Duminica Ortodoxiei, care încheie prima săptămâna din Postul Mare, a fost din nou pricină de bucurie și de comuniune frățească inter-ortodoxă pentru reprezentanții celor 5 jurisdicții ortodoxe care trăiesc în Ungaria (Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Eparhia Ortodoxă Bulgară din Ungaria, gazda întâlnirii din acest an, Eparhia Ortodoxă Sârbă din Ungaria, Eparhia Ortodoxă Maghiară din Ungaria și Exarhatul pentru Ungaria și Austria al Patriarhiei Ecumenice), și care s-au reunit, în duh de rugăciune, la Sfânta Liturghie Arhierească săvârșită în biserica ortodoxă bulgară din Budapesta, de către Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, împreună cu mai mulți clerici din aceste Eparhii.

       Ierarhul român a avut pentru această slujire binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Antonie, Mitropolit bulgar pentru Europa Centrală și Occidentală și conducător al Eparhiei Ortodoxe Bulgare din Ungaria, iar din soborul slujitor au mai făcut parte cei doi slujitori de la Așezământul Monahal Românesc și Parohia Românească din Budapesta (Părintele Protosinghel David Pop, Superiorul Așezământului și Părintele Paroh Marius

Maghiaru, Protopop Român de Budapesta), precum și diaconii de la Catedrala din Giula, Părintele Arhimandrit Atanasie Sultanov, Exarhul Episcopiei Bulgare și Părintele Tancsev Tancso, Protopop Bulgar de Budapesta, Părintele Arhimandrit Paisie Larentzakis, Reprezentantul Exarhatului pentru Ungaria și Austria al Patriarhiei Ecumenice, Părintele Bulah Sviatoslav, Paroh al Catedralei Ortodoxe Maghiare din Budapesta și Reprezentant al Preasfințitului Părinte Tihon, Episcop rus de Podolsk și conducător al Eparhiei Ortodoxe Maghiare din Ungaria, precum și Diaconul Andrei Sólyom, din partea Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Ungaria.

      La slujbă au participat credincioși din jurisdicțiile menționate, dar în special români, bulgari și maghiari ortodocși și oficialități, precum Domnul Marius Lazurcă, Ambasadorul României la Budapesta, împreună cu familia sa, Domnul Dimitar Tanev, Președintele Autoguvernării pe Țară a Bulgarilor din Ungaria și Domnul Vladimir Kirkov, Președintele Consiliului Parohial al bisericii bulgare din Budapesta. La fel ca și în alte întâlniri de acest fel, răspunsurile liturgice și mai ales anumite părți ale Sfintei Liturghii (Evanghelia, Crezul și Tatăl nostru), au fost rostite în mai multe limbi: română, slavonă, bulgară, greacă și maghiară, marcând și în felul acesta aspectul inter-ortodox al manifestării. Preasfințitul Părinte Siluan a rostit un cuvânt despre importanța specială a acestei slujiri, care nu doar că marchează și astăzi biruința cultului sfintelor icoane și a învățăturii de credință ortodoxă, precizată clar la al VII-a Sinod Ecumenic de la Niceea, din 787 și la Sinodul din Constantinopol, în 11 martie 843, ci, mai ales, oferă un bun prilej ortodocșilor de diferite naționalități din Budapesta să experimenteze și să manifeste frumusețea Bisericii Ortodoxe Universale, care trece dincolo de granițele naționale și etnice și îi adună pe toți într-o mare familie ortodoxă. Ierarhul a subliniat, de asemenea, importanța particulară a acestui eveniment pentru Biserica Ortodoxă Română, care începând din timpul vrednicului de pomenire Patriarh Justinian a organizat o colectă pentru constituirea Fondului Central Misionar și a dat citire Pastoralei Sfântului Sinod

pentru Duminica Ortodoxiei din acest an.

       Au fost aduse mulțumiri Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Antonie, pentru binecuvântarea acordată, Părintelui Arhimandrit Atanasie și gazdelor bulgare ale acestei manifestări, precum și tuturor celor care au luat parte la ea. Ierarhul a împărtășit cu Sfintele Taine copiii și pe cei care s-au pregătit pentru aceasta.

         La finalul slujbei, a fost făcută și o procesiune cu icoane, în jurul bisericii, de către cler și credincioși, rostindu-se ectenii speciale în fiecare parte a locașului de cult, iar apoi a Părintele Arhimandrit Paisie a citit în greacă o parte semnificativă din Sinodiconul Ortodoxiei, după obiceiul care există în acest sens, în diferite Biserici Ortodoxe.

Credincioșii au primit anafură și binecuvântare din partea Preasfințitului Părinte Siluan, iar reprezentanții jurisdicțiilor ortodoxe din Budapesta au fost invitați la o agapă oferită din partea Parohiei.

       Slujirea inter-ortodoxă din Duminica Ortodoxiei a fost inițiată în anul 2005, de Preasfințitul Părinte Sofronie Drincec, conducătorul din acea vreme al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, a avut loc pentru prima dată în capela ortodoxă greacă a Patriarhiei Ecumenice, iar în ceilalți ani în biserica ortodoxă bulgară, în capela românească din Budapesta și în catedrala ortodoxă maghiară din Piața Petőfi, din Budapesta și de cele mai multe ori a fost făcută sub protia Episcopului Ortodox Român din Ungaria, de către reprezentanți ai celorlalte Eparhii Ortodoxe din Budapesta, arătându-se și în felul acesta deschiderea și preocuparea Bisericii Ortodoxe Române pentru cultivarea comuniunii frățești inter-ortodoxe și pentru păstrarea valorilor sfinte ale învățăturii de credință ortodoxă.

Sursa: Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

     Institutul Cultural Român din Budapesta inițiază un nou program cultural cu titlul „Cinemateca românească", program permanent, care prezintă importante filme românești din toate timpurile la sediul din str. Izsó nr. 5 (sector 14, Budapesta).

În contextul interesului crescând pentru filmul românesc, ICR Budapesta oferă prilej cinefililor și tuturor celor care se interesează de cultura românească să urmărească, pe parcursul anului, o selecție de filme artistice și documentare care reflectă evoluția filmului românesc de la constrângerile regimului comunist până la originalitatea și succesul regizorilor afirmaţi după anii 1990. Totodată, unele evenimente ale „Cinematecii românești" vor marca aniversări sau comemorări ale unor artiști recunoscuți din lumea cinematografiei.

Prima proiecție oferită publicului va avea loc în 23 februarie, ora 19:00 și este dedicată regretatului regizor Radu Gabrea, decedat în urmă cu puțin timp, în 9 februarie 2017. Filmul ales pentru acest eveniment este „Mănuși roșii" (2010), care este o adaptare a best-seller-ului cu acelaşi nume al scriitorului Eginald Schlattner, preot evanghelic născut în 1933 la Arad, într-o familie de saşi. Filmul prezintă ancheta la care a fost supus tânărul student sas Felix Goldschmidt, victimă a campaniei masive de arestări dezlănţuită de „Securitate" în anii ce au urmat revoluţiei din 1956, din Ungaria.

Actorul principal al filmului, Alexandru Mihăescu,a câștigat pentru acest rol titlul de Cel mai bun actor la Saturno International Film Festival din Italia în anul 2010.

„Mănuşi roşii" face o adevărată fişă clinică a terorii, mai cu seamă a celei psihice, declanşate de maşinăria diabolică de anchetă, un index detaliat şi nuanţat al morfopatologiei ei şi a resorturilor, precum umilinţa, culpa, frica şi confuzia, care duc la turnătorie. În afară de credinţă, esenţiale ca să rezişti în închisoare sunt trei lucruri: să te consideri mort, să faci pe prostul şi, mort fiind, să-ţi doreşti să supravieţuieşti, decretează personajul magistral interpretat de Marcel Iureş într-o apariţie episodică." (D.S.P., Timiș Online)

Înaintea proiectării filmului, publicul va avea ocazia să cunoască traiectoria profesională și elemente biografice ale regretatului regizor Radu Gabrea.

Filmul se va proiecta cu subtitrare în limba maghiară. Intrarea este liberă.

Scenariul: Radu Gabrea, Gabriel Sârbu, Wolfgang J. Ruf, Bogdan Hușanu

Distributia: Alexandru Mihăescu, Andi Vasluianu, Marcel Iureș, Udo Schenk, Mircea Rusu, Victoria Cociaș, Dan Aştilean, Ion Grosu, David Zimmerschied, Ioana Iacob, Peter Nitzsche, Sorin Cociş, Alexandra Pirici, Vlad Rădescu, Daniela Török, Costel Caşcaval, Mihai Gruia Sandu, Helmut Jakobi, Michael Steinocher, Vitalie Bantaş, Demeter András, Răzvan Popa, Alexandru Jitea, Florin Kevorkian, Axel Moustache, Vasile Popa, Petre Moraru, Marius Damian, Dana Ionita, Ramara Popescu, Andrei Aradits, Razvan Hancu.

Producători: Radu Gabrea & Victoria Cociaș - TOTAL TV

Sursa: ICR Budapesta

   Povestea minunatei insule Ada-Kaleh, înghiţită de apele Dunării odată cu ridicarea Hidrocentralei Porţile de Fier, a fost recompusă în acuarelă în câteva zeci de lucrări de artă plastică semnate de Sofia Goncearov Dorogostaisky (1922-2013). Expoziţia a fost vernisată în data de 23 ianuarie, 2017, la Muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin în prezenţa curatorilor timişoreni Andreea Pană (muzeograf) şi Leonard Dorogostaisky (fiul artistei plastice) şi a şefului secţiei de Artă a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, muzeograf Chirilă Enescu.

În cele 30 de lucrări publicul a avut ocazia să descopere atât talentul creator al autoarei, cât şi atmosfera specială care domnea pe mirifica insulă turcească, rămasă încă în memoria celor care au avut şansa de a o descoperi la faţa locului. Cele 30 de acuarele au fost realizate cu peste şase decenii în urmă pe Insula Ada-Kaleh şi în arealul Clisurii Dunării.

Într-o atmosferă boemă, o serie de plasticieni şi oameni de cultură severineni au avut ocazia să afle povestea insulei dintr-o altă perspectivă, atmosferă pe care organizatorii au recompus-o şi cu preparate tradiţionale care îi atrăgeau pe turiştii de oriunde: baclava, şerbet, halva, dulceaţă de smochine şi de trandafiri, salată de năut, bragă şi sucuri naturale.

Publicul larg are la dispoziţie şi cărţi despre istoria insulei, timp de două luni, cât vor avea ocazia să o admire.

În memoria Sofiei Goncearov Dorogostaisky, născută într-o zi de 24 ianuarie, fiul pictoriţei a donat zece dintre lucrări Muzeului de Artă din Drobeta Turnu Severin.

Sofia Goncearov Dorogostaisky (1922-2013) este membră a Asociaţiei Artiştilor Plastici „Romul Ladea”, absolventă a Școlii Populare de Artă Timişoara, secţia Grafică, la clasa profesoarei Xenia Eraclide Vreme. A debutat în 1956, în palmaresul său artistic înscriind mai multe premii naţionale şi participări cu lucrări la bienale, saloane oficiale, expoziţii colective şi de grup, 13 expoziţii personale. O serie din lucrările sale se află în colecţii particulare din: România, Germania, Canada, Israel, Franţa, Australia şi Italia. În anul 2002 i-a fost acordat Trofeul „Romul Ladea” pentru îndelungata activitate artistică, iar în 2005 Diploma şi trofeul „OPERA OMNIA”, precum şi „DIPLOMA DE EXCELENȚĂ” pentru merite deosebite în promovarea artei în municipiul Timişoara.

Expoziţia „A fost o dată Ada Kaleh” , care va rămâne la Drobeta Turnu Severin până la sfârşitul lunii martie, este a treia dintr-un ciclu început în 2015 la Timişoara cu grupajul de lucrări „Moştenire”, urmată în 2016 la Caransebeş de „Sanja Jubilé” (50 de ani de la prima expoziţie personală a artistei).

Alexandra Dediu

Joi, 12 ianuarie, 2017, începând cu orele 10.00, a debutat la Drobeta Turnu Severin cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură “Mihai Eminescu”. La eveniment participă scriitori din România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia și Turcia.

Debutul manifestărilor culturale a avut loc la Palatul Culturii Teodor Costescu din municipiu, cu un program de compoziții muzicale pe versuri de Mihai Eminescu, susținut de membrii ai Corului “Kinonia” al Episcopiei Severinului și Strehaiei. După deschiderea oficială, evenimentul a continuat cu decernarea premiilor “Eminescu’, depuneri de jerbe de flori la monumentul poetului Mihai Eminescu, expoziții de medalii și manuscrise ale poetului național, colocviul “Mihai Eminescu –ideea europeană” și lansări de carte.

Organizatori ai ediției XXVII a Festivalului Internațional de Literatură “Mihai Eminescu’ sunt: Episcopia Severinului și Strehaiei, Centrul Cultural “Nichita Stănescu’, Palatul Culturii “Teodor Costescu”, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Mehedinți, Inspectoratul Școlar Județean Mehedinți, Fundația Culturală “Lumina’ și Societatea Scriitorilor Danubieni.

Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, cu sprijinul Prefecturii Alba, Primăriei Municipiului Alba Iulia și al Primăriei Orașului Zlatna, a organizat în perioada 28 noiembrie -2 decembrie, 2016, Congresul Spiritualității Românești.
Aflat la cea de-a XX-a ediție, Congresul a fost prezitdat de Acad. Victor Crăciun, președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni și a reunit  peste 100 de români din România și din alte 35 de țări, oameni de știință, cultură și teologi.
Deschiderea lucrărillor Congresului a avut loc la Casa Studenților din Alba Iulia și a debutat cu intonarea Imnului de Stat al României și al Uniunii Europene, după care a urmat slujba oficiată de Î.P.S Irineu, Arhiepiscopul Albei Iulia. Din data de 29 noiembrie s-au desfășurat lucrările în plen, după o tematică comună: CULTURA ROMÂNEASCĂ ÎN LUME. Au luat cuvântul rând pe rând academicieni, profesori universitari, scriitori, pictori, preoți, între care: Acad.Mihai Cimpoi (Chișinău), Acad.Eugen Doga (Rusia),Acad. Nicolae Dabija (Chișinău), Pr.Claudiu Târziu (Franța), Pr.Marius Maghiaru(Ungaria), Dr.Nicolai Pluskis(Kazahstan) s.a.
Ca și în edițiile precedente, conducătorii și reprezentanții delegațiilor participante au prezentat rapoarte privind locul, starea individuală, colectivă, numărul, rolul românilor în țările de reședință și legăturile cu țara.
    În încheiere, artistul plastic Ion Astaluș a dăruit Bibliotecii Facultății de Teologie o placă comemorativă a Sfântului Antim  Ivireanu, iar pe Aleea Scriitorilor din parcul central al orașului Alba Iulia, a fost dezvelit bustul istoricului David Prodan.  Desfășurarea lucrărilor a continuat cu susținerea comunicărilor știintifice pe secțiuni, după cum urmează:
  I. 100 de ani de la intrarea României în primul război mondial încheiat cu Marea Unire (Comunicări privitoare la începutul războiului, 1916 și efectele conflagranței asupra românității).
  II. Mitropolitul Antim Ivireanul - 300 de ani de la uciderea sa jertfelnică și moartea altor mari cărturari români ai vremii: stolnicul Constantin Cantacuzino și Ștefan Vodă Cantacuzino.
III. Istoria Imnului Național - reper de identitate etnică - De la ,,Hora Unirii" la ,,Deșteaptă-te, Române", Memoria istoriei românești.( Cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Andrei Mureșanu). Evocarea cineastului Emil Loteanu.
  IV. Religia uniteistă și regalitatea efectivă la traco-geți: noi dovezi, cercetări, interpretări, în fundamentarea științifică a originii neamului românesc.
    Totodată, s-au organizat vernisaje ale expozitiilor de artă ( Ion Astaluș-Austria și Ioan Oniciu -Spania) și carte și cenaclul de la miezul nopții moderat de Ionela Flood -Marea Britanie, Claudia Motea-Canada, Abigaila Budac - California, Ion Astaluș - Austria.
    Lucrările Congresului s-aue încheiat cu prezentarea Rezoluției privind activitatea Congresului Spiritualității Românești până la Centenarul Marii Uniri.
    După decernarea diplomelor a urmat spectacolul extraordinar susținut de: Eugen Doga, Rusia-recital de pian ,Claudia Motea,Canada -,,Iubirile lui Brâncuși", Abigaila Budac, California, Dumitru Fărcașu, Dorel Vișan, Ionut Fulea, Carolina Ilinca - poeme patriotice.
    Delegații la Congres au participat și la festivitățile prilejuite de aniversarea a 98 de ani de la Marea Unire din 1918 și a Zilei Naționale a Romaniei: participarea la Sluja din Catedrala Cetății, depunerea de coroane, vizitarea Cetății Alba Iulia, precum  și alte  locuri de interes public din Municipiu.
    Congresul Spiritualității Românești s-a constituit după evenimentele din decembrie 1989, ca o necesitate a restabilirii unității neamului românesc, atât de răspândit în întreaga lume.
    Inițiativa constituirii Congresului aparține Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, organizație fondată în anul 1890 ce a funcționat până în 1948 și a fost reînființată în decembrie 1989,(oficial în ianuarie 1990), având ca președinte executiv din martie până în prezent, pe Academicianul Victor Crăciun.

Șerbana Kiss-Meiroșu