Trimite-ne stirea ta!
Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni lansează campania #DialogFaraFrontiere. Prin intermediul live streaming-ului de pe Facebook, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni va răspunde în direct întrebărilor formulate cu privire la problematica votului prin corespondență și la situația românilor din vecinătate, pe pagina oficială Dan Stoenescu, pe data de 30 ianuarie 2016, la ora 11:00.
Întrebările privind cele două teme stabilite pot fi trimise, prin mesaj pe Facebook-ul oficial Dan Stoenescu sau prin postări pe pagina de socializare cu hashtag-ul #DialogFaraFrontiere, și înainte de eveniment, ele urmând să fie centralizate și puse în discuție în prima parte a intervenției video.
Campania #DialogFaraFrontiere, realizată în premieră în România, face parte dintr-o serie de măsuri destinate transparentizării și facilitării comunicării nemijlocite cu românii de pretutindeni și promovării noilor modalități de vot pentru românii din străinătate.
sursa: mae.ro
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat marți un decret privind conferirea titlului onorific "Artist al Poporului" actorului român Florin Piersic, care împlinește astăzi 80 de ani.
Titlul i-a fost acordat actorului Florin Piersic 'în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în dezvoltarea artei scenice, pentru succese remarcabile în activitatea de creație și contribuție substanțială la aprofundarea relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova'', precizează președinția de la Chișinău într-un comunicat.
La 10 decembrie 2012, actorului i s-a acordat cetățenia Republicii Moldova, în urma unei cereri intitulată de Florin Piersic ''Scrisoare de iubire pentru poporul din Republica Moldova''.
Celebrul actor Florin Piersic s-a născut la 27 ianuarie 1936, la Cluj, din părinți bucovineni (mama — originară din Valea Seacă, tatăl — medic veterinar, originar din Corlata). De-a lungul anilor, a interpretat zeci de roluri pe scena Naționalului bucureștean, în piese precum ''Act venețian'', ''Zbor deasupra unui cuib de cuci'', ''Gaițele'', ''Idiotul'', ''Logodnicele aterizează la Paris'', "Cartea lui Ioviță".
Celebritatea și popularitatea actorului au venit nu doar din rolurile de pe scenă, ci și din cele de pe marele sau micul ecran, el având o bogată activitate în cinematografie, unde a jucat în peste 55 de filme.
La 30 mai 2002 a fost decorat cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, ''pentru prestigioasa carieră artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc''.
Sursa: Agerpres
Guvernul României este gata să sprijine parcursul european şi programul de reformă al Executivului de la Chişinău, dar Republica Moldova trebuie să vină cu măsuri care să arate voinţă de reformă, a declarat premierul Dacian Cioloş la conferinţa comună cu prim-ministrul moldovean, Pavel Filip.
Acesta la rândul lui a mulţumit României că „a reuşit să întindă o mână” ţării sale, în contextul crizei politice de la Chişinău. "Acum am înţeles semnificaţia expresiei "Prietenul bun la nevoie se cunoaşte" ", a declarat Filip, vorbind despre suportul oferit de România ţării vecine. Premierul moldovean a mai transmis că doreşte o colaborare cu protestatarii de la Chişinău. El a atras atenţia că alegerile anticipate nu ţin de dimensiunea executivă. "Acest guvern este determinat să demonstreze, prin fapte concrete, că este un guvern proeuropean", a adăugat premierul Republicii Moldova.
Pavel Filip a mai explicat că îşi doreşte ca cetăţenii să înţeleagă că guvernul lucrează pentru rezolvarea situaţiei din Republică Moldova.
În cadrul vizitei efectuate la Bucureşti, Pavel Filip s-a întâlnit şi cu preşedintele României, Klaus Iohannis.
Acesta i-a transmis că „România este clar alături de Republica Moldova. Noi dorim să vă sprijinim în parcursul european și am convingerea că împreună vom găsi cele mai bune abordări". Președintele a arătat că vizita premierului moldovean la București, de marți, reprezintă un semn de continuare a relației de apropiere între Republica Moldova și România. „Bine ați venit! După puțin timp de la învestire v-ați decis să faceți o vizită la București. Eu mă bucur că vă pot primi la Cotroceni. Este, după părerea mea, un semn că doriți să continuați relația de apropiere între Republica Moldova și România. Acest lucru mă bucură foarte mult", a afirmat șeful statului român.
În continuarea vizitei în Ucraina (22-24 ianuarie), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni a vizitat comunitatea româneasca din regiunea Odessa. Agenda vizitei a inclus o întâlnire cu Mihail Saakaşvili, guvernator al regiunii Odessa. Cu această ocazie a fost solicitat sprijinul părții ucrainene pentru îmbunătățirea învățământului în limba maternă, unificarea programei de învățământ pentru cele trei regiuni din Ucraina unde trăiesc comunități românești, precum și pentru a nu fi perpetuate modele identitare de divizare artificială a comunității românești din regiunea Odessa. De asemenea, au fost trecute în revistă principalele proiecte transfrontaliere din cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2014-2020 și modalitățile concrete de implementare ale acestora.
Delegația română a avut întâlniri cu președintele Consiliului Regional Odessa, Anatol Urbanskii, cu primarul localității Izmail, Andrei Abramcenko și cu alte autorități ale raionului Izmail.
În cadrul discuțiilor cu autoritățile ucrainene, ministrul delegat a reafirmat importanța asigurării unui învățământ de calitate în limba maternă pentru minoritatea română din regiunea Odessa și a pledat pentru o abordare conformă cu standardele europene în acest domeniu, fără a se perpetua o divizare artificială a comunității românești.
Au fost discutate aspecte concrete ale cooperării transfrontaliere, ministrul delegat subliniind disponibilitatea și deschiderea părții române de a furniza expertiză și de a colabora cu partea ucraineană pentru implementarea unor proiecte care să contribuie la prosperitatea locuitorilor din regiunea Odessa.
Autoritățile locale din regiunea Odessa au exprimat deschidere față de intenția părții române de a deschide un Centru Cultural Românesc la Izmail, menit să promoveze valorile culturale românești și limba română.
La întrevederea cu reprezentanții comunității românești din regiunea Odessa au fost prezentate prioritățile Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și a fost dezbătută situația învățământului în limba română, importanța marcării în spațiul public a contribuției unor personalități de origine română la istoria celor două țări, precum și necesitățile mediului asociativ românesc.
Din delegația ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni au mai facut parte consilierul de stat Sandra Pralong, șef al Departamentului pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale, senatorul Iulian Cristache, membru al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României și secretarul de stat Cezar Radu Soare, din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Sursa: http://www.mae.ro
Ministerul de Externe al României a emis o atenţionare de călătorie cu privire la Ucraina. Cetăţenii românii sunt sfătuiţi să evite deplasările în ţara vecină din cauza unei epidemii de gripă cauzată de virusul A/H1N1.
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află sau doresc să călătorească pe teritoriul Ucrainei că autorităţile locale au anunţat cu privire la apariţia unei epidemii de gripă cauzate de virusul A/H1N1, ceea ce a determinat închiderea instituţiilor de învăţământ în mai multe centre urbane, inclusiv în Kiev.
Este recomandată evitarea deplasărilor care nu sunt necesare, în perioada imediat următoare, în Ucraina. În cazul în care acestea nu pot fi evitate, cetăţenii români trebuie să ia măsuri de precauţie necesare în astfel de cazuri, precum: purtarea măştilor de protecţie, atenţie sporită la igiena personală, evitarea locurilor publice aglomerate.
Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev, la numărul de urgenţă +38093.625.27.17, Consulatului General al României la Cernăuţi, la numărul de urgenţă +38093.270.92.60 şi Consulatului General al României la Odessa la numărul de urgenţă +38095.541.27.88.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet www.mae.ro,http://www.insp.gov.ro/sites/cnscbt,http://kiev.mae.roşi reaminteşte că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (disponibilă gratuit în „App Store” şi „Google Play”), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de alertare, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îţi poate salva viaţa!”.
Premierul Moldovei, Pavel Filip, se întâlneşte astăzi la Bucureşti cu Dacian Cioloş. Pentru premierului moldovean este prima vizită oficială. Cei doi au stabilit această întâlnire în timpul unei convorbiri telefonice avută în urmă cu câteva zile. Pe agenda întâlnirii se află discuţii legate de relaţiile bilaterale moldo-române, precum şi despre acţiunile ce urmează a fi întreprinse de către cele două Guverne în vederea impulsionării procesului de implementare a iniţiativelor şi proiectelor convenite între Chişinău şi Bucureşti, informează Biroul comunicare și relații cu presa al Executivului de la Chişinău. Cei doi premieri vor discuta, de asemenea, despre agenda de reforme stabilită în Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană.
Unitatea unui popor își are rădăcina în valorile pe care le promovează și le păstrează în filele istoriei sale, prin moștenirea culturală și lingvistică. Destinul ne-a învățat că doar împreună putem răzbi, prin dăruire și curaj.
În 1859, la 24 ianuarie, poporul român făcea un pas important către unitate și solidaritate. Unirea Principatelor Române a reprezentat un moment cheie pentru destinul țării noastre și viitorul său parcurs european.
Astăzi, la 157 de ani distanță, recunoștința noastră se îndreaptă către înaintașii noștri, primii care au crezut în visul unei Românii unite. Grație jertfei lor, ne putem bucura de toate drepturile ce revin unui stat european modern ai cărui cetățeni sunt liberi să călătorească și să muncească pretutindeni în lume. Indiferent unde s-ar afla, românii mențin vie legătura cu valorile și tradițiile țării lor. Comunitățile românești din afara granițelor sunt ambasadorii spiritului nostru național, iar păstrarea şi afirmarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase sunt prioritare.
Privind spre viitor, datoria noastră este să transmitem generațiilor ce vin același spirit care i-a motivat pe bravii noștri înaintași să înfăptuiască unirea și să încercăm să păstrăm mereu actuale valorile fundamentale ale unității românești.
Sursa: http://www.dprp.gov.ro/
La sediul Ambasadei României la Sofia a fost organizată o seară culturală dedicată împlinirii a 166 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu. La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor de cultură și educație din Sofia, ai comunității românești, profesori și elevi de la Liceul „Mihai Eminescu”, profesori și studenți de la catedra de limba română a Universității „Kliment Ohridski” din Sofia, editori, jurnaliști, membri ai ambasadei.
Un grup de elevi de la Liceul românesc „Mihai Eminescu” a recitat poezii ale poetului naţional Mihai Eminescu şi a interpretat scenete în limbile română și engleză.
De asemenea, au fost prezentate un numar de 12 cărţi traduse în anul 2015 din limba română în limba bulgară și apărute în Bulgaria.
Evenimentul s-a încheiat cu recitalul instrumental cameral „Arii și Dansuri” al artiştilor români Bogdan Mihăilescu (chitară) și Cătălin Oprițoiu (flaut), organizat cu sprijinul Institutului Cultural Român.
La Conferinţa Românilor de Pretutindeni, organizată la Bucureşti, în 24 ianuarie, reprezentanţii şi membrii comunităţilor românilor de peste hotare au cerut oficialităţilor de la Bucureşti înfiinţarea unui Minister pentru Diaspora. În discursurile ţinute au explicat importanţa unui astfel de organism pentru păstrarea identităţii românilor aflaţi dincolo de graniţele României. Ei au venit cu exemple concrete ale unor state care au o dispora puternică şi care au un minister anume dedicat cetăţenilor aflaţi în afara hotarelor ţării. De altfel, aceştia au cerut statului român şi înmulţirea consulatelor româneşti, precum şi a reprezentanţelor Institutului Cultural Român. Un reprezentant al comunităţii românilor din Transcarpatia a vorbit celor prezenţi la conferinţă despre faptul că cei 50.000 de români care trăiesc în această regiune a Ucrainei au nevoie de un consulat al statului român. De asemene,a o altă doleanţă se leagă de respingerea cererilor privind acordarea cetăţeniei române. De altfel reproşuri la adresa politicilor duse de actuala guvernare în privinţa românilor de pretutindeni s-au adus şi din partea unor reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Germania. Generalul Bartolomeu Săvoiu, care este atât cetăţean român, cât şi cetăţean francez, şi-a arătat nemulţumirea faţă de dezinteresul clasei politice cu privire la problemele românilor din afara graniţelor. Acesta a cerut oficialilor prezenţi să se ia în discuţie înfiinţarea unui Minister pentru Diaspora, în viitorul Guvern, care va fi numit în toamnă, după alegerile generale. Acest minister trebuie să fie unul puternic, cu un buget pe măsură, pentru ca diaspora românească să se consolideze.
Nemulţumiri legate de procedurile greoaie de acordare a cetăţeniei române au venit din partea unor reprezentanţi ai Asociaţiai Pro Basarabia şi Bucovina. Şi aceştia cer instituţiilor statului român mai multă promptitudine în rezolvarea cererilor, întrucât durează aproape un an şi jumătate procesarea unui dosar. Prezent, la Conferinţa Românilor de Pretutindeni, fostul preşedinte Traian Băsescu a venit cu lămurir în privinţa acestui subiect. Băsescu susţine că procesarea dosarelor a cunoscut o încetinire după discuţia purtată de fostul premier al Moldovei, Iurie Leancă şi reprezentanţii Guvernului român, când Leancă a cerut, inclusiv, micşorarea numărului de burse acordate tinerilor care doreau să studieze în România.
Foarte activi în a se adresa reprezentanţilor statului român au fost membrii comunităţilor din Statele Unite şi din Canada. Problemele ridicate de aceştia au făcut referire la alegerile care urmează să se desfăşoare anul acesta. Mai exact , au cerut un număr mai mare de secţii de votare. La ultimele alegeri, au fost foarte puţine. Practic, mulţi dintre ei s-au văzut nevoiţi să parcurgă aproximativ 800 de kilometri pentru a vota. În Canada, directorul singurei Biblioteci Româneşti, Cătălin Costache, spune că este mare nevoie de profesori de limba română şi de profesori de istorie, care să predea copiilor românilor stabiliţi acolo.
Problemele ridicate de reprezentanţii comunităţilor românilor din străinătate sunt diverse. Dacă cei din comunităţile istorice se luptă pentru păstrarea identităţii naţionale, ceilalţi ridică mai degrabă probleme comerciale şi administrative. Desigur toate doleanţele lor se îndreaptă spre instituţiile statului român. Şi pentru că problemele lor sunt diferite de la ţară la ţară, cu toţii spun că au nevoie de un Minister pentru Diaspora. Cerinţa lor este una mai veche, dar până acum nu s-a concretizat. Speră însă ca după alegeri, solicitarea lor să nu mai fie ignorată.
Beatrice Urucu
Chiar de ziua Unirii Principatelor, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, s-a desfăşurat Conferinţa Românilor de Pretutindeni. Sute de români, din toate colţurile lumii au venit pentru a sărbători împreună acest eveniment definitoriu pentru existenţa statului român. Conferinţa a fost organizată de deputatul Eugen Tomac, cu sprijinul Consiliului Româno-American. În deschiderea Conferinţei s-a intonat Imnul României, iar apoi Hora Unirii. Audienţa a fost impresionată şi s-a aplaudat îndelung. Lucrările Conferineţei au fost deschise de deputatul Eugen Tomac, care a ţinut să adreseze un cuvânt de bun găsit tutror celor prezenţi şi şi-a exprimat dorinţa ca între românii de pretutindeni să existe relaţii strânse, de colaborare căci “doar împreună suntem mai puternici”. Pe lângă reprezentanţii şi membrii comunităţilor româneşti din străinătate, la eveniment au participat şi oficialităţi ale statului român. Printre cei prezenţi s-a aflat Ludovic Orban, care a ţinut să facă referire la situaţia din Republica Moldova. “Basarabia este într-o situaţie grea şi trebuie să ne gândim la ea acum. Este o situaţie dificilă care trebuie tratată cu calm”, a declarat Ludovic Orban. Şi Marcel Bujor, preşedintele comisiei Români de Pretutindeni din Parlament s-a referit la situaţia dificilă din Republica Moldova. “Ne gândim cu toţii la acelaşi lucru, la unire, ne gândim la suprema unire. Românii de pretutindeni sunt parte integrantă a poporului român. România fără Basarabia nu are trecut, prezent şi viitor”, a declarat Marcel Bujor.
Un moment emoţionant al conferinţei a fost discursul rostit de Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. “Noi, toţi, în Moldova, trăim momente de restrişte. Sunt hotărâtoare, nu doar pentru noi, ci pentru toţi românii. Vrem să construim o societate bazată pe cunoaşterea limbii române, a identităţii române. Avem nevoie de români în şcoli, de investiţii economice româneşti. Numai aşa putem să ne integrăm în Europa, prin România”, a declarat Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Numărul basarabenilor prezenţi la eveniment a fost mare. Între ei s-a aflat Valeriu Ostaş, preşedintele Asociaţiei Profesorilor de Limba Română din Republica Moldova, care a venit de la Căuşeni, un raion aflat la graniţa cu Transnistria şi care duce o luptă continuă pentru păstrarea identităţii româneşti. De asemenea, numeroşi tineri basarabeni au venit să exprime idealul de Unire şi să militeze pentru dispariaţia graniţei de la Prut.
Lucrările conferinţei au fost împărţite pe ateliere. Mai întâi, reprezentanţii asociaţiilor şi membrii comunităţilor de români din întreaga lume au fost invitaţi să ia cuvântul pentru a-şi exprima doleanţele, astfel încât problemele lor să ajungă la oficialităţile statului român. Primii care au deschis lucrările atelierului au fost reprezentanţii Blocului Unităţii Naţionale din Republica Moldova. Aceştia au cerut preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Dacian Cioloş să “coboare de pe facebook şi să vină între oameni”. Aceşti au cerut mai multă fermitate din partea statului român pentru protejarea românilor de peste hotare. Cu acest prilej au anunţat lansarea unui proiect media, prin care se doreşte înfiinţarea unui post de televiziune obiectiv şi echidistant în Republica Moldova, acolo unde 75% din presă este aservită intereselor Moscovei. Chiar în timpul desfăşurării atelierului, la Conferinţă a sosit şi fostul preşedinte Traian Băsescu. Acesta se bucură de o mare popularitate în rândul românilor de peste hotare, care l-au şi ajutat să obţină cel de-al doilea mandate de preşedinte. Băsescu a ţinut să le mulţumească şi le-a reamintit o declaraţie de-a sa care a făcut istorie la vremea respectivă, dar care rămâne de actualitate:” după integrarea nord-atlantică şi după aderare ala UE, obiectivul naţional este unirea Basarabiei cu România.”
Traian Băsescu a făcut referire şi la situaţia actuală din Republica Moldova. "E o situație extrem de riscantă astăzi în Republica Moldova. Sigur, elementul de stabilitate esențial e să ai un guvern. Republica Moldova are un guvern, dar un guvern puternic afectat din punct de vedere credibilitate de influența acestui, mogul e puțin spus, acestui domn care se numește Plahotniuc, care, în loc să fie cu Filat în pușcărie, el stă și face guverne. (...) Republica Moldova va înceta să aibă bani să își plătească pensionarii și instituțiile statului. Cred că este nevoie de un dram de stabilitate de câteva luni în așa fel încât să se poată relua finanțarea Republicii Moldova, în primul rând de către România, care i-a acordat un împrumut pe termen lung de 100 de milioane de euro din care Republica Moldova are nevoie de 50-60 de milioane de euro acum. Acum au nevoie de ei, ca să poată să țină statul în stare de funcționare. Interesul nostru este ca Republica Moldova să nu o ia spre Est. (...) Pentru noi, un guvern controlat de la Moscova la Chișinău este o amenințare la adresa siguranței naționale ", a spusTraian Băsescu. De altfel, fostul preşedinte a ascultat doleanţele reprezentanţilor comunităţilor româneşti şi le-a răspuns acestora acolo unde a cunoscut soluţia la problemele ridicate de aceştia.
Lucrările conferinţei au continuat cu un atelier dedicat rolului votului prin corespondenţă, apoi un altul a vizat soluţiile pentru păstrarea şi promovarea identităţii cultural şi lingvistice a comunităţilor istorice din vecinitatea României. Un atelier anume a fost dedicat viitorului Republicii Moldova, aflată între Est şi Vest.
Beatrice Urucu