Trimite-ne stirea ta!
Ministerul Afacerilor Externe informează transportatorii români care tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Ungariei că, pe perioada zilelor nelucrătoare, cu ocazia Crăciunului, restricţiile de circulaţie pentru autovehiculele de transport marfă a căror masă totală depăşeşte greutatea de 7,5 t se aplică începând cu ziua de joi, 24.12.2015, ora 22:00, ora Ungariei, şi până duminică, 27.12.2015, ora 22.00, ora Ungariei.
Se reiterează faptul că, până la data de 1 martie 2016, camioanele dotate cu Euro 3 pot circula sau tranzita teritoriul Ungariei în perioadele în care este în vigoare o restricţie de circulaţie.
Totodată, se estimează ca timpii de așteptare să crească, în sensul de intrare spre România, la toate punctele de frontieră, urmare controalelor specifice efectuate de Poliția de frontieră.
Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (disponibilă gratuit în „App Store” şi „Google Play”), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale.
Sursa: http://budapesta.mae.ro/
Domnule Eugen Tomac, pentru că suntem la sfârşit de an, cum aţi caracteriza anul 2015?
A fost un an dificil. Pentru România, dar şi pentru întreaga Europă. Tragedia de la Colectiv, atentatele de la Paris, conflictul din Ucraina sunt evenimente care au marcat acest an şi ne-au marcat şi pe noi, bineînţeles. În ceea ce mă priveşte, la final de 2015, mă bucur că am realizat mare parte din ce mi-am propus şi am adus la îndeplinire angajamentele pe care mi le-am asumat în faţa celor pe care îi reprezint în Parlamentul României. Dincolo de bilanţuri, este important să învăţăm lecţiile pe care 2015 ni le-a adus în faţă, astfel încât greşelile să nu fie repetate pe viitor.
Sunteţi un promotor al drepturilor românilor din comunităţile istorice şi adesea abordaţi subiecte spinoase, despre care puţini au curajul să vorbească. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce schimbări în bine a adus 2015 pentru etnicii români? Sau au existat astfel de schimbări în bine?
Prefer întotdeauna să spun lucrurilor pe nume, chiar dacă prin asta devin incomod. Din păcate, problemele cu care se confruntă etnicii români din jurul graniţelor sunt la fel de grave. Românii din Serbia, Ucraina sau Ungaria se confruntă în continuare cu probleme ce ţin afirmarea liberă a identității românești. Este obligația statului român să se implice pentru apărarea drepturilor acestora.
Care este ţara unde etnicii români beneficiază de respect din partea autorităţilor?
Există, într-adevăr, și state în care românii sunt respectați și integrați în interiorul Uniunii Europene. Un exemplu în acest sens poate fi Spania, dar acolo vorbim de comunități recent create. În ceea ce îi privește pe românii care sunt parte din comunitățile istorice, situația este mai complicată. Aceștia întâmpină mari dificultăți în a-și afirma identitatea. Chiar dacă toate statele au, la nivel declarativ, atât cadru legislativ, cât și instituțional pentru protejarea minorităților naționale, constatăm cu regret că acesta nu este pus în aplicare. Nici principiile enunțate cu prilejul tuturor întâlnirilor bilaterale nu sunt întotdeauna respectate.
De curând aţi fost în Serbia. Care este situaţia comunităţii românilor din Valea Timocului?
Da, într-adevăr. Am fost într-o vizită oficială în Serbia la sfârșitul lunii noiembrie. Situația comunității românești de acolo nu este deloc îmbucurătoare. Dimpotrivă. Autoritățile de la Belgrad continuă să calce în picioare drepturile românilor din Valea Timocului, drepturi pe care și-a asumat angajamentul să le respecte prin Protocolul bilateral privind protecția minorităților naționale, semnat la Bruxelles în 2012. România a cerut lucruri firești: învățământ în limba română pentru toți copiii care vorbesc această limbă, indiferent că se numesc români sau vlahi; recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei, nu doar în Voivodina; emisiuni în limba română la posturile de radio și televiziune din regiune pentru românii din Valea Timocului. La fel ca sârbii din România, și românii din Serbia trebuie să se bucure de același tratament.
Cât de unită este comunitatea din Timoc?
Este foarte unită și foarte hotărâtă în a-și apăra drepturile. Fiind dintotdeauna asupriți, românii de aici învață zi de zi să își facă singuri dreptate. Chiar dacă este o bătălie dificilă, cred că dialogul trebuie să continue.
Ce demersuri se pot face pentru ca drepturile românilor din Timoc să fie respectate?
În primul rând, România trebuie să informeze de urgență statele Uniunii Europene despre nerespectarea de către Serbia a prevederilor protocolului bilateral privind protecția minorităților naționale de care aminteam mai sus. Dacă vă amintiți, în 2012, România a condiționat votul său pentru parcursul european al Serbiei tocmai de acest protocol, care reglementează cadrul juridic privind minoritățile naționale din Serbia și România. Este obligația statului român de a reclama această situație tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, pentru a soma Belgradul să respecte prevederile protocolului. Eu am solicitat deja în acest sens o întâlnire cu domnul Johannes Hahn, Comisarul European pentru Politica de Vecinătate, pentru a-l informa cu privire la situația românilor din Serbia.
La ora actuală, în şcolile din Valea Timocului se studiază facultativ limba română şi sunt doar 3 profesori care predau limba română. În cât timp credeţi că se poate schimba această situaţie, astfel încât copiii să studieze în limba română în şcolile din Timoc?
Imediat ce autoritățile de la Belgrad vor respecta prevederile Protocolului bilateral privind protecția minorităților naționale.
Realizăm un arc peste România şi aş vrea să ne îndreptăm atenţia asupra Republicii Moldova. Cum vedeţi dumneavoastră toată situaţia de acolo?
Frământarea Republicii Moldova vine din cele două sisteme de valori la care se raportează clasa politică. Este o luptă de ordin ideologic. Unii își doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și, respectiv, dezvoltarea ei, în timp ce alții, închinați Moscovei, o trag înapoi. Este esențial ca această balanță să nu încline mult prea mult în direcția greșită. De aceea, România are obligația de a susține, la fel de activ cum a făcut-o președintele Traian Băsescu, parcursul european al Republicii Moldova.
Ce şanse au simpatizanţii proruşi şi partidele proruse să obţină din nou puterea la Chişinău?
Câte le vor fi oferite.
Care este viitorul pe care îl vedeţi pentru Basarabia?
Alături de România, în interiorul familiei europene.
Pentru că suntem în preajma Sărbătorilor de Iarnă, vă rugăm să adresați un mesaj tuturor românilor!
Acasă sau peste hotare, urez tuturor românilor multă sănătate, putere de muncă şi împliniri. Sărbătoarea Crăciunului este prilej de a ne reuni cu cei dragi, de a-i ajuta pe cei aflați în suferință, de a-i bucura pe copii. Sper ca în Noul An să ne găsească mai puternici și mai dornici de a realiza lucruri frumoase.
Vă mulțumim!
Republica Moldova continuă să rămână în urmă în privinţa implementării prevederilor Acordului de liber schimb și comerț aprofundat cu Uniunea Europeană. Aceasta este concluzia participanților la Forumul Regional ”Europa pentru Moldova”, anunţă Radio Chişină. Şefului delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, susţine că Moldova continuă să rămână restanțieră în domenii importante cum ar fi reforma justiției sau reformele în economie. Mai mult, în anumite domenii au fost semnalate regrese care se datorează, în cea mai mare parte, nivelului ridicat al corupției, dar și instabilității politice care durează deja de câteva luni.
Viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, a recunoscut că Republica Moldova înregistrează restanțe la implementarea Acordurilor cu Uniunea Europeană. Acesta şi-a exprimat speranța că odată cu numirea unui nou Guvern, statul moldivean va accelera implementarea reformelor. Acordul de Asociere UE-Republica Moldova a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxelles, fiind ratificat de Parlamentul de la Chișinău la 2 iulie 2014.
Seria concertelor de iarnă de la Chişinău continuă în 23 decembrie, cu „Pop Simfonic 2". După succesul fenomenal de care s-au bucurat concertul experimental de anul trecut, Chișinău Youth Orchestra și dirijorul său, Andriano Marian, vin cu al doilea „episod". Melodii populare din diverse perioade vor fi interpretate într-o manieră simfonică alături de Cătălin Josan, Tania Cerga, Mihail, Cantabile, Crescendo, Marinela Parlicov și violonistul Dan Iulian Druțac. Repertoriul va include lucrări muzicale semnate de artiști precum: Sting, Cătălin Josan, Eddie Coolie, Coldplay, Bon Jovi, Justin Timberlake, ABBA, Woodkid, Stromae, Michael Jackson, Mihail, Beyonce, „A great big world", Tania Cerga, Muse, John Williams şi Marcus Detterbeck. Evenimentul este organizat de ICR Chişinău.
Desemnarea lui Ion Sturza pentru funcţia de premier al Republicii Moldova a luat prin surprindere clasa politică de peste Prut, dar şi din România. Pe final de mandat, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a dat dovadă de mult curaj, după cum comentează presa de la Chişinău. Analiştii politici din Moldova recunosc şi ei faptul că desemnarea lui Sturza i-a luat prin suprindere, dar dau puţine şanse acestuia în Parlament. De altfel, mulţi politicieni s-au grăbit să facă declaraţii şi să precizeze că Sturza nu va avea susţinere în Parlament. Socialiştii au fost printre primii care au anunţat că nu-l vor susţine în demersul acestuia de a forma un guvern. Artur Reşetnicov, reprezentantul celor 14 parlamentari care luni, 21 decembrie, au părăsit PCRM a ţinut să precizeze că grupul pe care îl reprezintă nu va merge la negocierile cu Sturza. Totodată, Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, a spus în această dimineaţă că Ion Sturza nu are nicio şansă în Parlament. Singurii care au anunţat că vor merge la negocieri, până la această oră, sunt reprezentanţii PPEM. Aşadar, situaţia de la Chişinău nu pare să se limpezească. Acuzaţiile continuă de o parte şi de alta, deşi negocieri pentru formarea unui nou guvern se duc de aproape 2 luni. Faptul că partidele politice nu au reuşit să ajungă la un compromis, l-a determinat pe preşedintele Timofti să vină cu această desemnare. Dar de ce tocmai Ion Sturza? Deocamdată, răspunsul nu este la îndemâna neavizaţilor. Poate fi o strategie sau poate face parte dintr-un plan de culise mai mare. În orice caz, desemnarea lui Ion Sturza reprezintă prilej de noi frământări pe scena politică de la Chişinău.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a postat, astăzi, un mesaj pe facebook în care îi îndeamnă pe români să nu uite sacrificiul celor care şi-au dat viaţa în Revoluţia din 1989 pentru o Românie mai bună.
”Vom lupta şi vom fi liberi!” nu a fost o simplă lozincă, izvorâtă din revolta faţă de dictatura comunistă. Jertfa celor care, în decembrie 1989, au făcut sacrificiul suprem este temelia unei Românii democratice, o Românie a valorilor occidentale şi a respectării drepturilor fundamentale. Acest sacrificiu nu trebuie uitat niciodată, iar noi suntem cu toții responsabili ca România să devină acea societate pentru care oamenii au murit în urmă cu 26 de ani.
Mesajul preşedintelui Iohannis vine în contextul în care în toată ţara se organizează ceremonii de comemorare a victimelor Revoluţiei Române. Marţi, 22 Decembrie, se împlinesc 26 de ani de la alungarea regimului ceauşist din România.
Dragă Moșule...
Așa ar începe scrisoarea dacă am fi în România. Dar fiindcă suntem în Serbia, e adevărat că la ora de limba română (unde unii dintre elevi sunt de-abia în primul an de studiu), conținutul epistolei, parțial dictat, parțial copiat de pe tablă, arată în modul următor:
Dragă Moș Crăciun, (asta fiindcă Dragă Moșule ar suna mult prea familiar, ori aici Crăciunul, care e tocmai pe 7 ianuarie, nu are în centrul evenimentelor nici bătrânul în roșu, nici bradul, așa că măcar anul acesta trebuie să păstrăm o anume formalitate).
Am fost foarte cuminte anul acesta. Te rog să-mi aduci: …(aici urmează scrisă pe tablă o listă a celor mai dorite lucruri: de la dulciuri și jocuri la telefoane mobile și laptopuri și, deși i-am lăsat să-și aleagă câte trei lucruri, foarte mulți și-au ales unul sau două).
Cu drag, …
În timp ce scriem scrisoarea ne aducem aminte de cuvinte știute sau învățate, cum ar fi animalele de companie, jucăriile, de caracteristicile psihice, dar și cele psihice, despre gramatică făcută doar la nivel de exemple prin grade de comparație, prin timpuri verbale. Scrisoarea e în continuarea spiritului de grup pe care-l dezvoltăm la ore și, întrucât e prima de acest fel poate părea destul de lapidară la prima vedere dar, vă atrag atenția că este de fapt o chintesență a torentului de cuvinte care curge alături de râsete din toate părțile. Chiar și cei mici, de la a I-a și a II-a, deși la orele de sârbă nu au învățat încă alfabetul latin, scriu fără greșeală.
După scrisoare, învățăm urarea pe care v-o trimitem din sufletul nostru pur, vouă, tuturor, care așteptați să deschideți, în noaptea de Ajun, cadourile de Crăciun: Crăciun fericit!
Și ca o dovadă că anul acesta am respectat standardele Moșului, chiar dacă cu câteva zile întârziere, o parte dintre copiii care îi scriu astăzi vor primi un cadoul: o excursie la Craiova. Și nu chiar direct de la Moș Crăciun, ci de la Primăria Kladovo, respectiv cu ajutorul șefului administrației, Jovan Stingic. Restul, care de data această vor rămâne acasă, adică cei mai mici, vor primi de la Iepuraș la primăvară o excursie, tot la Craiova.
Sărbători fericite de la Kladovo!
Diana Solkotovic
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat vineri, 18 decembrie, în Serbia, la evenimentul de marcare a 25 de ani de activitate a Comunității Românilor din Serbia.
Cu prilejul acestui moment aniversar, demnitarul român și-a exprimat recunoştinţa pentru activitatea depusă de Comunitatea Românilor din Serbia, ca importantă forţă organizatorică pentru apărarea drepturilor românilor în domenii de importanţă vitală pentru identitatea naţională: cultură, învăţământ, presă, viaţă spirituală.
De asemenea, ministrul delegat a reafirmat determinarea statului român de a colabora pe toate planurile cu statul sârb în demersurile sale pentru păstrarea şi dezvoltarea identității româneşti, precum și importanța sprijinirii proiectelor comunităţii româneşti care se subsumează acestui obiectiv.
În acest cadru, demnitarul a subliniat necesitatea continuării eforturilor de îmbunătățire a educației în limba română, exprimând totala deschidere a autorităţilor române pentru promovarea limbii române, ca marcă identitară a tuturor românilor.
În marja evenimentului, oficialul român a discutat cu reprezentanții Comunităţii Românilor din Serbia, pe care i-a încurajat să contribuie la conservarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale a comunităţii româneşti din această regiune.
Sursa: http://www.dprp.gov.ro
Ion Sturza este noul premier al Republicii Moldova. Preşedintele Nicolae Timofti a declarat că a semnat decretul privind desemnarea lui Ion Sturza candidat la funcția de premier. Acesta urmează să fie votat de Parlament.Ion Sturza (n. 9 mai 1960, Pîrjolteni, raionul Călărași) este un politician și om de afaceri din Republica Moldova, fost prim-ministru al Republicii Moldova între februarie - decembrie 1999.
După absolvirea facultății, a ocupat diferite funcții în domeniul relațiilor economice și culturale externe. Între anii 1983-1985 și-a satisfăcut stagiul militar în calitate de instructor superior. Apoi a lucrat ca referent în cadrul Asociației de Prietenie cu Țările Străine (1985-1987).
În anul 1987 a contribuit la înființarea Asociației de Comerț Exterior "Moldex" (OCEM), de pe lângă Guvernul RSS Moldovenești de la Chișinău, fiind numit în funcția de vicedirector general. În cadrul OCEM au fost elaborate primele proiecte de investiții străine privind reutilarea tehnică a întreprinderilor din industria economiei naționale, proiecte care preconizau atragerea de capital străin. Ca director general adjunct, el a coordonat implementarea proiectelor de finanțare, livrare și instalare a unor utilaje performante la fabricile de conserve din Orhei, Camenca și la întreprinderile din Cupcini, Ungheni, Soroca, Florești etc.
În anul 1991 Ion Sturza a fondat compania SA "Incon", societate care a devenit unul dintre principalele grupuri financiar-industriale din Republica Moldova la acea vreme. A înființat și condus ulterior banca FinComBank din Chișinău. În martie 1998 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La 22 mai 1998 Ion Sturza a fost numit în funcția de viceprim-ministru și ministru al economiei și reformelor, în Guvernul Republicii Moldova condus de Ion Ciubuc. După aceasta, o bună perioadă de timp a fost președintele Asociației pentru Politică Externă din Moldova (APE). A deținut și funcția de consul onorific al Kazahstanului în Republica Moldova.
La 1 februarie 1999 demisionează în mod neașteptat din funcția de prim-ministru Ion Ciubuc și pleacă de la putere primul guvern instalat de Coaliția de centru dreapta - Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR). La 19 februarie 1999, omul de afaceri Ion Sturza, pe atunci vicepremier și ministru al economiei în cabinetul Ciubuc, este desemnat pentru funcția de premier de către președintele Petru Lucinschi.
În perioada guvernului Sturza, Republica Moldova a trecut printr-o cumplită criză energetică, din cauza insolvabilității. Criticile la adresa guvernului Sturza, cabinet care a avut cea mai bună imagine în exterior din istoria Republicii Moldova, au început a se intensifica pe fundalul insistenței de a satisface revendicările minorității bulgare din sud de a-și forma un județ aparte în baza vechiului raion Taraclia, revendicari satifăcute ulterior de Parlament prin votul celor 40 de deputați comuniști și al parlamentarilor centriști.
În calitatea sa de ministru al economiei și prim-ministru, Ion Sturza a inițit și realizat un șir de reforme economice și sociale importante pentru Republica Moldova, ca reforma teritorială,bugetar-fiscală, agrară. Au avut loc privatizări importante cu investitori strategici.
Ion Sturza este membrul Consiliilor de Administrație a mai multor companii și organizații non-guvernamentale.
Potrivit „Forbes”, fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, ar avea o avere de 90-95 de milioane de euro, în timp ce „Capital” estimează că omul de afaceri ar avea active de 84 de milioane de euro.
Partidele de la guvernare, din Republica Moldova, nu s-au înţeles în privinţa desemnării premierului. Preşedintele Nicolae Timofti le-a dat vineri un ultimatum în privinţa stabilirii unui prim-ministru. Pentru că nu au ajuns la nicio concluzie, Timofti îşi rezervă dreptul de a desemna el premierul. Radio Chişinău îl citează pe pe fostul premier, Valeriu Streleţ, care a declarat că este chiar astăzi o posibilă desemnare a unui premier de către preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.