Praznicul Sfinților Mucenici Epictet și Astion, ținut anual în data de 8 iulie, a fost prilej de îndoită Sărbătoare la Catedrala Episcopală din Giula, în Anul Mântuirii 2017: pe de o parte au fost cinstiți,așa cum se cuvine, acești martiri și mărturisitori ai credinței ortodoxe creștine care au trăit și pătimit pentru Hristos Domnul, la sfârșitul secolului al III-lea, pe teritoriul Patriei noastre,în vechea cetate Halmyris, iar din anul 2002 o părticică a Sfintelor lor Moaște a fost adusă și în această Catedrală; în același timp a fost aniversată împlinirea a 10 ani de slujire arhierească a Preasfințitului Părinte Siluan, care era hirotonit și întronizat tot în această Catedrală, ca Episcop al românilor ortodocși din Ungaria, în data de 8 iulie 2007.

În semn de mulțumire adusă Bunului Dumnezeu, pentru acel ceas binecuvântat și pentru toate binefacerile revărsate cu îmbelșugare asupra Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, în locașul de cult a fost săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, Chiriarhul locului, împreună cu Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei și oaspete de seamă la acest eveniment, precum și cu clericii Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Au participat, de asemenea, conducători ai instituțiilor românești din Giula, ca de pildă Domnul Tiberiu Iuhas, Președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU), Doamna Mariana Negrău Vetro, Directorul Centrului de Documentare și Informare al AȚRU, Doamna Maria Gurzău Czeglédi, Directorul Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Giula și alte cadre didactice de la acest Liceu, Domnul Marius Gabriel Lazurcă, Ambasadorul României la Budapesta și Domnul Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Giula, Domnul Mihai Cerhati, Președintele Autoguvernării Românești Locale din Giula, Doamna Eva Iova Șimon, Directorul și Redactorul Șef al Săptămânalului „Foaia Românească” din Giula, Doamna Delia Covaci, Directorul Executiv și Redactorul Șef al Publicației „Cronica”, a AȚRU, Domnul Tiberiu Boca, Redactor la Emisiunea în limba română „Ecranul nostru” a Studioului Teritorial al MTV1, din Seghedin, Doamna Margareta Tat, Primarul Micherechiului, Doamna Elvira Ardelean, Primarul localității Otlaca Pustă, Doamna Ana Netea Benia, Directorul Școlii Generale Românești din Micherechi și Doamna Director Adjunct Ana Ruja, membrii Consiliului și Adunării Eparhiale ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, călugării și călugărițele de la Centrul Eparhial și de la Așezământul Monahal Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul”, din Budapesta, alte oficialități și mai mulți credincioși, din Giula, împrejurimi și din localități aparținând acestei Episcopii. Răspunsurile la strană au fost date de un grup de tineri teologi de la Facultatea și Seminarul Ortodox din Arad, iar cuvântul de învățătură al zilei a fost rostit, la vremea potrivită, de Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim, care a săvârșit și slujba de „Te Deum”, îndată după Sfânta Liturghie, în semn de mulțumire pentru ajutorul și purtarea de grijă arătate de Bunul Dumnezeu asupra Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, în răstimpul celor 10 ani de arhipăstorire a Preasfințitului Părinte Siluan. Câteva dintre realizările mai importante din această perioadă, au fost prezentate apoi de Părintele Origen Sabău, Consilierul Cultural al Episcopiei, care a vorbit despre rolul Bisericii Dreptmăritoare Române în viața oricărei comunități românești, din Țară și de dincolo de hotarele ei, despre realizările edilitare și gospodărești, ca de pildă despre restaurările de biserici (Catedrala Episcopală din Giula, Capela și Așezământul Monahal din Budapesta, bisericile din Giula Mică, Apateu, Micherechi, Chitighaz, Otlaca Pustă, Săcal, Jaca, Crâstor, etc.) sau unele edificii bisericești noi (Muzeul, sau Expoziția Muzeală Permanentă de la Giula, Altarul de vară din lemn și ansamblul de la Catedrala din Giula, de la Otlaca Pustă și Apateu, precum și Paraclisul românesc care a fost amenajat de curând în incinta hotelului „Forrás”, din Seghedin, este închinat Buneivestiri a Maicii Domnului și Sfântului Cuvios Siluan Atonitul, va fi inaugurat în ziua următoare (în Duminica a V-a după Rusalii, în 9 iulie 2017) și va deveni locașul de cult al românilor din acest oraș universitar, în care funcționa până în prezent doar o biserică sârbească, etc.).

De asemenea, au fost evocate și întărirea relațiilor cu Eparhii, biserici și mânăstiri din România, sau pelerinajele efectuate acolo, care au fost deosebit de profitabile, din punct de vedere spiritual și al întăririi identității naționale; programele culturale adresate întregii Eparhii, ca de pildă Festivalul de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, intitulat „La obârșii, la izvor”, ajuns la cea de a IX-a ediție și organizat împreună cu numeroase Centre de Cultură Județene din România, sau programele adresate elevilor și tinerilor, menționând aici Taberele de Religie, din Ungaria și România și pe cele de Iconografie, de la Jaca, Budapesta, sau Otlaca Pustă.

Un cuvânt de mulțumire a fost rostit apoi și de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, care și-a exprimat recunoștința față de Bunul Dumnezeu, pentru chemarea făcută și ajutorul acordat, părinților săi, care l-au adus pe această lume, Ierarhilor care și-au pus amprenta pe viața sa, între care se numără Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul pentru Germania, Europa Centrală și de Nord, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei și fost Chiriarh al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, predecesorul său și frate de călugărie, sau Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei și fost Secretar Eparhial al Episcopiei din Ungaria, Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim, prezent la această manifestare, dar și față de toți colaboratorii săi apropiați din Ungaria, între care la locul cel mai de cinste se numără preoții, diaconii, monahii și monahiile, de la Centrul Eparhial și din celelalte unități componente ale Eparhiei și care au lucrat, cu toții, spre slava lui Dumnezeu și în folosul credincioșilor și al comunității românești din Ungaria. Mulțumire deosebită a fost adusă Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru purtarea de grijă părintească și sprijinul acordat constant acestei Eparhii și tuturor românilor, din Țară și din diaspora, dar și reprezentanților corpului diplomatic român, conducătorilor instituțiilor românești din Giula, Budapesta și alte localități, reprezentanților presei românești, scrise și audio-vizuale, din Ungaria și România și tuturor celor care i-au fost aproape, în această perioadă.

Toți cei prezenți au fost invitați apoi și la o agapă comună, oferită din partea Episcopie, la acest moment aniversar.

Comunitatea românească din Ungaria are un trecut istoric, fiind consemnată deja în anul 1651, în manualele de istorie bisericească, prezența și lucrarea Mitropolitului Sofronie, al Cetăților Lipova și Giula;comunitatea ortodoxă a încercat să se organizeze după trasarea noilor granițe, în urma Tratatului de Pace de la Trianon, din anul 1920 și a reușit acesta, la nivel eparhial, sau mai degrabă vicarial, începând din anul 1946, dar a avut un Episcop Eparhiot, în fruntea ei, doar din anul 1999, prin persoana Preasfințitului Părinte Sofronie Drincec, care a condus destinele acestei Eparhii vreme de 8 ani (1999-2007) și a organizat-o, devenind apoi Episcopul Oradiei. Din anul 2007 și până în prezent, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria este Preasfințitul Părinte Siluan Mănuilă.

Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

         Atmosfera specială a exoticei insule Ada-Kaleh de pe Dunăre, scufundată odată cu ridicarea barajului de la Porțile de Fier, a fost reaprinsă de muzeografii secției Etnografie și Artă Populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier, în cadrul unei expoziții tematice vernisată joi, 11 mai 2017. Evenimentul cultural desfășurat la Pavilionul Multifuncțional al muzeului severinean, din strada Independenței nr. 2, a reunit cu acest prilej oficialități locale și județene, reprezentanți ai Arhivelor Statului Filiala Mehedinți, oameni de cultură, foști locuitori ai insulei, elevi de toate vârstele și publicul interesat de acțiunile inițiate de prestigioasa instituție de cultură. Au fost expuse obiecte de patrimoniu din Fondul Ada-Kaleh, fond constituit din achiziții de piese de la foștii locuitori ai insulei, în urma cercetărilor întreprinse de Grupul de cercetări complexe Porțile de Fier sub egida Academiei Române în anii premergători construirii Sistemului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier.

         Participanții la eveniment au avut ocazia să descopere tradițiile turcești dar și alte preocupări ale insularilor prin intermediul obiectelor reprezentative legate de interiorul locuințelor, portul specific, bucătărie, caligrafie și nu în ultimul rând religie. Între toate acestea gazdele au pus la dispoziția celor prezenți preparate și răcoritoare turcești care se consumau odinioară pe insulă: baclava, curmale, fistic, rahat și bragă. Expoziția rămâne deschisă publicului larg pentru următoarele luni alături de alte două expoziții vernisate în aceeași zi, realizate de muzeografii secțiilor Științele Naturii și Istorie și Arheologie din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier.

Alexandra Dediu

Domnica Trop, cunoscutul rapsod popular al Mehedinţiului, declarată în 2013 de către UNESCO „Tezaur Uman Viu ”(graţie iniţiativei unui grup de oameni de cultură din Gorj) s-a aflat la sfârşitul săptămânii trecute la Drobeta Turnu Severin pentru a participa la o întâlnire de suflet cu cei mai mici reprezentanţi ai cântecului popular, la salonul expoziţional din Pădurea Crihala.

Mama Domnica, aşa cum îi spun cei mai mulţi dintre cunoscuţi, a lăsat pentru câteva ceasuri căsuţa sa tradiţională din minunata aşezare de munte, Isverna, pentru a face un scurt popas în agitaţia oraşului. Şi nu a venit singură, pentru că bătrâneţile sunt grele, ci a fost însoţită de îndrăgita interpretă a cântecului popular din Negoeşti, Nina Predescu. Evenimentul organizat de Dan Taloi, angajat al Casei de Cultură din Drobeta Turnu Severin, şi-a propus să le ofere membrilor grupului „Oltenaşi cu oltencuţe”(de la Palatul Copiilor) o întâlnire memorabilă pentru cariera lor artistică, dându-le astfel ocazia să înţeleagă ce înseamnă cântecul popular şi doina, în interpretarea desăvârşită a minunatei Domnica Trop. Între oameni de cultură, tineri şi invitaţi de suflet ai Mamei Domnica s-a aflat şi primarul municipiului Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu, care a promis că până în vara anului 2018, când aceasta va împlini vârsta de 80 de ani, va iniţia organizarea primei ediţii a festivalului de folclor „Domnica Trop”.      

A fost o atmosferă încărcată de cântec şi de emoţie, cele două generaţii oferind celor prezenţi câteva piese populare în dulcele grai oltenesc, reprezentative pentru zona Mehedinţiului. Din păcate, cea care a fost deschizătoarea de drumuri pentru multe generaţii de interpreţi, astăzi nume de notorietate ale folclorului mehedinţean, îşi duce traiul mai mult decât modest, uitată parcă de autorităţi în căsuţa sa de pe dealul Isvernei. Chiar şi aşa, Domnica Trop nu se opreşte din cântat până când Bunul Dumnezeu îi va mai lăsa suflare de viaţă pe acest pământ, pentru că Lui îi datorează harul revărsat ca un şuvoi în inima care o inspiră mereu să compună cântecul ce alină suflete.

Sărbători de Paşti binecuvântate cu LUMINĂ, Mama Domnica!

Alexandra Dediu

Momente emoţionante pentru studenţii din cadrul Facultăţii de Litere ai Universităţii din Craiova- Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, care au avut bucuria să participe la o dublă lansare de carte, luni, 3 aprilie, 2017, în Aula Magna. Protagonişti ai evenimentului au fost Eleanor Mircea şi Silviu Gongonea, semnatari ai volumelor de poezie „Visând sub iarbă” şi „A doua natură”, apărute la Editura Aius. În deschiderea manifestării culturale, prodecanul Facultăţii de Litere, prof.univ.dr. Mirela-Codruţa Stănişoară, a adresat un cuvânt de bun-venit celor doi poeţi craioveni, invitaţilor acestora, cadrelor didactice şi studenţilor, exprimându-şi dorinţa ca astfel de evenimente să fie găzduite periodic de centrul universitar.

Eleanor Mircea şi Silviu Gongonea sunt filologi, absolvenţi ai aceleiaşi Facultăţi de Litere a Universităţii din Craiova, în studenţie frecventând acelaşi cenaclu literar unde au descifrat frumuseţea cuvântului înnobilat de trăiri sufleteşti. Prezent la eveniment, directorul Editurii Aius, Nicolae Marinescu, i-a prezentat pe cei doi tineri poeţi ca fiind înzestraţi cu har şi multă dăruire pentru scris, adevărate modele pentru actualele generaţii de studenţi. Cu privire la preocupările literare şi conţinutul celor două volume au făcut aprecieri prietenii celor doi autori: Florina Ungureanu, Daniel Dumitru, Dana Jenaru şi Mihai Ene.

Eleanor Mircea s-a născut la Drobeta Turnu Severin în 1978, a obţinut doctoratul în filologie în 2012 şi este profesor de limba engleză în învăţământul liceal craiovean. Preocuparea permanentă pentru poezie i-a adus în anul 2000 premiul revistei „Familia” la Concursul Naţional de Poezie „Ovidiu Hulea”(Aiud) şi participări la Colocviile naţionale studenţeşti de critică literară de la Sibiu şi Iaşi. Poemele sale şi articolele literare au fost publicate de-a lungul timpului în mai multe reviste de cultură din ţară: „Familia”, „Mozaicul”, „Ramuri”, „Scrisul românesc” etc. În anul 2016 a câştigat cu volumul de versuri ”Eram bătrână şi-am murit”, prima ediţie a Concursului Naţional de Poezie „Constantin Nisipeanu”, organizat de Editura Aius. Tot atunci a debutat şi în critica literară cu lucrarea „Proza fantastică românească sub comunism”. Volumul „Visând sub iarbă”, dedicat memoriei tatălui său, provoacă cititorul la descoperirea simultană a poeziei de dragoste, şi a celei inspirate de marea trecere. Autoarea nu ezită să ironizeze într-o formă gingaşă sau fermă, după caz, personaje ratate ce împânzesc societatea contemporană, poeziile sale stârnind un interes permanent pentru cititor.

Poet şi eseist, Silviu Gongonea, născut la Drăgăşani în 1980, este lector univ.dr. la Universitatea din Craiova, Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin. În 2009 a publicat la Editura Aius, primul volum de versuri „Încălzirea mâinilor”, iar în anul 2013 studiul monografic Gellu Naum: aventura suprarealistă. De-a lungul timpului a colaborat cu studii şi articole la revistele „Mozaicul” şi „Ramuri”. Cel mai recent volum, „A doua natură”, îi aduce maturizarea poetică, după cum apreciază cei care îi cunosc parcursul literar. Poeziile sale îl invită pe cititor să descopere versul ancorat în întâmplările realităţii cotidiene. Studenţii au avut şansa să poată schimba impresii cu cei doi semnatari ai volumelor de poezie şi să obţină autografe.

Cu ocazia evenimentului cultural, directorul Editurii Aius a dăruit mai multe cărţi bibliotecii Centrului Universitar din Drobeta Turnu Severin.

Alexandra Dediu

Asociaţia Cultural Civică pentru Educaţie şi Dezvoltare EUDAVA, condusă de prof. Alin Roateş, a organizat luni, 27 martie 2017,începând cu ora 18.00, o dezbatere publică sub titulatura <BASARABIA pământ românesc>. Evenimentul găzduit de Palatul Culturii din Drobeta Turnu Severin s-a bucurat de prezenţa unui public numeros, alcătuit din oameni de cultură, tineri severineni şi simplii cetăţeni, care laolaltă au avut ocazia să participe la o veritabilă lecţie de istorie, într-un spaţiu neconvenţional.              

Amfitrion al acestei iniţiative de aleasă simţire românească a fost prof. Beatrice Popescu, păstrătoare a impresiilor împărtăşite de fraţii de peste Prut cu ocazia demersurilor jurnalistice realizate în 2015 în Republica Moldova. Acestor mărturii li s-au adăugat prelegerile a doi cunoscuţi istorici severineni, prof. Romeo Popa şi insp.Marian Pele din cadrul Arhivelor Naţionale Mehedinţi, care prin prezentarea cu rigurozitate ştiinţifică a datelor care au marcat istoria zbuciumată a pământului românesc, au conturat contextul istoric ce a dus la desprinderea Basarabiei de România şi dramele umane ce au izvorât de aici.

La rândul său profesorul Alin Roateş, preşedinte al Platformei Unioniste ACŢIUNEA 2012 – filiala Mehedinţi(coaliție de asociații și grupuri de inițiativă care susțin unirea Republicii Moldova cu România), participant în 2015 la Marşul Unionist de la Chişinău, a subliniat necesitatea implicării fiecăruia pentru demersul firesc de a-i readuce pe fraţii basarabeni în patria lor, ştiut fiind că pe teritoriul Republicii Moldova se rosteşte dintotdeauna dulcele grai românesc.

Între cei care au împărtăşit impresii pe această temă s-a aflat şi tânărul Denis Ştoiu, ale cărui acţiuni de voluntariat i-au dat şansa de a descoperi realitatea istorică a ţării în care s-a născut şi de a înţelege mult mai clar noţiuni precum patrie şi patriotism. Un moment emoţionant l-a reprezentat intonarea Imnului de Stat al României la trompetă, de către tânărul Bogdan Neamţu. Evenimentul s-a încheiat cu un moment artistic susţinut de o parte a grupului folcloric „Oltenaşi cu oltencuţe” din cadrul Palatului Copiilor, coordonat de prof. Siţa Novac. Parteneri al manifestării cultural-istorice au fost www.romanipentruromani.org , DANDES PRESS şi editura Ştef din Drobeta Turnu Severin.

Ziua de 27 martie 2017 a marcat împlinirea a 99 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Exemplul său avea să fie urmat apoi şi de celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Din păcate efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când prin pactul secret Ribbentrop-Molotov, Rusia avea să anexeze din nou Basarabia.

Preşedinţele României, Klaus Iohanis, a semnat luni, 27 martie 2017, decretul privind promulgarea Legii, pentru declararea zilei de 27 martie  -  Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi naţională.

Alexandra Dediu