Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
Alexandra Dediu
Sub genericul “ Ie în flori de Sânziene ” Casa Municipală de Cultură Drobeta Turnu Severin a organizat duminică, 26 iunie 2016, începând cu ora 19.00, un eveniment dedicat Zilei Universale a Iei. Evenimentul găzduit de Cetatea Medievală a Severinului a debutat cu o paradă a portului popular și cu o expoziție de costume populare, toate piese vestimentare tradiționale din colecția Ion Dumitrașcu, pasionat colecționar mehedințean din localitatea Ludu, zona Baia de Armă.
Detalii despre finețea materialelor folosite, despre armonia cromatică a iilor românești și despre măiestria femeilor care le confecționau în vechime, a oferit muzeograf Florentina Pleniceanu – șef Secție Etnografie și Artă Populară din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier (instituție partener a evenimentului). A urmat lansarea revistei de cultură și tradiție populară RĂSTIMP, a Centrului Cultural “Nichita Stănescu” și a revistei TERRA GRIFONIS a Palatului Culturii Teodor Costescu , reviste prezentate de Viorel Mirea, pr. Nicolae Jinga și Mihaela Dobre.
Un moment special în cadrul evenimentului a fost oferit de Grupul Coral IZVORAȘUL al Episcopiei Severinului și Strehaiei, condus de Mihai Corcodel absolvent al Facultății de Muzicologie București, moment urmat de prestația artistică a elevei Andrada Nicoleta Iancu și a Ansamblului folcloric DORULEȚUL din Broșteni – profesor de canto – Doina Durdan, coregraf – Dumitru Nadu.
Sărbătoarea iei s-a încheiat cu un minirecital al îndrăgitei soliste de muzică populară, Anica Ganțu.
Alexandra Dediu
Ziua Universală a Iei este sărbătorită începând cu anul 2003, în data de 24 iunie, dată consemnată în calendarele creştin-ortodoxe, catolice şi greco-catolice, ca zi a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul , sărbătoare pe care poporul român a denumit-o şi „Sânziene”.
Institutul Cultural Român din Budapesta organizează în această zi de 24 iunie, în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, prezidată de părintele Marius Maghiaru, un eveniment cultural menit să marcheze această zi.
Programul cultural se va desfăşura la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, din localitatea Gyula, str.Gh.Doja nr.8, începând cu ora 18.00. În deschidere va fi vernisată expoziţia ce cuprinde o bogată colecţie de ii reprezentative pentru mai multe zone din România, după care va fi organizat un atelier în cadrul căruia va fi prezentată tehnica tradiţională a confecţionării iei româneşti. Ziua se va încheia cu un concert susţinut de cunoscutul naist Radu Nechifor, din România.
Prin organizarea acestor evenimente se are în vederere recunoaşterea iei drept unul dintre simbolurile naţionale şi aducerea acesteia în centrul atenţiei ca simbol identitar-naţional.
Şerbana Kiss-Meiroşu
În 27 iunie 2016, ora 19.00, Institutul Cultural Român Budapesta continuă programul „Filme românești de azi" cu proiecţia. filmul artistic românesc „Love Building" (r. Iulia Rugină, 2013), la sediul institutului.
Filmul va fi proiectat cu subtitrare în limba maghiară.
„Love Building", filmul de debut în lungmetraj al Iuliei Rugină îi are în distribuție pe: Alexandru Papadopol, Dorin Boguţă și Dragoș Bucur.
„Care a fost cel mai popular film la TIFF? O comedie romantică... românească! Aţi auzit bine, se fac şi comedii romantice româneşti, iar „Love Building", regizat de Iulia Rugină, are potenţial de... blockbuster! La Cluj, biletele s-au epuizat cu câteva zile înainte de proiecţie. Iar după vizionare, sala s-a ridicat în picioare şi a aplaudat câteva minute!" (Digi24.ro)
Reamintim că filmul a fost prezentat în premieră în Ungaria de Institutul Cultural Român Budapesta în cadrul „Săptămânii filmului românesc la Budapesta, 2014".
Intrarea la proiecțiile de film este liberă în limita locurilor disponibile. Vă rugăm să vă confirmați intenția de participare la Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., până în 24 iunie 2016.
A consemnat Șerbana Kiss-Meiroșu
Imagini apocaliptice în localitatea Petreşti, raionul Ungheni. Ploaia din această seară a distrus tot ce i-a stat în cale.
Șuvoiul nu a durat mai mult de 15 minute, dar majoritatea acoperișurilor au fost afectate de grindina abundentă.
„De la 19:55 - 20:10 grindină....Zonă de frontieră, nu se permite lansarea rachetelor antigrindină. Toate acoperișurile de ardezie afectate (unele 100%)”, scrie Alexandru Tonu pe Facebook.
Sursa: UNIMEDIA
În fiecare an, supravieţuitorii torturii comuniste îi pomenesc şi îi cinstesc pe fiii neamului românesc care au plătit cu sângele lor credinţa în dreptate și libertatea conștiinței. În ziua de 18 iunie 2016 la monumentul din Parcul Dragalina se reunesc puținii membri ai asociației rămași în viață și aduc un omagiu rudelor și cunoscuților care în urmă cu 65 de ani la data de 18 iunie 1951 au fost deportați în Câmpia Bărăganului unde au răbdat exilul, sărăcia și chiar moartea.
Și anul acesta, celor câteva zeci de participanți li s-au alăturat în rugăciune un sobor de preoți, delegați ai Centrului Eparhial care au oficiat în sobor o slujbă de pomenire, sub protia pr. Mihai Zorilă, vicar eparhial în cadrul Episcopiei Severinului și Strehaiei și colaborator de nădejde al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici. Cei prezenți au aprins o lumânare și și-au îndreptat gândul, preț de câteva minute, către cei apropiaţi care au pierit în timpul regimului comunist.
Părintele Mihai Zorilă le-a vorbit celor de față despre episodul trist care a schimbat destinul multor oameni: “Pomenim astăzi pe toți cei care în perioada comunistă au fost fie închiși în lagăre și în închisori, fie deportați, în special din zona noastră, din Mehedinți, dar și din Caraș-Severin și Timiș. Au fost luați de la casele lor și duși în locuri necunoscute, în special în Câmpia Bărăganului. Foarte mulți dintre ei, unii prezenți astăzi la această slujbă de comemorare, erau prunci atunci, erau copii, și împreună cu părinții lor au fost duși de pe meleagurile natale pentru simplul fapt că erau oameni harnici, oameni gospodari care s-au opus unui regim ce nu punea accent pe demnitatea umană, pe credință ori proprietate. Cei adunați astăzi aici duc mai departe mesajul și nădejdea ca ceea ce s-a întâmplat atunci, să nu se mai întâmple niciodată în istoria poporului român.”
Părintele vicar a mai adaugat că “Cei care au pătimit în temnițele comuniste, în închisori, în lagărele de deportare și coloniile de muncă silnică sau cei care au fost luați de la casele lor și duși în Câmpia Bărăganului au fost asemenea Sfinților 40 de mucenici, pe care i-au avut drept model al vieții lor. Pentru răbdare și pentru credința lor, asemnea mucenicilor, Dumnezeu a îngăduit să nu li se uite numele. Îi comemorăm, îi pomenim astăzi și ne rugăm ca Dumnezeu să le ierte cele ce au greșit cu voie sau fără voie și să așeze în loc luminat sufletele lor mult pătimitoare în lumea aceasta.” Din Mehedinţi au fost ridicate forţat şi strămutate în Bărăgan 1243 de familii cu un număr de 3851 de persoane din 100 de localităţi.
Prin fixarea acestor familii pentru o perioadă nedeterminată atunci, în sud-estul Bărăganului, în câmpul gol, s-au înfiinţat optsprezece localităţi noi. Operaţiunea a început cu defrişarea culturilor de grâu, orz, porumb, rapiţă. În doi, trei ani aceste aşezări în câmp au devenit sate cu primării, posturi de miliţie, şcoli şi biserici. Cu chipurile umbrite de tristețe, foștii deportați care încă mai trăiesc au dat cu greu mărturie despre suferințele îndurate. Amintirile sunt încă vii și dureroase. “A fost o tragedie când ne-au ridicat. Ne-au luat de la casele noastre, din gospodăriile în care aveam de toate, și ne-au dus în câmp, în Bărăganul pustiu, unde nu aveam nimic. Ne-au spus că acolo urma să locuim, în câmpul gol. Am stat acolo cinci ani de zile, am făcut fiecare bordei în pământ. Când ne-am întors, în casele noastre locuiau alți oameni. Nu am mai putut să recuperăm nimic din agoniseala noastră de o viață” mărturisește poeta Aristița Buciu Stoian, în vârstă de 76 de ani. Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic şi Deportaţi în Bărăgan – filiala Mehedinţi, Valeriu Bosoancă, rememorează cu durere momentele cumplite trăite în vara anului 1951, când la vârsta de 11 ani a fost forțat să plece din satul mehedinţean Crăguieşti spre Câmpia Bărăganului: „Sunt fiu de ţăran, părinţii mei erau oameni gospodari, aveau o gospodărie frumoasă ca şi ceilalţi şi ei (n.r. comuniștii ) considerau că din cauza noastră nu se poate face colectivizarea ţării la vremea aceea. Am fost nişte vinovaţi fără vină. Mai grav a fost la mine, că tata a fost arestat şi dus la Canal, după care nu l-am mai văzut doi ani. Dar nu sunt singurul, mai sunt şi alţi colegi de-ai mei cu aceeaşi suferinţă şi pot spune că suferinţa a fost mai mare în cazul celor cărora le-au murit părinţii acolo. A fost greu să suporţi să îţi moară părintele acolo, să-l îngropi într-un lan de grâu sau de porumb, să îi pui o cruce la căpătâi şi atâta tot”. Astăzi, la 64 de ani de la măsurile abuzive luate de regimul comunist, în județul Mehedinți nu mai trăiesc decât 13 deținuți politic, 10 prizonieri de război și câțiva deportați. Cu toate acestea, aproximativ 230 dintre fiii celor mutați în Bărăgan sunt înscriși în asociație, din dorința de a păstra vie amintirea părinților greu încercați. Membrii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Mehedinţi, împreună cu foştii deportaţi în Bărăgan se vor aduna pe 29 iunie, la monumentul victimelor comunismului de la Izverna - Mehedinţi, pentru a comemora pe eroii martiri căzuţi în timpul regimului ateist.
Poeta Aristița Buciu Stoian membru AFDP în vârstă de 76 de ani a scris pentru această comemorare un poem intitulat: "Trăiri de tristă amintire"
Astăzi este o zi mare Ne-am întâlnit ca-n fiecare an Să revedem trecutul prin comemorare A celor ce au chinuit în pușcărie și în Bărăgan
Am fost mulți, suntem puțini Și mai puțini vom fi la anul viitor. "Sus pușilor" le părem niște străini Incomodanți, o bătătură la picior.
Curând a noastră urmă se va șterge Cu toții am îmbătrânit Așa este de Sus - ci nu prin lege Ca tot ce-i viu să aibă și un SFÂRȘIT.
Sursa: Episcopiei Severinului şi Strahaiei |
În ziua de 18 iunie 2016, membrii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Deportaţi în Bărăgan, filiala Mehedinţi, au organizat la Drobeta Turnu Severin un ceremonial de comemorare a victimelor comunismului. Un sobor de preoți de la Centrul Eparhial din municipiu a săvârșit slujba parastasului pentru sufletele mehedințenilor care au trecut prin grele suferințe și s-au mutat la Domnul.
Cetatea medievală a Severinului a fost însufleţită la sfârşitul acestei săptămâni de membrii Companiei teatrale "Atmosphere 2011, care au prezentat publicului premiera piesei "Prichindelul de lemn și zâna", adaptare după Carlo Collodi. Un public numeros, (copii, tatici, mămici şi bunici) a urmărit cu încântare aventurile lui Pinocchio cel năzdrăvan. Elevii actori au 7, 11 și 14 ani, dar ne-au convins că teatrul le place şi rolurile (unii dintre ei au jucat câte două şi chiar trei) li s-au potrivit de minune. Vlad Isvoranu (Pinocchio), Iraida Elena Nitu (Licuriciul, Dihorul, O elevă), Valentin Cazacu (Porumbelul, Un elev), Darius Fota (Țăranul, Un elev) și Almeea Ghighilicea (Zâna) au jucat cu farmec, dezinvoltură și candoare, fiind răsplătiți cu ropote de aplauze. Costume: Victoria Seimeanu, dramatizarea și regia:Lucretia Epuran.
În partea a doua a spectacolului, elevi de la Liceul de Arte "I.Şt.Paulian" și de la alte şcoli din municipiu, au cântat și ne-au încântat cu vocile lor de îngeri. Pregătirea muzicală a fost semnată de Ana Badea.
În aceeași formulă, Teatru și Muzică, Compania teatrală "Atmosphere 2011", va oferi și alte spectacole în spații neconvenționale, cu intrare liberă, copiilor din municipiul Drobeta Turnu-Severin și nu numai.
Lucreția Epuran
Un grav accident de ce circulaţie s-a produs astăzi între Braşov şi Făgăraş. Microbuzul în care se aflau elevi şi cadre didactice s-a răsturnat pe dealul Perşani, într-o curbă. Zona unde s-a petrecut accidentul este una cu serpentine, cu banda destul de îngustă, pe care sunt montate și parapete de beton. Având în vedere gravitatea accidentului a fost declanşat planul roşu de intervenţie.
Patru persoane au decedat, între care şi un copil, şi alţi 26 de pasageri primesc îngrijiri medicale.
Traficul rutier a fost întrerupt pe drumul dintre Perșani și Vlădeni, pe DN1 Brașov-Făgăraș, la kilometrul 205, pe o distanță de 200 de metri.
13 ambulanţe sunt mobilizate la acest accident şi două elicoptere sunt pregătite să preia alte eventuale cazuri grave pentru a fi transportate în unităţi spitaliceşti din Bucureşti.
„ISJ a primit de la directorul Palatului Copiilor din Iaşi informaţiile despre accidentul grav petrecut la Braşov. Cu durere şi cu îngrijorare pentru cei implicaţi în accident, va transmitem că grupul din autocar era format din 34 de elevi şi 2 profesori de la Palatul Copiilor din Iaşi şi de la Colegiul Naţional de Artă O. Băncilă, componenţi ai ansamblului folcloric HORA, care se deplasau către Arad, pentru a participa la un festival internaţional de folclor al copiilor (17-19 iunie). Palatul Copiilor încheiase un contract cu transportatorul pentru această deplasare", se arată într-un comunicat de presă al ISJ Iași, citat de digi.24.
În perioada iunie - august 2016 Institutul Cultural Român Budapesta reia programul „Filme românești de azi", în cadrul căruia vor fi proiectate, ca și în anii trecuți, succese ale cinematografiei românești actuale.
În 20 iunie 2016, ora 19.00, ICR Budapesta organizează proiecția filmului artistic „Cel ales", regizat de Cristian Comeagă în anul 2015.
Filmul va fi proiectat la ICR Budapesta cu subtitrare în limba maghiară.
„Cel ales" (2015) îi are în distribuție pe: Olimpia Melinte, Nicodim Ungureanu, Bogdan Stanoevici și Laura Cosoi.
„Dacă funcționează ce am imaginat, spectatorii nu trebuie să rețină nimic, mesajul li se va imprima fără știrea lor în memoria afectivă. Mi-aș dori, totuși, să rămână cu ultima imagine a filmului pe retină, aceea a unei mări senine și sclipitoare la răsărit de soare și să simtă, nu să înțeleagă, să simtă că indiferent cât de lung și încurcat ne e drumul, ajunge întotdeauna în locul din care am plecat." (Cristian Comeagă)
Reamintim că filmul „Cel ales" a fost prezentat în premieră în Ungaria în cadrul celei de a X-a ediții a „Săptămânii filmului românesc la Budapesta", în 14 octombrie 2015, în organizarea ICR Budapesta.
„CEL ALES", în regia lui Cristian Comeagă este unul din cele zece filme cărora le-a fost acordată distincția „Rising Star Award" în competiția Canada International Film Festival 2015. După cele 4 premii obținute la Los Angeles Cinema Festival of Hollywood, printre care premiul pentru cel mai bun film narativ și premiul pentru cea mai bună regie, după includerea în selecția festivalului de la Tiburon și participarea la North Hollywood Cinefest, distincția obținută la Vancouver este a patra ocazie în care „CEL ALES" e remarcat pe continentul nord-american. (realitatea.net)
"Conspiraţii, politică, mistere şi crime. Acestea sunt ingredientele filmului „Cel ales", regizat de Cristian Comeagă. [...] Producţia a fost deja premiată la mai multe festivaluri internaţionale de profil. A primit trofeul Rising Star la Vancouver şi patru trofee la Los Angeles Cinema Festival of Hollywood." (digi24.ro)
Intrarea la proiecțiile de film este liberă în limita locurilor disponibile. Vă rugăm să vă confirmați participarea la Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., până în 17 iunie 2016.
N15 - Nerecomandat sub 15 ani
A consemnat Șerbana Kiss-Meiroșu
Artistul plastic Ștefan Pelmuș propune publicului iubitor de artă din Budapesta o serie de lucrări de pictură sub genericul “MAGIA SEMNELOR”. Expoziția a fost vernisată marți, 14 iunie 2016, la ora 19.00 în saloanele Institutului Cultural Român din Budapesta, în prezența autorului, a cunoscutului critic de artă și colecționar, Florin Colonaș, a doamnei Gabriela Matei, director ICR Budapesta și bineânțeles a publicului numeros. O veritabilă magie a semnelor și culorilor a înnobilat sufletele celor prezenți la un asemenea eveniment apreciat de cei prezenți.
Pictorul Ștefan Pelmuș s-a născut în 1949 la Valea Călugărească. Este absolvent al Academiei de Artă ,,Nicolae Grigorescu" din București, promotia 1972 și este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România începând cu anul 1980. Are o bogată activitate artistică, lucrările sale fiind expuse în galerii de artă și colecții private din Germania, Olanda, Turcia, Suedia, Austria, Ungaria, Romania, Slovacia și Belgia.
Opera artistului are un stil aparte, mai puțin cunoscut în pictura contemporană. El încearcă să comunice cu publicul prin intermediul imaginilor privite nu atât ca niște hieroglife ale trecutului, ci ca un mănunchi de semne care să atragă atenția, să stârnească curiozitatea și dorința de cunoaștere. Face o combinație a culorilor vii, în general cu a semnelor, atrăgând și mai mult privirile admiratorilor.
Expoziția va rămâne deschisă publicului în perioada 14 iunie-12 august 2016.
Șerbana Kiss-Meiroșu
Cu ocazia simpozionului cu tema ,,Mihai Eminescu-150 de ani de la debutul în revista Familia 1866-2016”, (revistă condusă de orădeanul Iosif Vulcan, ce apărea la acea vreme în Pesta), la Capela Ortodoxă Română din Budapesta, cu binecuvântarea PS Siluan Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, a fost inaugurată o placă memorială dedicată poetului Mihai Eminescu. Evenimentul a avut loc după Sfânta Liturghie în prezenţa unui număr mare de credincioşi şi invitaţi de seamă din România. Placa Memorială a fost dăruită de Liga Culturală pentruUunitate a Românilor de Pretutindenini şi adusă la Budapesta de o delegaţie reprezentativă. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu reprezentanţi ai Universităţii de Vest ,,Vasile Goldiş" din Arad . Cu acelaşi prilej a fost vernisată şi expoziţia de fotografii cu titlul ” DOR DE EMINESCU”, realizate de Prof.univ.dr.Virgiliu Jireghie de la Universitatea de Vest din Arad.
Din delegaţia prezentă la manifestări au facut parte: prof. univ. Nicolae Georgescu, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, ec.dr.Avram Crăciun, prim-vicepreşedinte al Ligii Culturale, Doinea Rizea- scriitor, prof. univ.dr.Ilie Cristescu, vicepreşedinte al Ligii Culturale şi autorul expoziţiei, prof.dr Virgiliu Jireghie.
În deschiderea simpozionul, prof.univ. Nicolae Georgescu a prezentat mesajul de salut al preşedintelui Ligii Culturale, academician Victor Crăciun. Invitaţii au adus în atenţia publicului present moment din viaţa poetului Mihai Eminescu şi legătura sa cu Budapesta.
Din partea comunităţii a luat cuvântul Dna Gabriela Elekes, care a prezentat mesajul prof. univ. Petrusan Gheorghe, arătând importanţa marelui poet pentru românii din Ungaria.
Directorul ICR Budapesta, doamna Gabriela Matei a subliniat necesitatea cunoaşterii culturii româneşti în străinătate şi menţinerea identităţii, lucru realizabil prin stăpânirea limbii române, rezultate notabile în acest sens fiind obţinute deja prin organizarea a numeroase activităţi, cursuri de limba română derulate atât în Budapesta cât şi în cea mai mare comună cu majoritatea locuitorilor români.
Referindu-se la patriotismul lui Eminescu, prof.univ.Avram Crăciun atrage atenţia că în zilele noastre , din pacate, noţiunea de patriot s-a uzat, şi că iubirea de ţară, legătura cu trecutul nu trebuie uitate.
La finalul simpozionului au fost înmânate distincţii şi diplome de excelenţă personalităţilor din Budapesta care contribuie la menţinerea limbii, culturii şi credinţei româneşti în cadrul Comunităţii Româneşti din Budapesta.
Evenimentul s-a încheiat cu o agapă frăţească oferită de Părintele Marius Maghiaru, preotul Parohiei Ortodoxe Române din Budapesta.
Şerbana Kiss-Meirosu
TV Privesc.EU Live
Parteneri
