Primăria şi Consiliul Local Drobeta Turnu Severin organizează în perioada 22-24 aprilie 2016, ediţia XXIV a „ ZILELOR SEVERINULUI ”. Municipiul Drobeta Turnu Severin se află sub ocrotirea spirituală a Sfântului Gheorghe supranumit şi Purtătorul de biruinţă, prăznuit de Biserică în fiecare an, în ziua de 23 aprilie. Şi Catedrala Episcopală din municipiu ar trebui să-şi sărbătorească hramul în această zi, dar fiind perioada Postului Mare, Episcopia Severinului şi Strehaiei a hotărât în urmă cu câţiva ani ca, în astfel de situaţii să-şi cinstească ocrotitorul în mod sărbătoresc în ziua de joi, din Săptămâna Luminată. Prin urmare, anul acesta, din programul Zilelor Severinului lipsesc evenimentele cultural-religioase organizate de Episcopie, acestea urmând să se desfăşoare după sărbătoarea Paştelui.

Iată cum se vor desfăşura evenimentele pregătite de Primăria şi Consiliul Local Drobeta Turnu Severin pentru următoarele două zile:

SÂMBĂTĂ 23 aprilie 2016

SALA POPA POPA`S – PALATUL CULTURII TEODOR COSTESCU

12.00  Salonul de caricatură pentru copii

         POPA`S ÎNTR-UN ZÂMBET DE COPIL

SALA DE SPECTACOLE A PALATULUI CULTURII TEODOR COSTESCU

9.00 – 15.00 Concurs Naţional de dans – Palatul Copiilor

19.00   Teatru: MĂSCĂRICIUL – Horaţiu Mălăele – Nicolae Urs

10.00  Expoziţie sculptură Gheorghe Anghel – în faţa Palatului Culturii Teodor Costescu

CETATEA MEDIEVALĂ A SEVERINULUI

12.00 Schimbarea Gărzii la Cetate

CLACA de la Crainici – Baia de Aramă

Expoziţie ţesături, scoarţe, costume populare şi obiecte gospodăreşti

Lansare CD – muzică populară Andra Nicoleta Iancu

Simpozion folclor

12.00 PARADA MOTOCICLIŞTILOR

Pe traseul – B-dul Carol I – Str. Smârdan – B-dul Tudor Vladimirescu – Sensul Giratoriu –B-dul Tudor Vladimirescu – B-dul Aluniş- CARREFOUR

13.00 PARCARE CARREFOUR – demonstraţie cascadorie moto

SALA POLIVALENTĂ

10.00 Demonstraţie judo

11.00  Demonstraţie Ajkido

COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC TEODOR COSTESCU

10.00 – 17.00 Trofeul Drobeta – Tenis de masă – Ediţia a VI-a

MUZICĂ POPULARĂ – STRADA I.C. BRĂTIANU

17.00 Promovarea talentelor locale – Palatul Copiilor

18.00 Ansamblul folcloric NIŞ – Serbia

19.30 Ansamblul JUNII SIBIULUI - Robert Târnăveanu, Ovidiu Olar, Ramona Darha, Mariana Deac

21.00 Ansamblul BANATUL - Mihaela Petrovici, Dumitru Teleagă, Doriana Talpeş, Ciprian Pop

Recital Constantin Moacă şi Nicu Novac

MUZICĂ UŞOARĂ – SCENA CARREFOUR

19.00 Promovarea talentelor locale – Oana CENUŞE

19.30 DORINA VASILASHKO & BAND

20.15 OLTENIA BIG BAND& FLAVIUS ŞI LINDA TEODOSIU

21.00 SMILEY

DUMINICĂ – 24 aprilie 2016

SALA POPA`S A PALATULUI CULTURII TEODOR COSTESCU

12.00 Salonul de caricatură pentru copii

         POPA`S ÎNTR-UN ZÂMBET DE COPIL

           Expoziţie sculptură Gheorghe Anghel – în faţa Palatului Culturii Teodor Costescu

SALA DE SPECTACOLE A PALATULUI CULTURII TEODOR COSTESCU

19.00 Teatru C.I. Nottara – Comedia „ Soţul păcălit”

CETATEA MEDIEVALĂ A SEVERINULUI

12.00   Schimbarea Gărzii la Cetate

12.30 Spectacol „ Trei parale ”

20.00 Seară de muzică şi poezie la Cetate

Dansuri medievale cu trupa de dans DIVA DANCE la lumina făcliilor

Muzică de cameră – I.Şt. Paulian

21.00 Defilare cu torţe: Cavalerii Ordinului Sf\ntul Bernard – Drobeta Turnu Severin

MUZICĂ POPULARĂ – STR. I.C. BRĂTIANU

18.00 Liceul de Artă I.Şt.Paulian

19.00 Ansamblul folcloric din Elefsina – GRECIA

20.00 Ansamblul JIDVEI – Ina Tudoran, Tudor Furdui Iancu, Dinu Iancu Sălăjan

21.30 Ansamblul DOINA GORJULUI – Steliana Sima , Niculina Stoican

MUZICĂ UŞOARĂ - SCENA CARREFOUR

19.00   Promovarea talentelor locale

         TABITA STREINU

         Cavalerii râsului - moment umoristic

         ALEXANDRU BUNGHEZ & BUNGHY BAND

19.30   THE STASH WYLOUCH STRIGBAND – SUA

20.30   ŞUIE PAPARUDE

21.30   HOLOGRAF

23.00 JOCURI DE ARTIFICII

A consemnat Alexandra DEDIU

       La Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a avut loc vernisajul expoziţiei personale a artistului plastic Simion Zamşa, informează MOLDPRES.

Expoziția cuprinde șase lucrări de pictură și peste 60 de grafică, realizate de autor în ultimii ani. Lucrările de grafică în mare parte reprezintă ilustrații la operele scriitorilor Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Petre Ispirescu ș.a.

Simion Zamșa s-a născut la 23 iunie 1958 în comuna Oniţcani, raionul Criuleni. Și-a făcut studiile la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chişinău (1969-1976) şi la Academia de Arte Plastice ”I. Repin” din Sankt-Petersburg. În anul 1990 devine membru al UAP din Moldova, iar în 1995 membru al AIAP-UNESCO. Din 1990 pînă în prezent este profesor în învăţămîntul artistic la instituţiile specializate din Chişinău, conferenţiar la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. A avut numeroase expoziţii în ţară şi peste hotare.

Expoziţia va fi deschisă pînă la 15 mai.

Aproximativ 40% dintre ucrainieni au o părere pozitivă despre Republica Moldova. Aşa arată datele unui sondaj sociologic realizat de grupul „Rating” la comanda Institutului Internațional Republican din Ucraina, transmite Agora.

Rezultatele studiului arată că 5% dintre ucraineni au o atitudine „foarte bună” și 34% „bună” față de Republica Moldova.

Totodată, 54% din cei chestionați au o părere „neutră” față de Moldova, și doar 3% au răspuns că au o atitudine „negativă”.

Pe primul loc s-a plasat Polonia, 58% dintre ucraineni au o părere pozitivă față de această țară, 15% dintre care au o atitudine „foarte bună”. Pe locul al doilea se află Belarus. Deși are de asemenea 58% de răspunsuri pozitive, doar 13% dintre respondenți au o părere „foarte bună”.

Rusia s-a clasat pe ultimul loc. Doar 19% din cei chestionați au o atitudine pozitivă. 22% din ucraineni au rămas cu părere neutră. Iar ceilalți 58% s-au împărțit în mod egal între opțiunile „negativă” și „foarte negativă”.

Sondajul a fost realizat pe întreg teritoriul Ucrainei (cu excepția teritoriilor ocupate din Donbass și Crimeea), în perioada 18 februarie - 4 martie 2016. În total au fost intervievați la domiciliu 2400 de locuitori din Ucraina în vârsta de 18 ani și peste cu drept de vot. Adițional au fost chestionați 1000 de respondenți din regiunile Mîkolaiv și Herson.

Sursa: agora.md

      În perioada 21-24 aprilie 2016, Institutul Cultural Român Budapesta se alătură Ministerului Culturii din România, organizatorul standului oficial al României la cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Internațional al Cărții de la Budapesta, printr-o serie de manifestări culturale dedicate literaturii române contemporane.

Vineri, 22 aprilie 2016, de la ora 18.30, în cadrul „Serilor de literatură”, Institutul Cultural Român Budapesta va găzdui o dezbatere cu tema „Scriitorul – între discurs public și tăcere”, la care vor participa Radu Aldulescu, Petru Cimpoeșu, Ana Donțu, László Noemi și Filip Florian. Evenimentul va fi moderat de criticul și istoricul literar Marius Miheț.

 Duminică, 24 aprilie 2016, de la ora 12.00, la standul României (B05), din incinta Complexului expozițional Millenaris, Radu Aldulescu, invitatul ICR Budapesta la Festivalul Internațional al Cărții va intra în dialog cu Petru Cimpoeșu, pe marginea traducerilor în limba maghiară ale romanelor „Cronicile genocidului” (A népirtás krónikái, Editura Napkút, traducător Kirilla Teréz,) și „Simion liftnicul” (Simion, a panelszent, Editura Kalligram, Slovacia, traducător Szöcs Imre). „Cronicile genocidului” a fost tradus în limba maghiară cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii (CENNAC) din cadrul ICR București prin programul TPS - Translation and Publication Support Program.

Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, București) a debutat in 1993, la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat romanele: Amantul Colivăresei (ediția I, Editura Nemira, 1996; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2006); Îngerul încălecat (ediția I, Editura Phoenix, 1997; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2011); Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (ediția I, Editura Nemira, 1998; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2007); Proorocii Ierusalimului (ediția I, Editura Publicațiilor pentru Străinătate, 2004; ediția a II-a, Editura Corint, 2006; ediția a III-a, Editura Cartea Românească, 2009; ediția a IV-a, Editura Polirom, 2012); Mirii nemuririi (Editura Cartea Românească, 2006); Ana Maria si îngerii (Editura Cartea Românească, 2010);  Cronicile genocidului (București, Editura Cartea Românească, 2012), distins în 2013 cu Premiul „Augustin Frățilă” și Premiul pentru cel mai bun roman acordat în cadrul Colocviilor Romanului Românesc Contemporan, ediția a VI-a. În 2014, romanul „Proorocii Ierusalimului” a fost tradus în limba maghiară, la Editura „Napkút” (traducător Kirilla Teréz). Radu Aldulescu a fost tradus în franceză, italiană și maghiară. Cel mai recent roman al său „Istoria Regelui Gogoșar” a apărut la Editura Cartea Românească, în 2015.

 Programul complet al evenimentelor realizate de Institutul Cultural Român Budapesta împreună cu Ministerul Culturii din România cu prilejul celei de-a XXIII-a ediții a Festivalului Internațional al Cărții de la Budapesta se regăsește într-un document atașat.

A consemnat Şerbana Kiss-Meiroşu

          Combaterea violenţei în familie şi asigurarea unui mecanism viabil de protecţie a victimelor acestor abuzuri, au fost discutate în cadrul unei şedinţe comune a Guvernului cu societatea civilă, prezidată de prim-ministrul Pavel Filip, transmite MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului.

În debutul şedinţei, reprezentanţii societăţii civile au salutat deschiderea premierului pentru discuţii, menţionînd că este important ca atît guvernarea, cît şi întreaga societate, să perceapă că violenţa în familie este un fenomen care poate afecta pe oricine, indiferent de situaţia financiară sau statutul social.

Discuţiile purtate s-au axat pe dificultăţile întîlnite de actorii antrenaţi în acordarea suportului victimelor abuzurilor familiare şi modalităţile de depăşire a acestora. În acest context, o importanţă deosebită s-a acordat modificărilor legislative ce vin să ajusteze cadrul normativ la standardele internaţionale şi care urmează în scurt timp să fie prezentate Executivului pentru aprobare. Proiectul de lege a fost elaborat de către reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ai societăţii civile şi ai altor autorităţi cu atribuţii în prevenirea şi protejarea victimelor violenței în familie.

Totodată, au fost lansate dezbateri privind mecanismul de finanţare a centrelor şi serviciilor de acordare a suportului în reabilitarea victimelor. În acest sens, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au specificat că sînt mai multe propuneri şi modalităţi de alocare a mijloacelor financiare pentru aceste servicii. În cel mai scurt timp, urmează să fie definita modalitatea de finanţare astfel încît, începînd cu 2017, aceste centre să fie finanţate din bugetul de stat şi nu din veniturile locale, cum este acum.

În aceiaşi ordine de idei, reprezentanţii societăţii civile au propus organizarea şedinţelor şi discuţiilor comune pe acest subiect cu donatorii şi partenerii externi, care ar putea contribui la finanţarea modernizării serviciilor prestate şi deschiderea instituţiilor de plasament în regiunile unde acestea lipsesc.

Pavel Filip a reiterat deschiderea Guvernului pentru aprobarea modificărilor legislative şi normative menite să protejeze victimele abuzurilor în familie.

„Îmi doresc mult să reuşim să găsim în comun soluţii la problemele din societate şi sînt sigur că vom identifica cele mai bune mecanisme de prevenire a violenţei şi reabilitare a victimelor. În acelaşi timp, mizăm pe susţinerea societăţii civile în activitatea noastră or, sînt absolut convins că, avînd suportul cetăţenilor, eforturile noastre vor da roade mult mai mari”, a subliniat Premierul.

Conform datelor statistice, în 2015, în Republica Moldova, 34 de femei şi 3 copii au decedat în urma violenţei în familie, iar alte cîteva mii de persoane s-au ales cu traume fizice, morale şi psihologice.