Citeste si...

  • publicat de Beatrice Urucu
    Joi seara, în data de 6 decembrie 2018, Ambasada României la Budapesta a organizat Recepția oficială de Ziua Națională a României, care s-a desfășurat la Hotelul Marriott, din capitala Ungariei,...
  • publicat de Beatrice Urucu
    Țara mea de jale, țara mea de dor! Ai fost cântată de poeți, ai fost pictată de maieștri ai penelului, ai fost văitată de mamele și văduvele războaielor, ai fost...
  • publicat de Beatrice Urucu
    La 100 de ani de la înfăptuirea României mari, fiecare român se întreabă ce simte pentru țara lui. Sentimentele ne străbat mintea și inima, fără ca noi să le putem...
  • publicat de Beatrice Urucu
    Periodicul săptămânal „Cronica”, al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), ajuns în cel de-al 15-lea an de existență, a fost sărbătorit printr-un eveniment cultural ce a avut loc...
  • publicat de Alin Roates
    Şcoala Gimnazială Eşelniţa este implicată, în perioada 5 noiembrie 2018 - 30 iunie 2019, în proiectul pilot, super-inovativ « Canoe pentru o Dunăre albastră », derulat în parteneriat cu instituţii şi asociaţii...
  • publicat de Alin Roates
    Asociaţia „Eudava”, din Drobeta Turnu Severin, şi-a oferit tot sprijinul românilor din Serbia de Răsărit în lupta lor de a-şi păstra limba română ca limbă maternă. Tocmai de aceea, au...

REVISTA „GLASUL BUCOVINEI”, DIN CERNĂUȚI, DEMONSTREAZĂ CĂ RENUMITA FAMILIE BUCOVINEANĂ MANDICEVSCHI ARE ORIGINI ROMÂNEȘTI (AUTOR - ISTORICUL V. ACATRINI)

Revista de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” (Cernăuți-București) demonstrează în nr. 2 / 2018 că renumita familie bucovineană Mandicevschi, care a dat lumii importanți oameni de cultură, este o familie românească. Majoritatea cercetătorilor ucraineni afirmă că această familie ar fi venit din Galiția și este de credință greco-catolică sau chiar de la Kiev. Istoricul Vladimir Acatrini a publicat în revista care apare cu sprijinul ICR un arbore genealogic și extrase din arhivă, care sunt o dovadă a faptului că familia Mandicevschi nu este o familie poloneză sau ucraineană, precum încearcă să demonstreze istoriografiile celor două popoare – informează BucPress.

Agenția BucPress din Cernăuți publică în continuare articolul „Originile românești ale renumitei familii bucovinene Mandicevschi”, semnat de Vladimir Acatrini pentru revista de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” din Cernăuți.

Reamintim că revista trimestrială de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” nr. 2/2018 va ajunge prin poștă, în mod gratuit, tuturor abonaților, datorită eforturilor și sprijinului financiar al Institutului Cultural Român, cu ajutorul căruia „glasul” Bucovinei este în continuare auzit. „Glasul Bucovinei” nu este o denumire nouă pentru oamenii de cultură din Bucovina istorică. Un ziar cu această denumire a fost fondat în 1918 la Cernăuţi de către profesorul Sextil Puşcariu şi înfiinţat întru susţinerea românismului.

 Originile românești ale renumitei familii bucovinene Mandicevschi

Orașul Cernăuți, ca și orice alt oraș al Monarhiei Habsburgice, a fost marcat de existența concomitentă a unei populații cu apartenență la diferite etnii, limbi și confesiuni religioase. Aici se conversa în germană, română, ucraineană, idiș și poloneză, iar oamenii se rugau pentru mântuirea sufletului în una din numeroasele sinagogi sau în una din bisericile greco-ortodoxe sau romano-catolice, armenești sau luterane – acestea fiind cele mai importante locașuri din oraș. Însă, spre deosebire de alte orașe multiculturale ale monarhiei, în Cernăuți a dominat armonia și toleranța. Cernăuțiul, numit și „Viena Estului” sau „Ierusalimul de lângă Prut”, s-a distins prin capacitatea locuitorilor săi de a evita orice conflict politic radical al epocii în forma naționalismului sau antisemitismului.

Deosebit de semnificative pentru menținerea armoniei interetnice și interconfesionale au fost instituțiile muzicale din oraș, cea mai importantă fiind „Societatea de muzică” („Muzikverein”).

Familii distinse, cum a fost familia Flondor (care a educat doi compozitori renumiți și o solistă vocală apreciată în lumea operei occidentale), familia Saghin (cu trei cântăreți de operă și o profesoară de conservator), familia Scarlat (cu doi compozitori și mai mulți interpreți), familia Mоrariu (cu un renumit cvartet de coarde), familiile Goian și Mikuli, au marcat puternic viața muzicală a Bucovinei. Între aceste nume familia Mandicevschi ocupă un loc deosebit.

Referitor la originea familiei Mandicevschi astăzi se duc foarte multe discuţii, îndeosebi despre apartenența etnică, despre locul de unde au venit și unde s-au născut strămoșii acestei familii. Majoritatea cercetătorilor ucraineni, dar și Ilie Dugan în Albumul mare al Societăților Academice „Arboroasa” și „Junimea” din Cernăuți afirmă că această familie ar fi venit din Galiția și este de credință greco-catolică sau chiar de la Kiev, ca „o veche familie ortodoxă slavă de preoți”1. Ce-i drept aceste afirmații nu se bazează pe documente de arhivă sau, cel puțin, pe izvoare bibliografice.

În lumina documentelor descoperite în ultima vreme, suntem tentați să susținem că aceste afirmații sunt greșite și nu corespund adevărului. Despre originea lui Vasile Mandicevschi, tatăl renumiților compozitori Eusebie, Gheorghe și Constantin Mandicevschi, s-a discutat mult. Cine era şi unde s-a născut? Unii sunt de părere că el a fost un preot uniat din Galiţia, însă documente care să confirme această declarație nu există. E cunoscut faptul că Vasile Mandicevschi s-a născut în 1824 în satul Bahrineşti, judeţul Rădăuţi şi a murit la 7 noiembrie 1896, la Cernăuţi2. A urmat studiile teologice la Cernăuţi, unde a învăţat să cânte la flaut. După absolvirea Institutului Teologic, între anii 1847-1850, a fost hirotonit preot, apoi, în anul 1880, a fost numit exarh.

Vasile Mandicevschi a fost căsătorit cu Veronica Popovici (Baloşescu), descendentă dintr-o veche familie de boieri din Moldova. Veronica Popovici (1834-1881), fiica lui Constantin Popovici, profesor la Institutul Teologic din Cernăuţi, era o mare amatoare de muzică şi o bună pianistă. Ea a fost sora renumitului savant, Eusebie Popovici, profesor universitar la Institutul Teologic din Cernăuţi (a predat istoria bisericească) şi a venerabilului arhimandrit Clement Constantin Popovici, care de asemenea a fost profesor universitar. Vasile și Veronica au avut opt copii: Aurora, Virginia, Maria, Ecaterina, Eusebie, Constantin, Erast şi Gheorghe3. Din actele de naștere care se păstrează la Arhiva de Stat din Cernăuți aflăm că Aurora, Virginia, Maria, Ecaterina, Constantin și Erast s-au născut în satul Bahrinești, iar Eusebie – la Cernăuți și nu la Molodia, cum spun unii cercetători, fiind botezat la vechea biserica Sfântul Nicolae din Cernăuți5, doar Gheorghe s-a născut în satul Molodia.

Vasile Mansicevschi a fost paroh mai întâi în satul Bahrinești, un sat ortodox cu o vechime de aproape 600 de ani, apoi în alte sate românești cu populație ortodoxă, cum ar fi Molodia și Voloca pe Derelui6. Tot în satul Bahrinești, în vechiul cimitir, este înmormântat bunicul renumiților compozitori, preotul Ioan Mandicevschi (1779?-1853), tatăl lui Vasile. Din fondurile Arhivei de Stat din Cernăuţi aflăm că Ioan s-a născut şi a murit în satul Bahrineşti. Astăzi este greu de spus când s-a născut părintele Ioan. Despre data morții avem înscrisul din Cartea de înregistrare a decedaţilor din satul Băhrineşti din anii 1843-1890 unde la pagina 96, la numărul 57, este înregistrat că parohul Iwan Mandicevschi a murit la 18 iunie 1853 şi a fost înmormântat la 20 iunie la vârsta de 72 de ani7. În cimitirul vechi din satul Bahrineşti, unde este înmormântat părintele, pe cruce este scris în limba română că parohul Ioan (Iwan) Mandicevschi a trecut la cele veşnice la vârsta de 75 de ani.

Despre Ioan Mandicevschi găsim informații și în volumul Documente bucovinene, alcătuit de Teodor Balan, unde în documentul Bahrinești din 5 februarie 1814 sunt numiți proprietarii satului: „Antohi Stroici lasă copiilor săi Gheorghe, Manolachi, Petrachi, Mihalachi și Niculai moșia sa Bahrinești”. În finalul documentului este menționat că „la această dată m-am întâmplat și eu Iohan Mandetschewski pastor local”8.

Informații foarte prețioase despre alți membri ai renumitei familii: Vasile, Constantin, Erast, Ecaterina, Maria, Aurora și Virginia, găsim în fondurile Arhivei din Cernăuți, în deosebi în cele care relatează istoria bisericii din satul Bahrinești.

În revista bilingvă a Mitropoliei Bucovinei „Candela” din anul 1896 (p. 512-513)9, la rubrica „Cronică”, aflăm că Vasile Mandicevschi a oficiat serviciul divin în satele Bahrineşti şi Molodia timp de 46 de ani. În anul 1873, arhiepiscopul Teofil Bendella l-a distins cu Brâul Roşu, iar în anul 1880, arhiepiscopul Silivestru Morariu Andrievici i-a acordat titlul de exarh10. Peste puţin timp, Vasile Mandicevschi a fost ales egumen la Mănăstirea Putna, dar moare în 1896 şi nu a reuşit să intre în această misiune. Aceste date sunt confirmate în baza de date bisericeşti Schematismus der Bucovinaer gr.-or. Archiepiscopal-Diöcese (Anuarul ortodox bisericesc) pe anii 1847-1897 în care este menționat că Vasile Mandicevschi a slujit în satele Bahrineşti (1856?-1867) şi Molodia (1868-1891).

În ziarul cernăuţean „Deștepatarea” din 13 ianuarie 1897 a fost publicat un anunţ privind acordarea unui ajutor material „pentru internatul sau gazda de școlari români în Cernăuți”Tot aici a fost publicată lista persoanelor care au contribuit cu o donație pentru internat, printre donatori a fost menționat și Vasile Mandicevschi cu o sumă de 10 fl. din partea „profesorului universitar Eusebie Popovici, în memoria reposatului paroch”11.

Aceste date, descoperite de noi în Arhiva de Stat din Cernăuți și susținute documentar, dovedesc cu certitudine originea etnică românească și confesiunea religioasă creștin-ortodoxă a acestei familii. De fapt, toți membrii familiei Mandicevschi întotdeauna s-au declarat români, deși recunoșteau că pe linia paternă aveau relații de rudenie cu rutenii.

Totodată activitatea culturală și socială a membrilor familiei Mandicevschi a fost legată de-a lungul anilor de societățile culturale românești din Bucovina. Au fost membri activi ai mai multor societăți cultural-muzicale, precum „Armonia”, „Junimea”, „Academia Ortodoxă”, „Societatea doamnelor române din Bucovina”, „Compozitorii Români din Europa” și altele. Au fost întotdeauna prezenți la diferite manifestări culturale care erau legate nemijlocit de viața culturală a românilor din Bucovina.

În ultimii 8 ani de cercetare arhivistică privind viața și preocupările membrilor familiei Mandicevschi am descoperit un vast material informativ privind activitatea lor culturală, muzicală, pedagogică, am încercat să corectez greșelile comise în publicațiile sovietice și ucrainene privind datele de naștere, apartenența etnică, cât și despre familiile cu care s-au înrudit de-a lungul anilor acești distinși români.

Multe materiale despre familia Mandicevschi găsim în revistele şi ziarele românești din Cernăuți, apărute atât în perioada austriacă, cât și în cea românească, cum ar fi „Junimea Literară”, „Apărarea Națională”, „Gazeta Bucovinei”, „Candela”, „Făt-Frumos”, „Glasul Bucovinei” și altele. Date importante sunt consemnate și în unele publicații de limba germană și ucraineană. Din aceste publicații putem reconstitui adevărul istoric și recrea biografia reală a familiei Mandicevschi.

În cimitirul ortodox din Cernăuți sunt înmormântați mai mulți membri ai familiei Mandicevschi pe mormintele cărora inscripțiile funerare sunt făcute de asemenea în limba română.

Credem de cuviință să prezentăm câteva fotocopii după documentele din Arhiva de Stat din Cernăuți, precum și din presa vremii, care să demonstreze veridicitatea datelor expuse în acest articol.

 NOTE

  1. Vladimir Acatrini, Satul Bahrinești și bisericile sale. Familia de preoți români Mandicevschi, în „Mesager Bucovinean”, nr. XIV, 2/2017, p. 35-37.
  2. Vladimir Acatrini, Familia Mandicevschi în contextul vieții muzicale Bucovinei, în „Glasul Bucovinei”, nr. XXIV, 1/2017, p. 52-62.
  3. Vladimir Acatrini, Vidnovlenia factiv pro pohodjennia Eusebia Mandicevski, în „Molodyi Vceny” nr. 11 (51), 2017, p. 703-706.
  4. Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți, Fond 228, inventar 3, dosar 33.
  5. Vladimir Acatrini, Vidnovlenea factiv..., p. 704.
  6. Schematismus der Bucovinaer gr.-or. Archiepiscopal-Diöcese din 1841-1896.
  7. Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți, Fond 125, inventar 1, dosar 85.
  8. Teodor Balan, Documente Bucovinene, Vol. VI (1760-1833), nr. 139, p. 414.
  9. „Candela: foaie bisericească-literară”, Anul XV, 1896, p. 512-513.

10.  Vladimir Acatrini, Familia Mandicevschi..., p. 53.

11.  „Deșteptarea”, nr. 1, anul V, 1/13 ianuarie 1897, p. 2.

SUMMARY

Many discussions have been carried out in regard to the origin of the Mandicevschi family today, especially about their ethnicity, where the ancestors of this family came from and where their roots reached back to. Most of the Ukrainian researchers, as well as Ilie Dugan in his Large Album of the Academic Societies „Arboroasa” and „Junimea” from Chernivtsi says that, this family had come from Galicia and were Greek Catholics or even from Kiev, as „an old family of Slavic orthodox priests”. The above facts are, however not based on any archival evidence or, at least, bibliographical sources.

In the light of the documents discovered lately, we are tempted to argue that these statements are right and truthful. This data, found by us in the Cernăuţi State Archives and well documented, prove with certainty the Romanian ethnic origin and the Christian-Orthodox religious confession of this family. In fact, all members of the Mandicevschi family always declared themselves Romanian, although they recognized that they had a relationship with the Ruthenians on the paternal line.

At the same time, the cultural and social activity of the Mandicevschi family members has been linked over the years to the Romanian cultural societies of Bucovina. They had been members of several musical and cultural societies, like „Harmony”, „Junimea”, „The Orthodox Academy”, „The Romanian Ladies’ Society of Bukovina”, „The Romanian Composers of Europe” and others. They had always been present at various cultural events that were directly related to the cultural life of the Romanians in Bukovina.

 

sursa: Bucpress

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Adaugă comentariu

Prezenta Politică stabileşte regulile şi principiile pe care trebuie să le respecte orice utilizator al site-ului. Sarcina moderatorilor este aceea de a NU permite apariţia de comentarii care nu respectă prezenta Politică.
- Comentariile trebuie făcute la subiect şi în termeni decenţi. Cele vulgare, injurioase, xenofobe, rasiste sau instigatoare la ură sau violenţă nu sunt permise.
- Comentariile care conţin ameninţări sau atacuri la adresa unei persoane sau a unui grup de persoane nu sunt permise.
- Comentariile calomnioase sau cele prin care sunt făcute publice nu vor fi validate.
- Comentariile care conţin propuneri sau oferte de afaceri, comentariile cu conţinut publicitar sau trimiteri către site-uri comerciale nu vor fi validate.


TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1