Este cunoscut că românii locuiesc pe teritoriul de astăzi al Ucrainei încă din timpul Evului Mediu timpuriu, când aceste teritorii erau incluse în componența formațiunilor timpurii românești (Țara Strășinețului,Țara Onutului,Țara Maramureșului,Satele Hănești, ș.a.).

Odată cu emanciparea treptată a nobilimii din țările medievale române de sub stăpânirea împărățiilor și regatelor vecine, are loc întemeierea voievodatelor istorice românești:Țara Românească și Principatul Moldovei.

Pe parcursul secolelor, românii de astăzi din Ucraina au locuit preponderent pe teritoriul Principatului Moldovei, dar au colonizat și pământuri de la est de Nistru, înființând așezări în Transnistria (practic nepopulată pe atunci): Bârzula, Codâma, Ocna Roșie, Ananiev, ș.a. Astfel, pe la1150 este atestat în analele rusești orașul Bolohov. Istoricul rus Nikolai Karamzin scria în 1892 în volumul al IV-lea al Istoriei Imperiului Rus, că orașul Bolohov se află în guvernământul Podoliei, pe drumul de la Kiev la Halici.

Însecolul al XVII-lea(1681-1683), Transnistria s-a aflat sub jurisdicția directă a domnului Moldovei, Gheorghe Duca. Târgurile de aici erau organizate ca și orașele moldovenești, fiind conduse de șoltuzi și pârgari. Stăpânirea domnilor Moldovei era dovedită și de condicile de socoteli și biruri ale acestora.

Centrele mai importante erau Moghilău - ridicat de domnitorul Ieremia Movilă pe moșia Cantacuzineștilor, Dubăsari- ridicat în apropierea podului de dubase (luntre) construit de moldoveni. Centre de mai mică importanţă întâlnim la Bârzula, Codâma, Iampol, Jaruga,Ocna Roșie, Silimbria, Rașcov, Vasilcău, etc. Trebuie de asemenea menționat Oceacul, situat la extremitatea nordică a estuarului Niprului(în a cărui bifurcație se varsă Bugul), cetate pentru construirea căreia Petru Șchiopul a trimis în 158.715.000 de salahori și 3.000 de care.Mihai Viteazul cerea în tratativele purtate cu regele Sigismund al III-lea al Poloniei, în martie 1600 la Brașov, să i se recunoască stăpânirea Oceacului de peste Nistru.

În1775, teritoriul de nord-vest al Moldovei(cu o suprafață de 10.442 km² ) este anexat de către Imperiul Habsburgic. Odată cu debutul administrației austriece, este adoptată oficial denumirea de Bucovina. Recensământul din 1776 a reliefat faptul că în Bucovina, numărul de locuitori era de circa 70.000, dintre care 85.3% români, 10.7% slavi, iar 4% alte etnii. Acesta a fost primul caz când un teritoriu predominant/majoritar românesc se pomenește în componența unui alt stat.

În momentul în care Imperiul Rus a observat slăbirea Imperiului Otoman, a trecut la fapte si a ocupat jumătatea de est a Moldovei, între Prut și Nistru. Această acțiune a fost urmată de șase ani de război, care au fost încheiați prin Tratatul de pace de la București, semnat  la 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman. La încheierea războiului din 1806–1812, teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru a fost alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci. Ruşii au denumit ansamblul Basarabia(în 1813) și l-au transformat într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin,Soroca,Bălți,Orhei,Lăpușna,Tighina,Cahul,Bolgrad, Ismail și Cetatea Albă). Capitala guberniei  a fost stabilită laChișinău.

Ocupația din 1812, a fost un al doilea caz când un teritoriu cu o populație predominant românească (83,848 familii de români sau 86% la recensământul rus din1817) a fost inclus în componența altui stat. Astfel la 1810, potrivit unor date incomplete culese de ruși, între Prut și Nistru locuiau 327.199 de persoane, din care numai circa 7-8% erau neromâni. Potrivit opiniei lui Zamfir Ralli-Arbore, înainte de anexare, în ținut locuiau nu mai mult de 25-30 de mii de locuitori de origine neromână.

În ambele provincii a urmat o puternică politică de colonizatoare(Vezi și:Colonizarea Basarabiei) și germanizare/rusificare, astfel că în Bucovina procentajul românilor a scăzut de la 85.3% în 1776, până la 34.4% în1910. În Basarabia, același tablou: dacă în 1817 români erau 86%, în1898 găsim numai 47.6%. Spre deosebire de ucraineni, al căror procentaj în Ducatul Bucovinei a crescut de la 10.7% la 38.9%, în Basarabia întâlnim o sporire de la 6.5% la 19%.

Marea Unire din 1918 a stopat procesele de deznaționalizare, dar numai pentru o perioadă. În anul 1940, trupele sovietice au ocupat întreaga Basarabie, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german din1939. A urmat vremelnica reîntoarcere a administrației românești în teritoriu (1941-1944), dar numai pentru 3 ani, în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial.

Între 1944 -1991românii din Ucraina au trăit teroarea regimului sovietic. După 1991, aceștia au intrat în componența nou formatului stat, Ucraina.

Centrul Chişinăului este blocat de simpatizanţii pro-ruşi care -au instalat corturile pe Bulevardul Ştefan cel Mare, pe o distanţă de câteva sute de metri. Potrivit Radio France International,  protestatarii sunt simpatizanţi ai  Partidului Socialiştilor şi Partidului Nostru.

Liderii celor două partide pro-ruse, Igor Dodon şi Renato Usatîi,  au declarat că nu intenţionează să pună capăt protestelor şi pregătesc implementarea "planului B". Dodon a scris în limba rusă pe pagina sa de Facebook: "acesta este doar începutul. Mai departe şi mai mult". În schimb, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat  că protestul este illegal şi este organizat de Moscova, prin marionetele sale, Dondon şi Usatîi.

În acelaşi timp, Platforma civică Demnitate și Adevăr a solicitat Ambasadelor acreditate în Republica Moldova şi presei internaţionale să monitorizeze întreaga situaţie.

Etnicii români din Bulgaria vor avea ocazia să studieze limba română, prin intermediul unor cursuri pilot care se desfăşoară la Vidin. Deschiderea cursurilor a avut loc în prezenţa Ambasadorului României la Sofia, Anton Păcureţu, iar la eveniment s-au aflat reprezentanţi ai mai multor asociaţii ale românilor şi vlahilor din Bulgaria.  Lecţiile de limba română sunt organizate de către Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria. Ambasada României la Sofia a oferit  cărţi şi alte materiale didactice pentru desfăsurarea în bune condiţii a cursurilor. Excelenţa Sa Ambasadorul României, Anton Păcureţu, a mulţumit părinţilor şi elevilor pentru dorinţa de a studia limba română, dar şi profesorilor implicaţi în acest demers.  În Bulgaria, nu există învăţământ primar sau secundar în limba română. Doar la Sofia funcţionează Liceul „Mihai Eminescu” ca unitate  şcolară pentru studierea intensivă a limbii române. Liceul şi-a reluat activitatea, în 1999, după o întrerupere de 51 de ani. Simultan, a fost reînfiinţat, la Bucureşti, Liceul Bulgar „Hristo Botev”.  În ceea ce priveşte învăţământul superior, în Bulgaria, funcţionează la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia un lectorat de limba română în cadrul Catedrei de Limbi Romanice. De asemenea, la Universitatea „Kiril şi Metodie” din Veliko Târnovo există un lectorat de limba română, creat pe bază de reciprocitate. La Universitatea din Craiova există un lectorat de limba bulgară.

Beatrice Urucu

Nemulțumire mare în sânul comunității românești din regiunea Cernăuți, manifestată datorită faptului că în anii de independență a statului ucrainean numai în regiunea Cernăuți au fost închise aproape 30 de școli cu limba română de predare.

Despre acest adevăr care continuă să doară, a declarat în cadrul întâlnirii comunității românești din regiunea Cernăuți cu  senatorii români și vice guvernatorul regiunii Cernăuți Volodymyr Kuliș, domnul Ilie T. Zegrea, președintele Reuniunii Scriitorilor Români din orașul Cernăuți, care a atenționat conducerea regiunii și oaspeții români că noul an de învățământ care va începe în Ucraina, marți, 1 septembrie, va  fi unul neobișnuit, întrucât e pentru prima dată în ultimii ani când se  întâmplă astfel de situații.

Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina din lipsă de mijloace financiare, nu a tipărit manuale de limbă și literatură română pentru clasele a patra și a șaptea. Astfel, această indiferență a reprezentanților ministerului respectiv, va crea incomodități copiilor români pe tot parcursul anului de învățământ.

Și încă o veste îngrijorătoare.

În timp ce se trage un semnal de alarmă că se reduc școlile românești din regiunea Cernăuți, cei prezenți la întâlnirea cu înalții oaspeți români au menținat faptul că procesul de optimizare în Ucraina, va reduce începând cu 1 septembrie 2015 încă două școli românești din Ținutul Herța. E vorba de școlile primare din satele Lunca șiTârnauca, care urmează să fie închise, motivându-se, numărul redus de copii care frecventează aceste școli. În situația dată comunitatea locală urmează să-și spună cuvântul. Potrivit afirmațiilor făcute de domnul vice guvernator, Volodymyr Kuliș, nici o școală nu poate fi închisă dacă comunitatea locală se împotrivește unor astfel de decizii. Să sperăm că locuitorii satelor Lunca și Târnauca nu se vor lăsa atât de ușor amăgiți ca să li se închidă școala în sat. „Astăzi vor rămâne fără școală, mâine vor insista să li se închidă biserica, iar pomâine acești oameni vor putea vorbi în limba română doar pe ascuns”, afirma unii lideri ai comunității românești din regiunea Cernăuți la întâlnirea de astăzi cu senatorii români și reprezentanții administrației regionale de stat Cernăuți.

Ținutul Herța este aproximativ același cu raionul Herța din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de 32.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din raion sunt exclusiv românești, în afară de satulMamornița (situat în extremitatea nord-vestică a regiunii), care e în principal locuit de ucraineni. Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei iar apoiRomâniei până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deși potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939,Uniunea Sovietică nu pretindea decât ocuparea Basarabiei. Prin urmare, teritoriul a fost dat Ucrainei sovietice și, de la 1991 până astăzi, face parte din statul ucrainean. Conform tratatului de prietenie dintre România și Ucraina din 1997, România renunță la acest teritoriu. Cu toate acestea, numeroase organizații din Bucovina de Nord cât și din România au atacat această decizie și au cerut guvernului român să renunțe la tratat în 2007.

Herța (în ucraineană Герца, transliterat Herța, în rusă Герца, transliterat Gherța, în germană Herza și în polonezăHerca) este un oraș în regiunea Cernăuți(Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 28 km sud-est de orașul Cernăuți și la 21 km nord de orașul Dorohoi.

Localitatea este situată la o altitudine de 160 metri, în partea de est a raionului Herța, pe râul Herța (un afluent al Prutului), în apropiere de granița cu România. Are 2,101 locuitori, preponderent români.

Localitatea Herța a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, aflându-se la câțiva kilometri nord de orașul Dorohoi. Prima menționare documentară a localității datează din data de 20 decembrie 1437. Ca urmare a relațiilor comerciale dezvoltate, a primit în anul 1672 statutul de târg, printr-un hrisov al domnitoruluiGheorghe Duca.

Până la încorporarea Bucovinei la Austria, în 1775, a făcut parte din Ținutul Cernăuți. Între anii 1775-1777, orașul a fost ocupat de armatele austriece, dar târgul, împreună cu circa 30 de sate, a revenit Moldovei, în cadrul nou-înființatului Ținut Herța. Acest ținut a fost desființat în anul 1834 și înglobat Ținutului Dorohoi. Statutul de târg al orașului Herța a fost confirmat în 1817 de Scarlat Callimachi și în 6 iulie 1824 de către Ioniță Sandu Sturdza.[1]

După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, târgul Herța a intrat în componența statului român. La recensământul din 1860, Herța era oficial a 25-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2754 locuitori). În anul 1864 i s-a recunoscut statutul de oraș. La 1901, Marele Dicționar Geografic al Romîniei consemnează că Herța avea 1.160 de locuitori, dintre care majoritatea (820) erau evrei; orașul avea 2 biserici ortodoxe, 2 sinagogi, o școală de băieți și una de fete; în 1884 în oraș se înființase primul birou telegrafo-poștal cu telefon.

În perioada interbelică, orașul Herța a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Conform recensământului din anul 1930, locuiau 8.368 persoane, aproape în totalitate români.

În perioada interbelică, în comuna urbană Herța se desfășura un mic comerț de vite și cereale. Aici funcționau o pretură, o judecătorie mixtă, o percepție fiscală, un oficiu P.T.T., un oficiu telefonic și un serviciu sanitar. De asemenea, pe plan educativ-cultural, existau 2 școli primare de stat, 1 școală primară confesională, 1 cerc de lectură, 1 societate sionistă, 2 biserici ortodoxe și 7 sinagogi și case de rugăciune evreiești. Prin oraș trecea drumul național Cernăuți – Herța – Noua Suliță –Lipcani .

Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop – Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit încă un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece sovieticii trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.

Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, orașul a fost aproape complet distrus în primele zile de război. Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în aprilie 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca „frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940”, URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța .

După reocuparea orașului de către sovietici, Herța a fost reconstruită, dar populația nu a mai atins nivelul populației din perioada interbelică. Între anii 1940-1962, orașul Herța a fost reședința administrativă a raionului Herța. În următorii 30 de ani, orașul nu s-a mai dezvoltat, întreg raionul Herța fiind inclus în raionul Adâncata.

Începând din anul 1991, orașul Herța face parte din raionul omonim al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.443 (1.327+116), reprezentând 68,00% din populația localității. La acel moment, mai locuiau 409 ucraineni, 222 ruși, 14 evrei, 3 poloni și 31 persoane de alte etnii . În prezent, orașul are 2.101 locuitori, preponderent români.

În anul 1993 orașul a încorporat 56.5 hectare de teren din satul Târnauca, 8.3 hectare de teren din satul Molnița, suprafața orașului crescând la 322.3 hectare. În prezent, aici funcționează una din cele mai mari întreprinderi de pielărie din regiune, cu peste 1.300 muncitori, o fabrică de cărămidă și 3 școli.

Liceul din Herța poartă din anul 1968 numele scriitorului român Gheorghe Asachi (1788-1869).

surse:BucPress.eu, ro.wikipedia.org

Alianţa Medicilor cheamă românii din ţară şi diaspora să li se alăture în a explica populaţiei că întreaga clasă politică este responsabilă pentru actuala situaţie dezastruoasă din sănătate şi că medicii nu vor şpagă, ci salarii decente.

Reprezentanţii Aliantei Medicilor au chemat printr-o postare pe Facebook românii din ţară şi diaspora să li se alăture în campania de informare a opiniei publice despre "faptul că întreaga clasă politică este responsabilă pentru actuala situaţie dezastruoasă din sănătate", se arată într-un comunicat al comunităţii medicilor coalizaţi pe Facebook.

De asemenea, medicii spun că nu vor "şpagă, ci salarii decente, modernizarea sistemului medical, eliminarea risipei din sistem şi administrarea eficientă a fondurilor din sănătate".

"După 25 de ani de decizii politice total lipsite de înţelepciune când a fost vorba de sistemul medical, am ajuns la situaţia catastrofală în care medicii, pentru că au un salariu de mizerie, pleacă lunar cu sutele din ţară. La aceasta se adaugă condiţiile precare din foarte multe spitale astfel încât mulţi medici rămaşi în România se află în imposibilitatea să desfăşoare un act medical de calitate pentru pacienţii lor", a scris doctorul Letitia Coriu în numele Alianţei Medicilor.

În apel se menţionează că reacţia medicilor coalizaţi pe Facebook a pornit ca urmare a proastei salarizări şi a condiţiilor mizere din spitalele publice, motiv pentru care aceştia au cerut modernizarea sistemului medical.

În prezent sunt adunate pe un grup pe Facebook peste 33.000 de cadre medicale şi persoane dornice de modernizarea sistemul medical din România.

"Din păcate însă întâmpinăm foarte multă rezistenţă şi avem nevoie de ajutorul vostru", se arată în apel.

Toţi cei interesaţi de modernizarea sistemului medical sunt invitaţi să dea Share pe Facebook mesajului Alianţei Medicilor.

Nu în ultimul rând, Alianţa Medicilor a adresat un gând colegilor cadre medicale plecate în străinătate: "Ştim de ce aţi plecat. Ajutaţi-ne acum, vă rugăm, să modernizăm acest sistem ca să vă puteţi întoarce acasă", se spune în apel.

Sursa: MediaFax