Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
Beatrice Urucu
Cererea depusă de fostul preşedinte Traian Băsescu şi soţia acestuia, pentru obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova a dat naştere la o adevărată isterie pe scena politică de la Chişinău. Dacă adepţii curentului unionist s-au bucurat, susţinătorii teoriei moldoveniste şi pro-ruşii au fost indignaţi la culme. Faptul că, în urmă cu câteva zile, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a stabilit ca preşedintele ţării să fie ales prin vot popular, a creat un veritabil seism politic, ce a fost relaţionat şi cu Traian Băsescu. Mai exact, o parte a politicienilor de la Chişinău a crezut că Băsescu intenţionează să candideze la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova şi de aceea şi-ar fi depus cererea pentru obţinerea cetăţeniei moldoveneşti. De altfel, deputatul pro-rus Igor Dodon l-a acuzat direct pe Traian Băsescu, despre care a spus că nu mai are loc în politica din România şi se îndreaptă acum spre Republica Moldova. Prezent, sâmbătă, 19 martie, la Drobeta Turnu Severin pentru o întâlnire cu candidaţii PMP la alegerile locale, Traian Băsescu a respins cu vehemenţă toate suspiciunile legate de o posibilă intenţie a sa de a candida la preşedinţia Republicii Moldova. De altfel, fostul preşedinte a declarat la Drobeta Turnu Severin că nu-şi mai doreşte vreo funcţie pentru el, întrucât a avut tot ceea ce îşi putea dori un politician. Intenţionează totuşi să folosească toată experienţa acumulată pentru susţinerea PMP. Declaraţiile fostului preşedinte al României infirmă toate afirmaţiile politicienilor pro-ruşi din Moldova. Totuşi, trebuie precizat faptul că Traian Băsescu se bucură de mare popularitate în Republica Moldova. Unioniştii spun despre el că este singurul preşedinte al României care s-a interesat direct de problema basarabeană şi de aceea îl simpatizează şi îl susţin. De altfel, Băsescu este popular în comunităţile de români din afara graniţelor României, fapt care a reieşit şi la Conferinţa Românilor de Pretutindeni, organizată la 24 ianuarie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Atunci, fostul preşedinte a fost aplaudat îndelung, iar reprezentanţii comunităţilor româneşti, care au luat cuvântul, au ţinut să-i mulţumească pentru implicarea lui în problemele diasporei. Traian Băsescu este singurul preşedinte al României care a mers în Serbia, în Valea Timocului, fapt remarcat şi la vizita efectuată la Drobeta Turnu Severin, ştiut fiind faptul că acest oraş este un punct de trecere spre Serbia, dar şi spre comunitatea românilor timoceni. Aici, de o parte şi de alta a Dunării se vorbeşte româneşte, iar în Serbia de Răsărit există cel puţin 500.000 de români.
Beatrice Urucu
Următorul obiectiv de ţară al României trebuie să fie Reunirea cu Republica Moldova. Afirmaţia aparţine fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, aflat la Drobeta Turnu Severin, sâmbătă, 19 martie, pentru a se întâni cu susţinătorii săi. Băsescu a fost aşteptat de aproximativ 1000 de persoane la Palatul Cultural Teodor Costescu şi a fost aplaudat la scenă deschisă. Fostul preşedinte al României a venit în Mehedinţi pentru a cunoaşte candidaţii PMP la alegerile locale. În discursul ţinut în faţa susţinătorilor săi, Băsescu a abordat şi problema Unirii Basarabiei cu România. “Ne-am asumat un obiectiv de ţară pe termen mediu şi lung, iar acesta este reîntregirea ţării: Unirea României cu Republica Moldova. Unii spun că este prematur, alţii spun că este fantezie, alţii spun că nu se poate. Eu vă spun dupa o experienţă de 10 ani ca preşedinte că se poate, dar dacă niciodată nu-ţi propui serios acest lucru, sigur că nu se poate. Vreau să mă credeţi că toate poveştile care se spun, nu vor americanii, nu vor ruşii, nu vor francezii, nu vor germanii, nu vrea Bruxelles-ul, sunt poveşti pe care eu nu le-am auzit, în 10 ani, deşi l-am ridicat, l-am discutat, ori de câte ori am avut ocazia”, a declarat Traian Băsescu. Acesta a ţinut să precizeze că reîntregirea ţării este o datorie pentru România, iar în felul acesta vor fi şterse nedreptăţile istoriei. “Drumul reîntregirii ţării este o obligaţie pentru România, pentru că noi trăim şi acum după un Pact Ribbentrop-Moltov pe care nu l-am agreat niciodată. Trăim după voinţa a doi criminali, unul se numea Stalin şi altul se numea Hitler, care prin miniştrii lor de Externe au hotărât că Basarabia pleacă de la România, ori a venit timpul să ne gândim dacă vrem să trăim la nesfârşit după voinţa celor doi, după efectele Pactului Ribbentrop-Molotov. Vă pot spune că şi acum sau când am plecat am lăsat netrimis la Cotroceni, după 8 ani de ţinut în sertar, Tratatul de Frontieră cu Republica Moldova. Am considerat că niciodată un preşedinte român nu poate trimite la ratificare un tratat de frontieră între România şi Republica Moldova. Moldova l-a ratificat să-i fie de bine, dar România nu şi el nu poate fi în vigoare. Cred că avem obligaţia să începem să vorbim cu curaj despre ideea de Reunificare”, le-a cerut Traian Băsescu celor prezenţi. Fostul preşedinte a explicat care sunt modalităţile prin care se poate realiza Unirea României cu Republica Moldova, astfel încât să fie respectată voinţa tuturor românilor. „Vreau să ştiţi că există Actul de la Helsinki din 1975, care permite modificarea frontierelor într-un singur mod: paşnic. Ori prin votul celor două Parlamente, ori prin referendum organizat în cele două ţări. Sigur, în România, 80% vor Unirea, în Republica Moldova, 28-30% dintre cetăţeni vor Unirea, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne predăm, să spunem că nu vrem acest obiectiv. Va veni timpul când şi cetăţenii Republicii Moldova vor vrea Unirea cu România. De ce spun acest lucru? Pentru că ştiu care era situaţia în 2005, atunci 3% din cetăţenii Republicii Moldova voiau Unirea cu România. Ce am făcut? Am crescut numărul de burse de la 100, câte erau pentru studenţii din Republica Moldova, la 5000, le-am asigurat tabere la Eforie şi Sulina, în fiecare vară, le-am asigurat prin legislaţie o uşoară dobândire a cetăţeniei române şi iată că 500.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt şi cetăţeni ai României”, a ţinut să precizeze Traian Băsescu. Pe agenda fostului preşedinte al Românei s-au aflat adesea problemele specifice Republicii Moldova. De altfel, Băsescu a mai abordat problema basarabeană, dar niciodată până acum nu a cerut, atât de direct, românilor să abordeze curajos demersul Reunificării României cu Moldova. Traian Băsescu a refuzat să precizeze o dată anume la care consideră că va avea loc Unirea, dar nu crede că momentul este unul îndepărtat.
Beatrice Urucu
De joi, 17 martie, la Universitatea de Stat din Comrat, Republica Moldova, există un Lectorat de Limba Română. La ceremonia de lansare şi operaţionalizare a primului Lectorat de Limba Română de la Comrat a participat şi Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca împreună cu rectorul Zinaida Aricova, care l-au prezentat pe prof.dr. Ovidiu Ivancu, cel care va susţine cursurile de limba română. La Universitatea din Comrat există şi un Centru de Informare al României, care va funcţiona alături de acest Lectorat, unde se va putea studia limba şi cultura română, atât de către studenţi, cât şi de alţi doritori.
Lectoratul de Limba Română a fost înființat în luna noiembrie 2015, ca urmare a semnării unui protocol între reprezentanții Institutului Limbii Române și conducerea Universităţii din Comrat.
Ambasadorul României în Serbia, ES Daniel Banu, s-a întâlnit, la Guvernul Provincial din Novi Sad, cu secretarul pentru Cultură şi Informaţii Publice, Slaviša Grujić.
În cadrul convorbirilor, ambasadorul Banu şi-a exprimat interesul pentru activităţile acestui secretariat provincial în legătură cu păstrarea indentităţii comunității naţionale române din Serbia.
Totodată, el a insistat asupra alocării fondurilor băneşti necesare finanţării Casei de Presă şi Editură ,,Libertatea” şi a Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina. Ambasadorul României a fost interesat și de susținerea manifestărilor, atât a celor care țin de cultura și arta contemporană, dar și de patrimoniul cultural al românilor din Voivodina. Astfel, s-a apreciat că în scopul conservării şi protejării limbii române, publicaţiile „Libertatea”, „Bucuria copiilor” și „Tinerețea” au nevoie de infuzie de capital, ştiut fiind faptul că fondurile acestor entităţi de prestigiu, importante pentru minoritatea românilor din Serbia, au suportat diminuări nejustificate, care le pune în pericol apariţia.
Grujić a precizat că secretariatul în fruntea căruia se găsește, într-un mod aparte ține cont de drepturile comunităților naționale din Voivodina, atât a românilor, cât și a maghiarilor, croaților, slovacilor, rutenilor și a altora. Prin colaborarea cu consiliile naționale, în funcţie de posibilitățile financiare, sunt susținute multe activități culturale, precum și cele care țin de sfera informării.
Sursa: Săptămânalul Libertatea
În luna aprilie, Timişoara găzduieşte un important eveniment dedicat rolului diasporei în cercetarea ştiinţifică şi în dezvoltarea vieţii academice din România. Conferinţa este organizată sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi se va desfăşura între 25 şi 28 aprilie, la Universitatea de Vest din Timişoara. Evenimentul se doreşte a fi un spaţiu al dialogului şi al colaborării între cercetătorii români, indiferent de locul unde trăiesc şi lucrează, după cum declară organizatorii pe site-ul oficial al conferinţei. Aceasta va fi împărţită pe workshop-uri, unde cercetători din diferite domenii vor avea ocazia să dezbată temele propuse. Evenimentul își propune să reunească, la Timişoara, talentul, expertiza și experiența, atât a diasporei, cât şi a comunităţii științifice românești locale. Acesta poate juca un rol major în promovarea globală a României, iar prin contribuția la internaționalizarea învățământului superior și a cercetarii științifice poate determina transformarea acestora în domenii performante, determinante ale competitivității economice și bunăstării la nivelul tradițiilor, capitalului natural și social de excepție.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău, în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu" din Chișinău, continuă organizarea conferințelor publice consacrate unor personalităţi importante ale istoriei şi culturii române. Manifestările sunt destinate, în special, tineretului studențesc și profesorilor, dar și publicului larg interesat de diversele momente ale culturii naționale.
În perioada imediat următoare, programul conferințelor publice se va desfășura după cum urmează:
· 17 martie, ora 17.00, la Biblioteca Publică Municipală „B.P. Hasdeu" din Chişinău - prelegerea „Alexandru Robot - poetul somnului singurătăţii" (la 100 ani de la naştere), susţinută de scriitorul Ion Mânăscurtă.
· 23 martie, ora 17.00, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova - prelegerea publică „Rolul operei lui Alexandru Donici în procesul de formare a limbii române literare" (la 120 ani de la naştere), susţinută de filologul Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
· 29 martie, ora 17.00, la Biblioteca Publică Municipală „B.P. Hasdeu" din Chişinău - prelegerea publică „Un succesor al lui Ion Creangă - moş Trifan Baltă" (la 140 ani de la naştere), susţinută de scriitorul Ion Mânăscurtă.
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, l-a primit miercuri, 16 martie 2016, pe ambasadorului Republicii Elene, Grigorios Vassiloconstandakis.
În cadrul întrevederii, au fost abordate teme privind dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii de interes comun precum: economie, educație, cultură și turism. Ministrul delegat a apreciat sprijinul pe care autoritățile elene îl acordă comunității românești din Grecia și a evocat contribuția semnificativă pe care comunitatea elenă o aduce societății românești. A accentuat, totodată, faptul că Republica Elenă reprezintă unul dintre cei mai apropiați parteneri în cadrul Uniunii Europene.
Demnitarul român a vorbit despre legăturile istorice și spirituale dintre cele două state și a subliniat interesul României pentru inițierea unei serii de proiecte educaționale și culturale comune. În acest sens, a prezentat importanța continuării acelor proiecte în domeniul educației prin implementarea proiectului Limbă, Cultură și Civilizație Românească în Grecia, precum și prin inițierea demersurilor pentru înființarea unui lectorat de limba română la Universitatea Națională Kapodistria din Atena.
Ministrul delegat a mulțumit părții elene pentru invitația adresată României de a participa ca invitat de onoare la Festivalul Olimpului și a precizat că statul român dorește să contribuie la o mai bună cunoaștere a culturii române în Grecia.
Interlocutorii au convenit că există interese comune care pot fi promovate în cadrul unui plan de activități bine structurat, astfel încât să determine atât dezvoltarea relațiilor dintre comunitățile celor două țări și statele gazdă, cât și apropierea dintre comunități și societățile statelor de reședință.
Viaţa culturală a oraşului Vârşeţ, din Serbia, unde trăieşte o importantă comunitate de români, se îmbogăţeşte cu un nou eveniment ce are în prim-plan lansarea unei cărţi în limba română. Astfel, joi, 31 martie, românii din Serbia, dar nu numai, sunt invitaţi să participe la lansarea cărţii „Aşezământul Monahal Srediştea Mică” al cărui autor este dr. Dorinel Stan. Evenimentul va avea loc de la ora 18,00, la Muzeul Municipal din Vârşeţ „Concordia”. Lucrarea a fost publicată la editura RIS, unde apare şi revista Glasul Cerbiciei. Autorul, cunoscutul jurnalist şi militant pentru drepturile românilor din Serbia, Dorinel Stan, realizează o scurtă descriere a acestei lucrări de referinţă.
Cartea monografică ilustrată Aşezământul monahal Srediştea Mică este o premieră absolută pentru comunitatea românească din Serbia, o lucrare capitală care deschide o pagină nouă privind istoria, cultura şi spiritualitatea noastră. Mărturiile scrise sunt însoţite de numeroase fotografii, în care cuvintele şi imaginile se întregesc unele pe altele. Lucrarea este o necestitate pentru cunoaşterea îndeaproape a vieţii culturale şi religioase care a pulsat în această străveche vatră ortodoxă românească, începând cu secolul al XIV-lea şi până la desfiinţarea mănăstirii (1777), a continuat apoi cu biserica de mir şi noua mănăstire sredişteană din zilele noastre. Un amplu studiul într-o ediție color de lux, Aşezământul monahal Srediştea Mică este o lucrare extrem de complexă şi interesantă, un monument spiritual şi omagiu unui loc uitat din Banatul Istoric, supranumit – Capul Carpaţilor. Cartea pune la dispoziţia publicului larg o excelentă lucrare de referinţă cu o importantă documentare de arhivă care schiţează şi prezintă evoluţia, ctitoria şi date istorice inedite privitoare la aşezământul monahal Srediştea Mică. Lucrarea este rodul cercetărilor pe o perioadă de aproape un deceniu. (Dorinel Stan, Glasul Cerbiciei)
Regele Mihai a fost externat din clinica elveţiana unde se afla internat de 17 zile şi unde, de altfel, a fost operat. Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Casei Regale, starea lui este stabilă. Marţi, 15 martie 2016, a fost dat publicităţii următorul buletin de sănătate al Regelui Mihai:
"Medicii au incuviințat ca Majestatea Sa Regele Mihai I sa fie externat astazi din clinica medicala de la Lausanne, dupa o internare de 17 zile. Regele a ajuns la reședința privata, unde va continua sa fie sub observația echipei de medici de la clinica, alaturi de medicii de familie. Starea generala a Regelui este stabila. Avand insa in vedere gravitatea diagnosticului, tratamentul și procesul de recuperare vor fi de lunga durata și vor necesita o atenta supraveghere. Pentru zilele urmatoare, Principesa Elena va continua sa fie alaturi de Regele Mihai I și Regina Ana, parinții sai. O echipa de angajați ai Casei Majestații Sale Regelui, detașați in Elveția, sunt alaturi de Majestațile Lor la reședința privata. Custodele Coroanei este in contact permanent cu Majestațile Lor și cu echipa de medici. Alteța Sa Regala iși va continua angajamentele publice in țara, urmand sa se intoarca in Elveția curand, pentru a revedea pe Majestațile Lor."
La fiecare doi ani, Gdańsk, orașul polonez al libertății, devine centrul poeziei europene, cu prilejul concursului și premiului „Poetul European al Libertății". Șapte țări europene concurează pentru acest prestigios premiu. În 2016, ele sunt România, Portugalia, Danemarca, Ungaria, Rusia, Italia și Macedonia. Premiul este acordat atât poeților, cât și traducătorilor.
Alegerea românească a juriului, format din personalități literare și culturale poloneze, a fost Ana Blandiana, cu volumul Patria mea A4. Volumul a apărut în versiune poloneză în luna ianuarie a acestui an, în traducerea Joannei Kornaś-Warwas.
Competiția „Poetul European al Libertății" este organizată de orașul Gdańsk, sub patronajul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național din Polonia. Scopul manifestării este evidențierea și promovarea fenomenelor poetice care abordează una dintre temele fundamentale ale contemporaneității - libertatea - și, în același timp, sunt caracterizate de valori artistice excepționale.
În perioada 17-19 martie 2016, la Gdańsk vor fi organizate întâlniri literare și artistice, cu participarea celor șapte poeți nominalizați. Programul va culmina în 19 martie cu Gala acordării premiilor. Alături de Ana Blandiana, vor fi prezenți Vanni Bianconi din Italia, Lidia Dimkovska din Macedonia, Yahya Hassan din Danemarca, Daniel Jonas din Portugalia, Anikó Polgár din Ungaria și Serghei Stratanovski din Rusia.
Institutul Cultural Român de la Varșovia organizează, în perioada 16-21 martie 2016, o serie de întâlniri cu Ana Blandiana, în mai multe orașe poloneze, în scopul promovării volumului nou apărut. În data de 16 martie, poeta va fi oaspetele Cracoviei, unde se va întâlni cu publicul la Librăria De Revolutionibus. În perioada 17-19 martie va participa la mai multe întâlniri la Gdańsk. În 21 martie, cu ocazia Zilei Internaționale a Poeziei, sub egida EUNIC Varșovia, va fi organizat un eveniment în capitala poloneză, cu participarea Anei Blandiana și a altor patru poeți nominalizați la Premiul „Poetul European al Libertății".
Premiul „Poetul European al Libertății" este o distincție specială, a cărei misiune este susținerea poeziei europene, acest mediu deosebit de important, uneori neglijat. La fiecare ediție a concursului (în 2016 va fi cea de-a patra ediție), sunt nominalizați șapte autoare și autori din șapte state europene. Nominalizarea este făcută de traducători, care propun, totodată, propria viziune a traducerii creatorilor aleși. Dintre cei șapte finaliști, câștigătorul este ales de un juriu format din traducători, poeți, scriitori, critici și reprezentanți ai altor discipline aristice. Alături de poetul premiat, care primește 100 000 de zloți, este evidențiat și traducătorul. Este un lucru deosebit de important, căci adesea sunt uitați cei fără de care am rămâne închiși în limitele strâmte ale propriei limbi.
TV Privesc.EU Live
Parteneri
