Beatrice Urucu

ZIUA NAŢIONALĂ A UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA

Publicat în MOLDOVA Miercuri, 14 Octombrie 2015 16:10 0

senat Senatul României a adoptat, marţi, 13 octombrie, un proiect de lege iniţiat de deputatul Eugen Tomac, prin care ziua de 27 martie este declarată Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională.

“Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele Românieii în străinătate prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural-ştiinţifice dedicate acestei sărbători”, prevede proiectul de lege, iniţiat de deputatul Eugen Tomac. Potrivit iniţiativei legislative, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot lua “ măsurile necesare pentru ca în data de 27 martie, drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice”.

Iniţiativa lui Eugen Tomac a fost adoptată cu unanimitate de voturi de către senatori şi va fi trimisă, spre aprobare, Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Sursa: www.eugentomac.ro

ROMÂNII DIN VOIVODINA-SERBIA CAUTĂ ORGANIZATOR PENTRU MARELE FESTIVAL

Publicat în SERBIA Miercuri, 14 Octombrie 2015 11:50 0

Marele Festival de Folclor al Romanilor din Voivodina Românii din Voivodina-Serbia caută organizator pentru Marele Festival al Românilor. Potrivit rtv.rs, Consiliul Executiv al Marelui festival de folclor al Românilor din Voivodina anunţă concurs pentru stabilirea organizatorului ediției din anul 2016 a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina-Serbia care va fi deschis între 17 octombrie – 20 noiembrie 2015.

Toți cei interesați să organizeze festivalul trebuie să depună Fișa de potențial organizator și alte documente necesare. Fișa de anunțare trebuie să justifice titlul de candidat potențial și să prezinte dovezi că pot fi organizatori, respectiv factorul uman, condițiile tehnice pentru organizarea festivalului, sprijinul financiar, precum și momente speciale. Anunţurile cu numele candidaților care îndeplinesc condițiile pentru organizarea Marelui Festival vor fi trimise pe adresa Festivalului.

CONSILIUL MARELUI FESTIVAL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA –REPUBLICA SERBIA

STR. TUDOR VLADIMIRESCU 168

26216 UZDIN

Sursa: rtv.rs

BISERICA DIN “ORAŞUL MIC”, DIN JULA, SĂRBĂTOREŞTE HRAMUL SFINTEI PARASCHEVA

Publicat în CULTURA SI SPIRITUALITATE Miercuri, 14 Octombrie 2015 09:47 0

sf. parascheva În oraşul Jula, din Ungaria, unde se află o importantă comunitate de români, există o biserică ce sărbătoreşte hramul Sfintei Parascheva. Lăcaşul de cult se află în “Oraşul Mic Românesc” şi datează din anul 1834. Anul trecut a avut loc aniversarea a 150 de ani de la sfinţirea bisericii. La eveniment au fost prezente oficialităţi locale, dar şi reprezentanţi ai statului român. Biserica din zid existentă astăzi a fost ridicată, între anii 1861-1864, pe locul unde se afla o bisericuţă cu pereţi de pământ şi turn din lemn, care fusese construită cu 28 de ani mai devreme. Actualul lăcaş de cult a fost sfinţit la 14 octombrie 1864 de către Episcopul Procopie Ivaşcovici al Aradului.

DESPRE ROMÂNISM, CU TOATĂ VITEZA ÎNAINTE!

Publicat în Editoriale Miercuri, 14 Octombrie 2015 09:05 0

Problema românismului provoacă multe dispute în interiorul şi în jurul României, cu o ardoare specifică sângelui latin care clocoteşte în venele noastre. Mai toţi îşi dau cu părerea şi găsesc explicaţii, care mai de care mai complexe la întrebarea “Ce înseamnă un bun român?”. Răspunsurile pot fi pragmatice, dar şi de ordin sentimental. Foarte mulţi vor spune că a fi un bun român înseamnă să-ţi plăteşti taxele şi impozitele stabilite de statul român, să respecţi legile, să fii un cetăţean onest şi să te gândeşi cu respect la ţara ta. Răspunsul poate fi valabil pentru românii din România. Dar ce ne facem cu românii din jurul României, care au rămas, fără vină, în afara hotarelor, doar pentru că aşa au stabilit mai marii lumii, cei care au trasat istoria? Îi ajutăm! Aşa va suna răspunsul multora, care vor pune şi o nuanţă de patriotism în glas. Dar cum? Înţelept ar fi să stăm să cugetăm, să-i ascultăm şi să-i cunoaştem. Au dorinţele lor, pe care vor ei înşişi să le spună. Unii sunt dezamăgiţi de România, alţii îşi pun toate speranţele în ea, dar toţi luptă pentru identitatea lor etnică. Problema apare însă când se vorbeşte în numele lor. În ultimii ani, au apărut tot felul de specialişti în românism. Domeniul este doar al lor şi nimeni altcineva nu are voie să-şi exprime părerea sau să aibă anumite trăiri. Eşti catalogat drept un intrus, unul care vine să strice ordinea lucrurile bine stabilite. Despre românii din afara graniţelor au voie să vorbească doar iniţiatii, ceilalţi trebuie să tacă şi să privească prin vreo fisură apărută cine ştie cum în această cortină de fier. Aici apare problema, căci prin cortina aceasta, dorinţele reale ale românilor răzbat greu. Câţi dintre dumneavoastră cunosc ceva despre problemele românilor din Bulgaria, de exemplu? Dar despre cele ale românilor din Ungaria? Ori Serbia? Ucraina? Ştiaţi despre românii din Polonia? Vorbeşte presa românească despre ei? Ajunge presa din comunitatea lor în România? Câte un articol, pe ici, pe colo, mai apare în presa locală, dar în rest tăcere! Nu cumva ordinea aceasta (ne)firească trebuie schimbată? Se spune că presa poate schimba lucrurile, atunci să le schimbăm! Să vorbim tot mai mulţi despre românii din jurul României, să apară tot mai multe organisme de presă, care să le permită exprimarea liberă! Un monopol este în dezavantajul românismului. Vorbind tot mai mulţi şi atrăgând atenţia factorilor responsabili se pot găsi soluţii la doleanţele românilor care alcătuiesc comunităţile istorice. Sentimentele şi buna voinţă nu se opresc într-o cortină ridicată artificial. Cine are interesul să nu se vorbească (sau să se vorbească prea puţin) în România, despre comunităţile istorice? Nici măcar nu contează răspunsul la această întrebare, importantă este fapta! Să scriem cât mai mulţi despre românii din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Polonia! Să le oferim spaţiul să spună ei ce gândesc şi ce vor! Să simtă că ne pasă de ei!

Beatrice Urucu

IOHANNIS: MOLDOVA SE POATE BAZA ORICÂND ŞI MULT PE ROMÂNIA

Publicat în MOLDOVA Marți, 13 Octombrie 2015 17:18 0

iohannis strelet imprumut moldova 335262 Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit marţi, 13 octombrie, la Palatul Cotroceni pe premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ. Potrivit Agerpress, Iohannis i-a transmis lui Streleţ că Moldova se poate baza oricând şi mult pe România. Iohannis a declarat că România va continua să fie principalul promotor al Moldovei în domeniul afacerilor europene. Preşedintele Klaus Iohannis a reamintit celor prezenţi că aceasta este prima vizită oficială a premierului Moldovei, la Cotroceni. Cei doi s-au mai întâlnit la New York, la reuniunea ONU. Valeriu Streleţ a ţinut să precizeze că a dorit să vină la Bucureşti pentru a mulţumi autorităţilor române pentru sprijinul acordat. Streleţ a mai spus că România a sprijinit Moldova, în vederea aderării la U.E., în mod constant, permanent şi foarte sincer, în diferite domenii.

JURNAL DE CĂLĂTORIE: POPAS LA JULA

Publicat în UNGARIA Marți, 13 Octombrie 2015 14:55 0

gyula centru Călătorul care pribegeşte pe drumurile Ungariei, descoperă Jula, cu uşurinţă, imediat după ce părăseşte România, pe la Vărşand. La scurt timp, după ce păşeşte pe teritoriul ungar, ajunge la Jula, un oraş numit aşa de românii care trăiesc pe aceste meleaguri de secole, dar căruia ungurii îi spun Gyula. Indiferent cum l-am numi, oraşul ne surprinde încă de la intrare. Străzile, curate şi liniştite, sunt străjuite de case frumos îngrijite, semn că locuitorilor le place să se prezinte demn în faţa turiştilor. Jula este, înainte de toate, oraşul unde trăieşte o importantă comunitate de români. Tot aici se află Şcoala Gimnazială şi Liceul Românesc “Nicolae Bălcescu”, unde învaţă copiii românilor din toată Ungaria. DSC 0599 800x535 Pe străzile Julei auzi vorbindu-se româneşte şi ca turist român poţi să laşi deoparte grijile în privinţa limbii în care să comunici cu gazdele. Mai toţi înţeleg româneşte, chiar dacă te surprind prezentându-se cu nume ungureşti. Calzi şi primitori, zâmbesc tuturor, căci Jula ştie să exceleze la capitolul turism. Peste tot întâlneşti pensiuni cochete, încadrate de flori viu colorate şi proaspete, ca o zi însorită. Toamna pare să fie prietena acestui oraş, căci îi oferă o mantie aurie, rar întâlnită prin alte părţi. Spaţiile verzi sunt frumos îngrijite, iar auzul nu îţi este nici măcar o singură dată agresat de vreun claxon furios. Locuitorii Julei iubesc mersul pe bicicletă. De la mic la mare, îi vezi parcurgând, calmi, străzile spre propria destinaţie. În aer pluteşte o atmosferă de relaxare, deşi oraşul a prins vremuri şi mai bune, din punct de vedere economic. Exista, aici, o fabrică de prelucrare a cărnii, de tipul combinatului de profil de la Timişoara, care susţinea economic oraşul, căci mulţi locuitori ai Julei erau angajaţi acolo. Pentru că lucrurile s-au schimbat radical, speranţa a rămas în turism: Jula este o staţiune renumită în Ungaria. Aici, se află Ştrandul Băilor Cetăţii, care este considerat a fi cel mai frumos ştrand cu băi termale din Ungaria. Este întins pe o suprafaţă de 8,5 hectare, dar ceea ce îl face special este tocmai amplasarea lui. Ştrandul se află în mijlocul unui parc secular, ocrotit de lege, în apropierea castelului medieval, care în urmă cu 600 de ani a aparţinut lui Ioan Corvin. Acesta a fost fiul nelegitim al lui Matei Corvin, regele Ungariei şi fiul lui Iancu de Hunedoara, din relaţia cu Borbala Edelpok. De altfel, Matei Corvin şi-a recunoscut acest fiu şi l-a desemnat candidat la tronul Ungariei. Chiar în centrul oraşului se află cetatea veche ce datează din sec. al XIII-lea şi care este un punct de atracţie pentru turişti. În apropiere, se află băile termale recunoscute pentru efectele terapeutice. Aşadar, la Jula, frumuseţea naturii se împleteşte de minune cu istoria, ceea ce transformă staţiunea într-una căutată de turişti. c 5 535x800 Călătorul venit, din România, va descoperi cu încântare Catedrala Episcopală Ortodoxă, ce poartă hramul Sfântului Nicolae. Lăcaşul religios impresionează turistul, care descoperă în interiorul Catedralei o parte din lumea vremurilor trecute. Admirând interiorul afli despre eforturile celor plecaţi, poate de secole din această lume, de a-şi păstra credinţa ortodoxă. Culorile, în care a fost realizată pictura, sunt vii şi mângăietoare pentru suflet şi ochi.

Turistul ajuns la Jula are la îndemână tot ceea ce îşi doreşte pentru o vacanţă relaxantă. Pe lângă băile termale, în apropiere, există un mare parc acvatic, de care copiii, dar şi adulţii, sunt atraşi ca un magnet. Centre SPA se găsesc la tot pasul şi sunt hoteluri care au propriile băi termale. Bucătăria specifică locului este delicioasă. Sunt restaurante care au meniurile, inclusiv, în limba română, iar mâncărurile sunt diverse.

Dincolo de toate acestea, Jula este o încântare pentru oricine doreşte să descopere acest oraş. În centru, găseşti clădiri ce poartă amprenta istoriei, dar care sunt renovate şi frumos îngrijite. Fântânile arteziene şi podurile creează o imagine pe care nu o mai poate uita cel care vine prin aceste locuri. Noaptea, jocul de lumini al fântânilor arteziene impresionează chiar şi cel mai critic ochi. gyula noaptea bun

Locuitorii din Jula spun că în urmă cu ani, veneau, aici, mai mulţi turişti. Totuşi, nu-şi pierd speranţa, mai ales că staţiunea lor devine tot mai cunoscută printre români. Până acum, erau familiarizaţi cu ea, cei din apropierea granţei cu Ungaria, dar acest colţ de rai merită descoperit de oricine este în căutarea unor locuri speciale. Şi unde mai pui, că aici, găseşti români dornici să ştie mai multe despre România şi să-ţi facă sejurul cât mai plăcut.

Beatrice Urucu

ZILELE FILMULUI ROMÂNESC, LA CHIŞINĂU

Publicat în MOLDOVA Luni, 12 Octombrie 2015 14:21 0

zilele filmului romanesc la chisinau 2015 1 800x469 Filme de succes ale cinematografiei româneşti vor fi prezentate publicului din Republica Moldova, în prima ediţie a Zilelor Filmului Românesc, la Chişinău, după cum arată Teleradio Moldova. Evenimentul va fi găzduit, în perioada 21-25 octombrie, de cinematograful Odeon. Potrivit organizatorilor, vor rula 16 filme, între care se remarcă “După dealuri”, în regia lui Cristian Mungiu, “Comoara”, regizat de Corneliu Porumboiu, “Un etaj mai jos” sub semnătura regizorală a lui Radu Muntean şi recent premiatul la Berlin “Aferim”, în regia lui Radu Jude. Intrarea va fi liberă. Zilele Filmului Românesc sunt organizate de Asociaţia Cineaştilor Independenţi din Republica Moldova “Alternative Cinema” şi compania de producţie cinematografică Rova Film.

ROMÂNII DIN UNGARIA, O COMUNITATE INIMOASĂ

Publicat în Actualitate Luni, 12 Octombrie 2015 12:26 0

Pentru un român din România, comunităţile istorice aflate în jurul ţării reprezintă un sacrificiu al istoriei. Tratatele internaţionale care au stabilit hotarele lumii după cel de-al doilea război mondial nu au luat în calcul oameni, dorinţe, apartenenţă etnică. Au trasat dureroase graniţe care au separat comunităţi. c 2 Despre românii din Ungaria putem spune că sunt un miracol al istoriei. Au rezistat cu demnitate, deşi de-a lungul deceniilor, a fost tot mai greu să rămâi român în Ungaria.Călătorul dornic să descopere această comunitate, opreşte în mod invariabil la Jula, un oraş mic, dar cochet, despre care se spune că găzduieşte o importantă concentrare a românilor din Ungaria. Recensământul din 2011, arată că românii reprezintă aproximativ 3, 44% din populaţia de aproximativ 31.000 de locuitori ai oraşului. Dincolo de cifre, la Jula, există sediul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. PS Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, este gazdă zâmbitoare şi are cuvânt de îmbărbătare pentru călătorul care consemnează aceste rânduri. PS Siluan vorbeşte cu multă căldură despre românii din Ungaria, le înţelege zbaterile şi frământările. Cunoaşte bine realităţile aceste comunităţi şi se roagă pentru ea. “Comunitatea nu este mare şi luptă pentru românism, deşi uneori mai apare şi dezbinarea. În Ungaria sunt 13 minorităţi, iar una dintre ele este cea românească ” ne explică PS Siluan. Părintele ne vorbeşte despre autoguvernările româneşti, care uneori generează disensiuni în mijlocul comunităţii. Constituţia Ungariei dă dreptul tuturor minorităţilor de a înfiinţa anumite structuri de ordin administrativ numite Autoguvernări.

PS SILUAN 800x535 Acestea se pot înfiinţa în localităţile unde există minimum 30 de persoane, care se declară de o anumită etnie. Statul maghiar alocă fonduri acestor autoguvernări, care ajută comunitatea. Tocmai acest fapt a dat naştere la nemulţumiri: s-au înfiinţat autoguvernări, care sunt conduse de persoane despre care se spune că nu sunt români. La Jula există două ziare: Foaia Românească şi Cronica. Într-o comunitate restrânsă, călătorul care consemnează aceste rânduri descoperă cu amărăciune că cele două organisme de presă se află pe poziţii rivale. Românii de acolo au nevoie de unitate, iar o presă puternică ajută comunitatea. Un număr mai mare de organisme de presă care să conlucreze şi care să aducă în atenţia românilor din România problemele din comunităţile istorice nu poate fi decât spre beneficiul acestor comunităţi. Părăsind Jula, ne îndreptăm spre Budapesta, unde se află cea mare comunitate de români. Cifre optimiste dau aproximativ 8000 de români care trăiesc în Budapesta. Includem, aici, pe lângă românii din comunitatea istorică, rezidenţii care lucrează în Ungaria, dar şi persoanele stabilite în ultimii 20 de ani. La Budapesta descoperim o comunitate inimoasă, ce îşi are sufletul la Aşezământul Ortodox, din Centrul Gojdu. Ghid ne este doamna Serbana Kiss, o româncă din Brăila, stabilită în Ungaria de 26 de ani. Inimoasă şi dornică să întâlnească români, doamna Şerbana este o prezenţă activă în comunitate. O însoţim la slujba de duminică, la Aşezământul Ortodox şi descoperim cu bucurie că românii din Budapesta şi-au creat, aici, o adevărată familie. Sunt de toate vârstele, sunt zâmbitori şi calzi. Între ei, întâlnim şi reprezentanţi ai Ambasadei Române la Budapesta, cu care schimbăm impresii despre comunitate. Într-o atmosferă cordială simţim ospitalitatea românească. Discuţiile decurg liber şi simţim cum ne legăm sufleteşte de oamenii aceştia primitori. Sunt vorbăreţi şi respectuoşi, sunt curioşi şi au suflet mare. Îşi doresc o renovare a Centrului Gojdu, acolo unde este inima românităţii din Budapesta. Clădirea este impresionantă, dar are mare nevoie de o reabilitare urgentă. GOJDU 800x535 În comunitate, vin adesea oficialităţi din România, cărora le povestesc despre problemele lor. Pe strada unde se află Centrul Gojdu, nici o altă clădire nu are faţada nerenovată, aşa cum se întâmplă cu acest imobil. Românii din Ungaria sunt discreţi şi politicoşi, iar un exemplu elocvent este doamna Livia Arvai, deputat al minorităţii române din sectorul 7 Budapesta. Este curioasă să afle cât mai multe despre noi şi România. Este deschisă şi ne vorbeşte despre aceste autoguvernări, pentru a înţelege mai bine ce reprezintă ele. La Budapesta, în fiecare sector există o astfel de structură administrativă, care primeşte sprijin financiar din partea statului maghiar.

INTALNIRE PREOT 800x535 Părintele Marius, cel care a ţinut slujba, are o nouă misiune: un băieţel român este creştinat. Părinţii sunt originari din Valea Jiului, din România, dar acum stau în Ungaria. Este un moment de sărbătoare pentru comunitate. Fiecare botez înseamnă speranţă, înseamnă că ortodoxia românească se întăreşte cu un nou suflet. În ochii părintelui Marius Maghiaru citeşti bucurie şi blândeţe. Ne vorbeşte despre comunitate, despre cât de important este ca ea să fie unită. Este încrezător că timpul le va rezolva pe toate, deşi numărul celor care vorbesc româneşte scade pe zi ce trece în satele din apropierea graniţei.

În comunitatea istorică a românilor din Ungaria mai trăiesc la ora actuală aproximativ 5000 de persoane. Sunt anumite opinii optimiste care înaintează cifre ce ajung la 20.000 de oameni. Cert este că recensământul din anul 2001 a înregistrat 7.995 de români, mai puţin cu 25% faţă de anul 1990, când au fost înregistraţi 10.740.

Beatrice Urucu

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN ORGANIZEAZĂ SĂPTĂMÂNA FILMULUI ROMÂNESC LA BUDAPESTA

Publicat în Actualitate Miercuri, 07 Octombrie 2015 17:23 0

În perioada 13–17 octombrie 2015, Institutul Cultural Român Budapesta organizează cea de-a zecea ediţie a „Săptămânii filmului românesc la Budapesta”, cel mai important eveniment cinematografic românesc din Ungaria, realizat în parteneriat cu Cinematograful de Artă „Uránia” şi cu Secretariatul de Stat pentru Cultură din cadrul Ministerului Resurselor Umane din Ungaria. „Săptămâna filmului românesc la Budapesta” reprezintă cel mai longeviv program cultural al Institutului Cultural Român din capitala ungară, desfăşurat anual, fără întrerupere, începând din 2006.

Marţi, 13 octombrie 2015, seara de gală va debuta la Cinematograful „Uránia” din Budapesta de la ora 17.30, cu o conferinţă de presă, urmată de la ora 18.30 de proiecţia filmului artistic românesc „America, venim!” (r. Răzvan Săvescu). La conferinţa de presă va participa şi Tania Popa, actriţă a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, care va răspunde întrebărilor adresate de presa de specialitate.

În cadrul „Săptămânii filmului românesc la Budapesta” publicul din Ungaria este invitat să vizioneze în premieră o varietate de filme artistice româneşti incitante: „America, venim!” (r. Răzvan Săvescu), „Q.E.D.” (r. Andrei Gruzsniczki), „Cel ales” (r. Cristian Comeagă) şi „Alt Love Building” (r. Iulia Rugină).

Acestora li se vor alătura filme româneşti premiate internaţional, precum: „Aferim!” (r. Radu Jude) - „Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor” la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, 2015, „De ce eu?” (r. Tudor Giurgiu) şi „Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism” (r. Corneliu Porumboiu), film nominalizat la Riga pe lista celor mai bune 50 de filme europene ale anului 2014.

Programul proiecţiilor de film:

„America, venim!” (r. Răzvan Săvescu) - marţi, 13 octombrie - ora 18:30
„Q.E.D.” (r. Andrei Gruzsniczki) - miercuri, 14 octombrie - ora 18:30
„Cel ales” (r. Cristian Comeagă) - miercuri, 14 octombrie - ora 20:45
„De ce eu?” (r. Tudor Giurgiu) - joi, 15 octombrie - ora 18:30
„Alt Love Building” (r. Iulia Rugină) - joi, 15 octombrie - ora 21.00
„Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism” (r. Corneliu Porumboiu) - sâmbătă, 17 octombrie - ora 14:00
„Aferim!” (r. Radu Jude) - sâmbătă, 17 octombrie - ora 16:00

Proiecţiile vor avea loc la Cinematograful de Artă „Uránia”, din Budapesta, în perioada 13-17 octombrie 2015.

Filmele vor fi subtitrate în limba maghiară.

ROMÂNIA VA ÎMPRUMUTA MOLDOVA CU 150 DE MILIOANE DE EURO

Publicat în MOLDOVA Miercuri, 07 Octombrie 2015 16:23 0

Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, a semnat miercuri, la Chișinău, acordul prin care România va acorda Republicii Moldova un credit de 150 milioane de euro."Acordul va intra în vigoare după ce va fi ratificat de către cele două state, iar prima tranşă din împrumut va fi acordată după ce Guvernul Republicii Moldova îl va informa pe cel român în privinţa stadiului consultărilor şi negocierilor pe care le are cu Fondul Monetar Internaţional. Sper că prima tranşă din împrumut va putea fi eliberată cât mai repede", a precizat Teodorovici.Fiecare tranșă va avea scandenta de maximum cinci ani, iar costul perceput va fi cel plătit de România la împrumuturile similare contractate de pe pieţele internaţionale, potrivit b1.ro care citează Mediafax. În 22 septembrie, premierul Victor Ponta anunţa după finalul ședinței comune de guverne a celor două țări, că va propune Parlamentului un acord privind o asistenţă financiară rambursabilă în valoare de 150 milioane euro.