Trimite-ne stirea ta!
În perioada4-7 februarie 2016,la sediul Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, București) se va desfășura prima ediție a Festivalului Internațional Orașul și Literatura. Evenimentul urmărește promovarea prozei contemporane în spațiul public. Participă scriitorii Radu Aldulescu, Cristina Andrei, George C. Dumitru, Cristian Fulaș, Bogdan Ghiu, Nora Iuga, Cosmin Perța, Petru Istrate, Andreea Răsuceanu, Octavian Soviany, Anca Vieru și Bogdan Suceavă (România), Margo Rejmer și Bogumil Luft (Polonia) și Christian Haller (Elveția).
Invitați speciali ai festivalului sunt actorul Marcel Iureș, care va prezenta una dintre serile festivalului și fotograful Andrei Păcuraru, care va expune o serie de portrete ale autorilor prezenți.
Moderatori: Carmen Mușat, Ovidiu Șimonca, Alina Purcaru (Observator Cultural) și Marcel Iureș.
Organizatori: Gestalt Books și Observator Cultural.
Parteneri: Institutul Cultural Român, TVR 2, Teatrul ACT, Cartea Românească, Polirom, Sport Total FM, SemneBune, Libris.ro, LibHumanitas, Poesis Internațional, Radio România Cultural, Institutul Polonez București, Nemira, Institutul Blecher,Asociația Națională pentru Arte Vizuale (ANAV) .
Numărul persoanelor care au murit în regiunea Odesa, din Ucraina, din cauza complicaţiilor generate de gripa pandemică A/H1N1 a ajuns la 33.
Potrivit autorităţilor responsabile de domeniul sănătăţii din Ucraina, monitorizarea arată că în acelaşi timp circulă viruşii de gripă А şi В, dar prevalează А/H1N1, transmite agenţia Unian.
Carantina va fi anulată în şcolile din regiunea Odesa luni, 1 februarie, după ce aceasta a fost instituită pentru a preveni răspândirea bolilor cu transmisie aeriană.
Răspunsul României pentru socialistul Igor Dodon, care a rupt harta României interbelice în plenul Parlamentului de la Chişinău, este un proiect la care au răspuns sute de şcoli din Republica Moldova. Românii s-au mobilizat și au donat bani pentru a dota 875 de școli și facultăți din Republica Moldova cu câte o hartă a României interbelice, în cadrul campaniei „După hartă și răsplată”, demarată de Platforma Unionistă Acțiunea 2012.
Pentru ca proiectul să se încheie cu succes și pentru ca adevărul istoric să ajungă în fiecare instituție de învățământ de peste Prut mai este nevoie de contribuție financiară pentru încă 180 de hărți.
„Le mulțumim celor care au răspuns apelului nostru de a duce mesajul României în fiecare școală din Republica Moldova și îi îndemnăm și pe cei care află acum de această campanie să contribuie pentru cele 180 de instituții care încă nu beneficiază de o hartă a României interbelice. Fiecare gest contează, iar înverșunarea oponenților Unirii demonstrează că aceștia se tem și recunosc impactul puternic al curentului unionist în rândul populației”, a declarat Mădălina Hrițuleac, Secretar General al Platformei Unioniste Acțiunea 2012.
La 1 decembrie 2015, 450 de licee din Republica Moldova au primit hărți, drapelul României și panglică tricoloră, într-un proiect desfășurat în parteneriat cu Ministerul Educației de la Chișinău. De atunci, cererea înregistrată la nivelul școlilor și al universităților a fost foarte mare.
Donațiile pentru hărți se pot face la adresa http://actiunea2012.ro/doneaza-3 , folosind cardul/PayPal sau transferul bancar, cu mențiunea „DONEZ O HARTĂ”. De asemenea, donațiile pot fi preluate de coordonatorii departamentului financiar aflați la sediul din București; persoană de contact – Olga (telefon: 0742811427).
Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a avut consultări cu ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, care a efectuat o vizită oficială la Bucureşti, la invitaţia omologului român.
Cei doi miniştri au discutat despre consolidarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale dintre România şi Ungaria, prin promovarea unei abordări consensuale, cu respectarea fundamentelor politico-juridice ale relaţiei de parteneriat strategic dintre cele două state. Şefii celor două diplomaţii au subliniat importanţa cooperării economice şi dezvoltarea de proiecte de interes comun, având în vedere creşterea constantă a comerţului bilateral din ultimii ani şi proiectele de anvergură finalizate până în prezent.
Cei doi oficiali şi-au exprimat încrederea că la reuniunea Comisiei Economice Interguvernamentale (Bucureşti, 11-12 februarie 2016) vor fi identificate noi proiecte de cooperare şi consolidarea celor deja existente în domenii precum: energie, infrastructură, transporturi. În acest context, au fost evocate proiectele principale de cooperare, care se află inclusiv pe agenda Comisiei Economice Interguvernamentale, printre care se regăsesc interconectarea reţelelor de transporturi, cu accent pe conexarea autostrăzilor A3 şi M4 în punctele Borş-Nagykereki, şi dezvoltarea interconectărilor regionale în domeniul energiei.
Miniştrii afacerilor externe au subliniat rolul important pe care îl au minorităţile naţionale la consolidarea relaţiei bilaterale, confirmând interesul comun pentru un dialog constructiv şi consistent pe acest subiect, în cadrul formatelor de lucru existente în relaţia bilaterală. S-a convenit în acest sens continuarea eforturilor pentru finalizarea în perioada următoare a Protocolului Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale. Ministrul român al afacerilor externe a trecut în revistă, în acest context, subiecte importante pentru comunitatea românească din Ungaria.
Cei doi oficiali au avut un schimb extins de opinii cu privire la agenda europeană şi regională, într-un context marcat de numeroase provocări. Au fost abordate în special aspectele legate de securitatea energetică, relaţia cu statele din Vecinătatea Estică şi problematica migraţiei.
Din perspectiva securităţii energetice, a fost convenită continuarea demersurilor susţinute pentru implementarea proiectului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) şi sprijinirea eforturilor de consolidare a securităţii energetice regionale şi europene. Ambele părţi au salutat progresele înregistrate de companiile de profil în proiectul de creştere a capacităţii de transport bidirecţional a interconectorului Arad-Szeged.
A fost evidenţiată importanţa consolidării relaţiilor UE cu statele din vecinătate în cadrul Parteneriatului Estic, asigurarea unui sprijin susţinut al UE pentru menţinerea parcursului european al Republicii Moldova, precum şi pentru continuarea procesului de reformă din Ucraina.
Ministrul român a arătat că, în ceea ce priveşte problematica migraţiei, este necesară identificarea la nivel european a celor mai eficiente soluţii de gestionare, în baza principiului solidarităţii, atât din perspectiva dimensiunii de consolidare a frontierei externe a UE, cât şi din perspectiva oferirii unei asistenţe efective ţărilor de origine şi ţărilor afectate de acest fenomen.
Alte teme abordate au vizat pregătirea Summit-ului NATO de la Varşovia, contextul de securitate şi ultimele evoluţii din zona Orientului Mijlociu.
Sursa: mae.ro
Cetăţenii Republicii Moldova care intenţionează să-şi redobândescă cetăţenia română vor beneficia de mai multe facilităţi. Potrivit evzmd.md, Consulatul General al României la Bălţi a anunţat că a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 37/2015 (OUG) care modifică şi completează Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.
Noile prevederi prelungesc termenul de depunere a jurământului de credinţă faţa de România, de la trei la şase luni după data comunicării/aprobării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) de aprobare a redobândirii cetăţeniei române.
De asemenea, Ordonanţa de Urgenţă prevede prelungirea de la două la patru luni a termenului de completare a dosarelor depuse în vederea redobândirii cetăţeniei române, la solicitarea ANC, scrieunimedia.
Această prevedere legală oferă posibilitatea prelungirii termenului de depunere a jurământului de credinţă, o singură dată, în cazuri temeinic justificate, numai dacă cererea este depusă în intervalul legal de 6 luni de la comunicarea/aprobarea ordinului ANC, şi este însoţită de documente justificative.
Modificările aduse legii cetăţeniei române prevăd şi obligativitatea obţinerii adeverinţei de renunţare la cetăţenia română în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui ANC, pentru a nu atrage încetarea efectelor ordinului faţă de persoana în cauză.
Toate modificările şi completările aduse Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 se regăsesc în OUG nr. 37/2015.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a prezidat reuniunea Consiliului Consultativ Interinstituţional pentru românii din străinătate, organizată la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
La eveniment au participat reprezentanţi ai Administrației Prezidențiale, Senatului – prin Comisia românilor de pretutindeni, Camerei Deputaților – prin Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Culturii, Ministerului Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice, Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Tineretului și Sportului, precum și reprezentanți ai Institutului Cultural Român, Secretariatului de stat pentru culte, Patriarhiei Române, Societăţii Române de Televiziune, Societăţii Române de Radiodifuziune, Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și ai Oficiului Românilor din Străinătate.
Principalele teme ale reuniunii au vizat utilizarea eficientă a resurselor instituţionale disponibile, precum şi elaborarea unui plan integrat de acţiuni concentrat pe problemele abordate în timpul discuțiilor.
În cadrul întâlnirii au fost prezentate obiectivele strategice sectoriale ale Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, care cuprind proiecte pentru îmbunătățirea activității Departamentului, întărirea legăturilor culturale cu comunitățile istorice românești, implementarea spațiului comunicațional comun România – Republica Moldova, dar și proiecte ce privesc procese interne, gestionarea resurselor umane și financiare sau procese legislative.
Participanţii la eveniment au formulat propuneri concrete în scopul coordonării activităţii care vizează dinamica relațiilor dintre românii din afara granițelor și autorități. Totodată, ministrul delegat Dan Stoenescu a propus centralizarea planurilor de acțiuni ale tuturor instituțiilor cu atribuţii privind problematica românilor de pretutindeni, în vederea întocmirii unui document ce va fi făcut public.
Consiliul Consultativ Interinstituţional pentru românii din străinătate se va reuni lunar, sub coordonarea ministrului delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni.
Sursa: http://www.dprp.gov.ro
Premierul Pavel Filip s-a întâlnit joi, 28 ianuarie, cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit.În cadrul întrevederii, oficialii au discutat chestiunile prioritare de pe agenda bilaterală, analizând totodată și evoluțiile politice din Moldova.
Pavel Filip a insistat asupra priorităţilor Programului de guvernare pentru primele 100 de zile. De altfel, a prezentat și acţiunile concrete care urmează a fi întreprinse în vederea stabilizării şi ameliorării situaţiei din Republica Moldova.
Premierul moldovean a precizat căreluarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional şi semnarea unui Acord de finanţare cu Republica Moldova constituie o prioritate a Guvernului.
Ambasadorul James Pettit a declarat că SUA susține Republica Moldova în continuarea procesului de implementare a agendei reformelor.
La finalul întrevederii, Pavel Filip a exprimat mulţumiri pentru sprijinul constant acordat Moldovei, inclusiv pentru asistenţa financiară oferită de SUA Republicii Moldova.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, la cea de-a noua ediție a Forumului Europa-Ucraina, organizat la Lodz, în Polonia. Oficialul român a luat cuvântul în cadrul panelului „Minoritățile etnice și dialogul asupra istoriei comune – o provocare pentru Ucraina și vecinii săi”.
În cadrul discursului, ministrul delegat a subliniat că identitatea națională nu poate fi îngrădită teritorial, ci rămâne conectată la cei care păstrează viu sentimentul național, printr-un set de valori comune și respect față de tradiții și cultură. Acesta a apreciat că este de datoria fiecărui stat să creeze mecanismele necesare să răspundă nevoilor minorităților etnice și să încurajeze „reciprocitatea pozitivă”. Totodată, demnitarul român a evidențiat că recunoașterea, respectarea și promovarea multiculturalismului și interculturalismului reprezintă valori democratice esențiale care ar trebui îmbrăţişate de fiecare stat care aspiră la un parcurs european.
Referitor la situația Ucrainei, ministrul delegat a reafirmat sprijinul acordat de România în procesul de extindere a reformelor interne privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, în conformitate cu nevoile comunităților, dar și cu normele europene. De asemenea, acesta a arătat deschiderea țării noastre față de dezvoltarea programelor privind consolidarea și promovarea identității naționale în rândul membrilor comunității românești din Ucraina.
Ministrul delegat a subliniat importanța unor măsuri care să nu perpetueze modelul divizării artificiale la nivel identitar a comunității românești, în contextul procesului decomunizării Ucrainei. La finalul intervenției, acesta a subliniat că Europa viitorului trebuie să fie Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități.
În cadrul forumului, oficialul român a avut o întrevedere cu Ivan Krulko, membru al Parlamentului ucrainean, originar din regiunea Transcarpatia. Cu această ocazie, a fost subliniată importanța comunității românești și necesitatea accelerării demersurilor pentru deschiderea unui Consulat al României la Slatina (Solotvino).
La întâlnirea cu Dmytro Shymkiv, adjunct al șefului Administrației Prezidențiale a Ucrainei, a fost discutată necesitatea intensificării sprijinului statului ucrainean pentru învățământul în limba română și pentru activitățile culturale dedicate păstrării tradițiilor și identității românești, precum și unificarea programei de limbă română pe întreg teritoriul Ucrainei.
Agenda ministrului delegat Dan Stoenescu a mai inclus o întrevedere cu Jan Dziedziczak, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Polonia, responsabil pentru polonezii din afara granițelor. În cadrul discuțiilor, au fost abordate cazurile minorilor români aflați în atenția autorităților norvegiene de protecție a copilului, cu accent pe experiența Poloniei în acest sens.
Sursa: http://www.dprp.gov.ro/
În 28 ianuarie 2016, Asociația „Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP) a lansat un apel public adresat Prim-Ministrului Republicii Moldova, prin care cere luarea măsurilor necesare pentru transparentizarea procesului de publicare a rezultatelor Recensământului Populației și al Locuințelor, ce s-a desfășurat în luna mai 2014.
Noi, reprezentanții societății civile, cetățeni cu drepturi depline a Republicii Moldova, cerem luarea măsurilor necesare pentru transparentizarea procesului de publicare a rezultatelor Recensământului Populației și al Locuințelor, ce s-a desfășurat în luna mai 2014.
Asociația Obștească „Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP) consideră că transparența unei instituții publice în organizarea unei proceduri care îi vizează pe toți cetățenii Republicii Moldova asigură predictibilitate, așadar și operativitate în prezentarea unor rezultate corecte. Pe această cale, reprezentanții societății civile, solicită Guvernului Republicii Moldova, sub autoritatea căruia funcționează Biroul Național de Statistică, asumarea răspunderii cu privire la publicarea în termen cât mai rapid a rezultatelor finale ale recensământului. Din păcate, Recensământul din 2004 s-a desfășurat cu numeroase încălcări și abateri de la legislație, iar în 2014, Biroul Național de Statistică, din nou, nu a reușit să asigure corectitudinea desfășurării recensământului.
În această ordine de idei, Asociația „Onoare, Demnitate și Patrie” (ODIP), precum și alți reprezentanți ai societății civile, au sesizat Biroul Național de Statistică printr-un protest la data de 6 octombrie 2015, în cadrul căruia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la neregulile depistate, întrucât aceste date vor sta la baza politicilor naționale pentru următorii 10 ani. În urma protestului, am fost invitați la discuții cu reprezentanții BNS-ului, însă nu am primit un răspuns clar și satisfăcător cu privire la etapa de prelucrare a datelor. Luând în considerare că au mai rămas doar 7 luni până la expirarea termenului de publicare a rezultatelor finale, înaintăm acest apel Guvernului Republicii Moldova în vederea asigurării corectitudinii și publicării imediate ale acestor date.
Întrucât au trecut aproximativ 20 de luni de la desfășurarea recensământului, iar termenul maxim de publicare a rezultatelor este de 27 de luni, avem motive temeinice să credem că se dorește tergiversarea apariției rezultatelor.
În numele tinerei generații și a întregii societăți civile, înaintăm următoarele revendicări:
- - Publicarea în termen cât mai restrâns a rezultatelor finale ale recensământului și neadmiterea tergiversării nejustificate a procesului de publicare a rezultatelor;
- -Neadmiterea fraudării recensământului din 2014, așa cum a fost fraudat recensământul din 2004, lucru confirmat de organisme și experți internaționali;
- -Aducerea la cunoștința opiniei publice a situației actuale cu privire la procesul de lucru a recensământului, etapa și gradul de prelucrare a datelor statistice;
- -Respectarea termenului limită de publicare a rezultatelor finale, în concordanță cu articolul 9, aliniatul 2, al Legii cu privire la Recensământul din 2014, și anume de până la 27 de luni;
- -Transparentizarea și justificarea cheltuielilor publice utilizate pentru desfășurarea Recensământului.
Acestea fiind spuse, accentuăm încă odată, necesitatea publicării rezultatelor recensământului, întrucât aceste date contribuie la elaborarea politicilor naționale și a planurilor de implementare a acestora. Societatea civilă cere astfel, luarea măsurilor necesare în vederea publicării rezultatelor finale a recensământului și asigurării corectitudinii datelor statistice.
AO „ONOARE, DEMNITATE ȘI PATRIE” 28 IANUARIE 2016
Președinte, Vlad BILEȚCHI
În Serbia, la Vârşeţ, a apărut lucrarea monografică ilustrată “Aşezământul monahal Srediştea Mică” , volum de referinţă pentru spaţiul locuit de românii din Voivodina. Cartea a fost publicată la editura RIS, unde apare şi revista Glasul Cerbiciei. De altfel pe site-ul www.ris.org.rs pot fi obţinute detalii despre cum se poate intra în posesia ei. Autorul, cunoscutul jurnalist şi militant pentru drepturile românilor din Serbia, Dorinel Stan, realizează o scurtă descriere a acestei lucrări de referinţă.
Cartea monografică ilustrată Aşezământul monahal Srediştea Mică este o premieră absolută pentru comunitatea românească din Serbia, o lucrare capitală care deschide o pagină nouă privind istoria, cultura şi spiritualitatea noastră. Mărturiile scrise sunt însoţite de numeroase fotografii, în care cuvintele şi imaginile se întregesc unele pe altele. Lucrarea este o necestitate pentru cunoaşterea îndeaproape a vieţii culturale şi religioase care a pulsat în această străveche vatră ortodoxă românească, începând cu secolul al XIV-lea şi până la desfiinţarea mănăstirii (1777), a continuat apoi cu biserica de mir şi noua mănăstire sredişteană din zilele noastre. Un amplu studiul într-o ediție color de lux, Aşezământul monahal Srediştea Mică este o lucrare extrem de complexă şi interesantă, un monument spiritual şi omagiu unui loc uitat din Banatul Istoric, supranumit – Capul Carpaţilor. Cartea pune la dispoziţia publicului larg o excelentă lucrare de referinţă cu o importantă documentare de arhivă care schiţează şi prezintă evoluţia, ctitoria şi date istorice inedite privitoare la aşezământul monahal Srediştea Mică. Lucrarea este rodul cercetărilor pe o perioadă de aproape un deceniu. (Dorinel Stan, Glasul Cerbiciei)