Marți, 8 martie 2016, ora 19.00, în avanpremieră și în sprijinul proiectului de extindere a Festivalului Internațional de Muzică Mărțișorla București și a Festivalului Internațional George Enescu la Chișinău, în Sala Mare a Teatrului Național Ion Luca Caragiale din București, va avea loc spectacolul extraordinar Cu drag, de Mărțișor.

Programul include diverse genuri muzicale, fiind susținut de artiști consacrați din stânga Prutului, care vor împărtăși publicului bucureștean crâmpeie din atmosfera Festivalului Internațional de Muzică Mărțișor, ajuns, prin ediția din acest an, în Republica Moldova la cea de-a 50-a aniversare.

În deschiderea spectacolului, va evolua Ansamblul Național de Dansuri Populare Joc, fondat în 1945, deținător a șapte medalii de aur, la unele din cele mai prestigioase festivaluri internaționale. Sub conducerea directorului artistic, maestrul de balet Vladimir Curbet, laureat al Premiului de Stat, artist al Poporului, deținător al Ordinului Republicii, Ansamblul și-a asumat responsabila misiune de a face cunoscută, acasă și în lume, cultura întregului neam românesc, reușind să se afirme în cei peste 70 de ani de activitate artistică drept o veritabilă instituție de preluare și valorificare a tradițiilor, datinilor, ritualurilor și obiceiurilor naționale.

Partea a doua a spectacolului va fi susținută de Ana Cebotari, Cristina Pintilie, Alex Calancea & band  și  formația Briosonores - tineri și talentați artiști,  care vor prezenta un program cu muzică retro și contemporană, națională și internațională,  într-o interpretare originală.

Evenimentul se va desfășura cu sprijinul Compartimentului Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului României, al Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe al României, al Institutului Cultural Român, al Ministerului Tineretului și Sportului, al Teatrului Național Ion Luca Caragiale din București, în parteneriat cu TVRI, TVR-Moldova, TV Moldova-1, Radio România Internațional, Radio Chișinău, Radio Trinitas, Trinitas TV, Uniunea Ziariștilor Profesioniști, site-ulwww.inforo.md,  Eurodidactica SRL.

Mărțișorul dedicate zilei 5 martie,  din cadrul campaniei‪#‎RomânceCareAuSchimbatLumea e legat de numele unei mari doamne: prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române.

Raluca Ripan (1894 -1972) a fost prima femeie din România care a obținut titlul de doctor în științe chimice, în 1922, la doi ani după ce se angajase cadru didactic la Universitatea din Cluj. A devenit membră a Academiei Române în 1948 și, trei ani mai târziu, fonda Institutul de Chimie din Cluj, care îi poartă astăzi numele. Din 1951, timp de patru ani, a fost rectorul universității “Victor Babeș”.
Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă „Membru de onoare al Societății de chimie industrială” din Franța, „membru al societății Germane de Chimie” și a primit titlului de „doctor honoris causa” din partea Universității „Nikolaus Kopernicus” din Torun, Polonia.

Mărțișorul dedicat zilei de 4 martie,  din cadrul campaniei‪#‎RomânceCareAuSchimbatLumea e legat de numele unei mari doamne: prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general.

Maria Virginia Andreescu Haret (1894 -1962) a proiectat o serie de blocuri de pe Calea Victoriei, printre primele clădiri în care a fost folosit betonul armat, pavilionul administrativ și dependințele subterane ale Aeroportului Băneasa, Liceul “Gheorghe Șincai” și Colegiul Național „CantemirVodă” din București. A rămas orfană de mamă la 9 ani și s-a ocupat de cei trei frati și de gospodărie. A făcut liceul în particular, luându-și bacalaureatul la Liceul Mihai Viteazul. La 18 ani a intrat prima la Școala Superioară de Arhitectură și a studiat Belle Arte în paralel. A moștenit și talentul de la unchiul său, pictorul Ion Andreescu. A realizat un număr mare de acuarele care, astăzi, fac parte din Colecția de Stampe a Bibliotecii Academiei Române.

Marți,1 martie a.c. la Coștei a început primăvara românească - Festivalul Mărțișorului. Pitoreasca localitate Coștei, un focar de răspândire a culturii, tradiției și obiceiurilor românești din Serbia, împreună cu Asociația de intetes obștesc "Românii Independenți din Serbia" (RIS) - inițiatorul acestei prestigioase manifestări, S. C. "Eminescu" și Asociația "Pentru Un Vârșeț mai Bun", a organizat pentru prima oară Festivalul Mărțișorului. Onoarea de a inaugura ediția a I-a a "Festivalulul Mărțișorului" i-a revenit lui Dorinel Stan, președintele organizației "Românii Independenți din Serbia". La Festival au participat circa 600 de participanți, oaspeți și invitați de onoare și un număr record de spectatori, astfel Sala Căminului Cultural a fost neîncăpătoare pentru iubitorii muzicii, în stradă erau sute de oameni care ascultau de acolo spectacolul fiindcă sala nu i-a mai încăput. Organizatorii au oferit pentru fiecare domnișoară și doamnă prezente la Festival un mărțișor. Marți,1 martie a.c.la Coștei a debutat Sărbătoarea românească a primăverii - Festivalul Mărțișorului care a reunit formațiuni muzicale (fanfare), orchestre, ansambluri și formațiuni folclorice, coruri, grupuri vocale, soliști vocali și instrumentiști, oaspeți din Timoc și România, Lazăr Novac - doinitorul Banatului, Otilia Radu, cunoscuta și îndrăgita artistă de muzică populară și alții. Preasfinția Sa Daniil, Episcopul "Daciei Felix", Dan Constantin, consulul României la Vârșeț, reprezentantii DPRRP din cadrul MAE din București , oficialitățile au fost așteptate în sunetele armonioase ale fanfarei S.C. "Eminescu" din Coștei, care a intonat imnul episcopului și cântece patriotice românești, făcându-se un scurt popas la Biserica Ortodoxă Română din localitate. Ediția inaugurală a început cu binecuvantarea manifestării de Preasfinția Sa, Daniil, episcopul "Daciei Felix". Ilia Capeț, președintele Comitetului Local de Organizare a rostit un cuvânt de salut, a adresat un mesaj de bun venit tuturor celor prezenți la Coștei. Andrei Sârbulescu, reprezentantul DPRRP din cadrul MAE a citit mesajul Ministrului Delegat pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, iar Dan Constantin, Consulul României la Vârșeț a menționat importanța păstrării tradiției și obiceiurilor românești la românii din Serbia. În cuvântul de salut, Branislav Matić, în numele asociației "Pentru un Vârșeț mai Bun" a subliniat relațiile tradiționale de prietenie între cele două state, România și Serbia și a ținut să mulțumească și felicite pe toți cei care s-au impicat în organizarea Festivalului Mărțișor. Onoarea de a inaugura "Festivalul Mărțișorului - Coștei 2016 a revenit lui Dorinel Stan, președintele RIS-ului, care a vorbit cu cuvinte alese despre cultura, tradiția și moștenirea românească în Serbia. Contribuția localității Coștei la propășirea idealurilor naționale și spirituale ale românilor din Serbia este deosebită și marcantă. Președintele RIS-ului și-a încheiat discursul cu îndemnul: "Să ne bucurăm de primăvara românească la Coștei - Festivalul Mărțișorului, cu muzică, dans, flori, culori și bineînțeles mărțișoare. Mărțișorul are o semnificație deosebită pentru noi românii. Mărțișorul este simbolul păcii, fericirii și purității sufletești. Să vină muzica! Să vină primăvara!" Programul propriu-zis a început cu intonarea imnurilor Serbiei și României. Printre numeroșii oaspeți și invitați amintim: Dan Constantin, Consulul României la Vârșeț, Andrei Sârbulescu și Eugen Burcea, reprezentanții DPRRP din cadrul MAE, Viorel Dolha, președintele AGIRo, Dragan Demici, unul din liderii românilor din Serbia de Răsarit, Vesna Schubert, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, Dragica Stanojlović, președinta asociației "Pentru un Vârșeț mai Bun", Ion Gheorghe Oltean, realizatorul emisiunii "La Fereastra Dorului" - Inedit TV, TV Banat, RTV Voivodina, Radio Far, presa românească din Serbia și România. Festivalul Mărțișorului - Coștei 2016 a început cu programul inaugural al gazdelor S.C. "Eminescu" și Corul Bisericii Ortodoxe Române din Coștei. Fanfara dirijată de Ilia Capeț a interpretat un potpuriu de melodii populare, iar solista Rodica Mitrovici-Panciovan, laureata mai multor concursuri din țară a interptetat cântecul "Potolește tu furtuna", apoi solista Ionela Păuța a interpretat cântecul ”Dragu-mi la horă în sat”, iar Daniel Pardos s-a prezentat cu cântecul "Graiul Neamului". Corul Bisericii Ortodoxe Române, acompaniat de fanfară a interpretat două cântece: ”Doamne, greu le-o fi păcatul” și ”De-ar fi mândra în deal la Cruce”. A urmat în program românii din Serbia de Răsarit, cunoscuții soliști instrumentiști din regiunea Petrovaț na Mlavi, Jica Makulievici la fluier și Petar Makulievici la tobă. Acești români din Serbia de sud-est, adesea numiți valahi, prin creațiile populare străvechi, dacice, muzică și tradiții au supravetuit timp de secole. Soliști instrumentiști din Serbia de Răsarit au interpretat cu maiestrie melodii românești autentice. Fanfara "Turturica" din Mesici a fost și rămas una din cele mai renumite și apreciate fanfare din Voivodina, dirijată de profesorul Ionel Drăghici, care pe scena Festivalului a interpretat la superlativ un potpuriu și două marșuri. În continuarea programului pe scenă a urcat fanfara S.C. "George Coșbuc" din Voivodinț, instruită de Cornel Panciovan care s-a prezentat cu un potpuriu de melodii populare românești, stârnind aplauzele publicului spectator. Fanfara S.C. "Mihai Eminescu" din Straja, înființată în 1925, sub bagheta lui Ionel Țimerman a interpretat o doină, un potpuriu și un marș. Fanfara "Doina" din cadrul S.C.A. "Ion Bălan" din Iablanca, conducător Ionel Păun, s-a prezentat cu melodii populare românești și marșul "Treceți batalioane române Carpații". S.C.A. "Luceafărul" din Vârșeț, președinte și coordonator artistic Drăgălin Jurca s-a prezentat cu solista vocală Marina Valeria Jurca, care a interpretat cântecele: "Băgița buchet de flori" și "Mociriță", soliștii instrumentiști Cornel Stepan și Cristian Morovan la saxofon. Surpriza serii, Lazăr Novac - doinitorul Banatului a interpretat două cântece populare bănățene, trezind admirația publicului spectator. Formația de dansatori din cadrul S.C. "George Coșbuc" din Voivodinț a prezentat o suită de dansuri populare românești din zona Ardealului și Banatului. Coregraf: Viorel Panciovan. În partea finală a Festivalului, Adam Vasici a dirijat fanfara S.C.A."Doina" din Râtișor care s-a prezentat cu un foarte frumos program muzical, urmând fanfara S.C.A. "Mihai Eminescu" din Coștei, dirijor Petru Purenda, care s-a prezentat cu cântece populare românești și un marș, iar solistul vocal Vasilie Borca a cântat două cântece. În continuare, pe scenă au urcat amatorii culturali din Satu-Nou, fanfara "Tineretul", dirijor Sașa Mareș. Oaspeții din România, îndrăgita solistă de muzică populară - Otilia Radu a încântat publicul prezent la "Festivalul Mărțișorului" -Coștei 2016. Festivalul s-a încheiat, urcând pe scena Căminului Cultural din Coștei trei fanfare reprezentative. Anume: fanfara S.C. "Eminescu" din Coștei, "Doina" din Râtișor și "Tineretul" din Satu-Nou, sub bagheta dirijorului Ilia Capeț care au interpretat atât de armonios melodii patriotice românești, ridicând în picioare spectatorii evenimentului. Prezentarea programului Festivalului a fost încredințată crainicilor Virginia Muncian și Rodica Mitrovici-Panciovan într-o ambianță scenografică creată de Marin Gașpăr. Programul Festivalului a durat patru ore, iar toți participanții au primit Diplome de participare acordate de organizatori (Românii Independenți din Serbia, S. C. "Eminescu" și "Pentru un Vârșet mai Bun"). Parteneri media: Revista de actualitate, cultură și istorie a românilor din Serbia "Glasul Cerbiciei" și Radio "Far" din Alibunar. Am fost martorii unui eveniment de excepție pentru etnicii români din Serbia, ediția inaugurală a Festivalului Mărțișorului a fost pe deplin reușită, iar gazdele iau întâmpinat cu mărțișoare și inimile deschise pe toți care au venit să fie alături de ei la manifestarea de suflet. În partea a doua a Festivalului, începând cu ora 21.00, cei circa 180 de participanți, oaspeți și invitați au urat bun venit primăverii la "Balul Mărțișorului". Festivalul Mărțișorului, ediția a I-a, Coștei 2016 și Balul Mărțișorului au reușit să unească suflarea românească din Serbia în jurul unei vechi și frumoase tradiții românești -Mărțișorul.

Sursa şi foto: ris.org.rs

Mărțișorul de azi din cadrul campaniei ‪#‎RomânceCareAuSchimbatLumea derulată de DPRRP, îi aduce un omagiu Elenei Densușianu-Pușcariu, prima femeie doctor în medicină din România și prima femeie din lume care a devenit profesor la o clinică de oftalmologie.

Născută la Iași la 1875, fiica celebrului lingvist Aron Densuşianu şi a scriitoarei Elena Circa şi-a susţinut teza de doctorat în 1899 la Universitatea din orașul natal. A plecat la specializare la Paris, unde a lucrat alături de importante personalităţi medicale, profesorul André Victor Cornil, Émille Roux şi Ilia Ilici Mecinikov. Întoarsă în ţară, a fost preparator la Laboratorul de Anatomie Patologică al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, medic secundar al Eforiei, medic secundar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi, medic secundar al Serviciului de „Boale de Ochi”, docent în oftalmologie al Facultăţilor de Medicină din Iaşi şi Bucureşti, asistent al „Clinicei Oftalmologice” din Bucureşti, apoi şef de clinică, pentru ca, în 1920, să devină şef al Clinicii de Oftalmologie din Iaşi. A publicat peste 100 de lucrări de specialitate ca unic autor sau în colaborare cu personalităţi din lumea medicinii, cum ar fi Victor Babeş, Gheorghe Marinescu sau G. Socor, în ţară sau în străinătate. Dincolo de medicină, Elena Densuşianu-Puşcariu a fost şi scriitoare, artist plastic şi traducătoare.