, la ora actuală, un proiect finanţat de Departamentul Românilor de Pretutindeni, pentru înfiinţarea unui Centru Cultural Român la Bor, unde se vor desfăşura cursuri în limba română şi alte activităţi pentru românii de aici.

B.U. Concret, ce se va întâmpla la acest Centru Cultural?

B.B.  Centrul Cultural Român este situat în centrul oraşului Bor, aproape de Casa de Cultură, adică, într-o zonă unde se poate ajunge uşor. Se vor desfăşura cursuri în limba română, vor avea loc activităţi culturale, va exista aici o bibliotecă, toate pentru români.

B.U. Toate aceste activităţi se vor desfăşura după un program anume?

B.B. Pentru început, cursurile în limba română vor avea loc în week-end, apoi, cu timpul vrem să le extindem. Depinde de câţi profesori de limba română vom avea şi câţi elevi se vor înscrie.

B.U. Profesorii de limba română sunt de aici, din Serbia sau intenţionaţi să-i aduceţi din România?

B.B. Nu, avem tineri care au terminat facultatea în România. De exemplu, pe Boban, care a terminat facultatea la Timişoara şi care este de aici din Timoc. Sprijin o să capete de la domnul Viorel Dolha, care este învăţător la Arad şi care ne-a sprijinit tot timpul. El este şi partenerul nostru la proiect, aşa că sperăm că ne vom descurca.

B.U. Cum vedeţi funcţionarea Centrul Cultural după încheierea proiectului?

B.B.  Este foarte greu. Va continua pe banii noştri. Finanţarea proiectului acoperă înfiinţarea Centrului, anul acesta, apoi, va fi pe banii noştri. Va fi foarte greu până anul viitor, când dorim să depunem un nou proiect. Dar, avem inimă mare şi ne descurcăm cumva să rezistăm. Dacă rezistăm un an, atunci Centrul va exista 50 de ani!

B.U. La Bor, în şcoli, se studiază cel puţin facultativ limba română?

B.B.  A existat o iniţiativă, acum trei ani şi au fost mulţi copii care au dorit să înveţe în limba română. După aceea, din cauza manipulărilor statului sârb, numărul copiilor s-a micşorat. Aşa am ajuns, acum, în septembrie, ca niciun părinte să nu mai vrea să-şi înscrie copilul la cursurile în limba română. Sunt manipulaţi, iar statul sârb pune presiune pe ei.

B.U. De ce se tem părinţii?

B.B. Li se spune că dacă îşi dau copiii la cursurile de limba română îşi pierd locurile de muncă şi atunci părinţii se tem că rămân fără un ban în buzunar. Au mecanismul comunist, pe sistemul lor de Securitate sârbească şi atunci oamenii sunt speriaţi. Li se spune că dacă vor să înveţe copiii limba română să o facă seara, la ora opt. Este o manipulare. Li se spune că au două opţiuni: ori limba română ori informatică. Normal, copilul alege informatică. Asata este aici, unde de 100 de ani trăim în ignoranţă. Unde nu este educaţie, există manipulare. Este greu, dar noi ne luptăm să rezistăm şi să schimbăm ce este aici.

B.U. Cam câţi copii credeţi că o să vină, aici, la Centru?

B.B. Nu pot spune asta acum. Depinde de cei care au griijă să nu fie mulţi copii. Nu pot să spun acum, pentru că manipularea este mare aici. Suntem mulţimiţi dacă sunt 30 de copii, pentru început, că apoi, numărul va creşte uşor, când vor vedea ce va fi aici.

B.U. Câţi români sunt în zona aceasta, a Borului?

B.B. Oraşul Bor are 50.000 de locuitori, dar românii spunem noi  că sunt între 25.000 şi 30.000. În urma recensământului, statistica spune că sunt 600 de români şi 10.000 de vlahi. Dar, sunt mult mai mulţi care s-au declarat sârbi cu limba maternă vlahă. Eu vă spun ca om care trăieşte aici că este o mare manipulare. Sunt sigur 25.000 spre 30.000 de români, pentru că se vorbeşte româneşte aici, în jurul Borului.

B.U. Pe stradă dacă mergem, aici, la Bor, lumea vorbeşte româneşte sau se teme şi vorbeşte sârbeşte?

B.B. Nu se teme, dar puteţi vorbi cu lumea vârstnică româneşte. Aici, ei vorbesc cel mai mult româneşte. Dar, tinerii sunt asimilaţi, cei mai mulţi vorbesc sârbeşte. Dar cei bătrâni vorbesc româneşte şi la stradă şi la piaţă, peste tot îi puteţi auzi vorbind româneşte.

B.U. Despre satele din jur, ce ne puteţi spune? Sunt locuite de români?

B.B. Da, sunt locuite de români. Sunt doar 9 sate sârbeşti, aduse aici din Kossovo, în rest sunt numai sate româneşti, întregi româneşti.

A consemnat Beatrice Urucu .